Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Raport OECD: Aproape jumătate din tinerii români cu vârste între 15 și 24 de ani vor să plece din țară, iar diaspora românească este a cincea ca mărime din statele OECD

Foto: Guliver/Getty Images

75% din scăderea de populație a României, de la 22,4 milioane de locuitori, în 2000, la 19,5 milioane în 2018, este cauzată de migrație. 

Marea majoritate a românilor stabiliți legal în afara granițelor, 3,6 milioane, trăiesc astăzi în cele 36 de țări, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Turcia, Austria, SUA, Canada, Australia ori Japonia care fac parte din OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. La nivelul OECD, diaspora românească este a cincea ca mărime, după cea mexicană, cea chineză, cea indiană și cea poloneză, și continuă să crească, arată un raport realizat de OECD la comanda Ministerului Afacerilor Externe din România. 

Însă, ca procent din totalul populației, 17%, România ocupă prima poziție la nivel mondial în topul țărilor cu cetățeni stabiliți în țările OECD, înaintea unor state cu număr mai mare de emigranți precum Mexic, India, China sau Polonia. 

Îmbarcare în avion

Cei mai mulți români stabiliți în străinătate trăiesc în Italia (peste un milion), Germania (680.000) și Spania (573.000). Între anii 2000-2001 și anul 2015-2016, numărul celor plecați a crescut cu 2,3 milioane.

O realitatea îngrijorătoare consemnată de raportul publicat marți de OECD este faptul că 26% dintre românii care locuiesc în țară și-au exprimat dorința de a se stabili permanent în străinătate, dacă vor avea o oportunitate în acest sens, unul dintre cele mai mari procente din regiune. Însă în grupa de vârstă 15-24 de ani, procentul este dublu: jumătate din tinerii aflați la vârsta liceului sau a facultății vor să emigreze. „Printre cei care intenționează să emigreze puțini sunt mulțumiți de slujba lor prezentă (11%), de disponibilitatea slujbelor de calitate (4%) sau de venitul lor curent (4%)”, arată raportul OECD.

Autorii cercetării arată că există o probabilitate de trei ori mai mare ca imigranții români să aibă joburi care cer o calificare joasă în comparație cu cetățenii nativi și doar jumătate șanse să obțină o slujbă care cere competențe înalte.

În 2015-2016, 23% din imigranții români de peste 15 ani aveau educație superioară, cu 11 puncte procentuale mai puțini decât media cetățenilor născuți în alte state, potrivit raportului OECD. Conform acestuia, dintre țările învecinate doar sârbii de peste granițe aveau un nivel de educație mai redus. 

Însă, consemnează cercetarea, există mari diferențe ale gradului de educație în funcție de țări: 35% dintre românii din Franța și Marea Britanie, 54% dintre românii din SUA și 80% dintre românii din Canada aveau, în 2015-2016, studii superioare, în timp ce în Italia procentul acestora era de doar 7%.

Însă mulți dintre românii cu studii superioare din străinătate au joburi sub nivelul lor de pregătire, ceea ce poate explica de ce banii trimiși de diaspora românească în țară sunt mai puțini decât cei trimiși de alte comunități din afara granițelor. „În 2017, românii din străăinătate au trimis acasă 3,8 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 2% din PIB. În comparație cu țările învecinate, acesta este un nivel relativ scăzut: datele Băncii Mondiale arată că remitențele reprezintă 20% din PIB în Moldova, 14% în Ucraina, 9% în Serbia, 3,5% în Bulgaria și 3% în Ungaria”, scriu autorii raportului OECD. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult