Raport OECD: Aproape jumătate din tinerii români cu vârste între 15 și 24 de ani vor să plece din țară, iar diaspora românească este a cincea ca mărime din statele OECD

Foto: Guliver/Getty Images

75% din scăderea de populație a României, de la 22,4 milioane de locuitori, în 2000, la 19,5 milioane în 2018, este cauzată de migrație. 

Marea majoritate a românilor stabiliți legal în afara granițelor, 3,6 milioane, trăiesc astăzi în cele 36 de țări, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Turcia, Austria, SUA, Canada, Australia ori Japonia care fac parte din OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. La nivelul OECD, diaspora românească este a cincea ca mărime, după cea mexicană, cea chineză, cea indiană și cea poloneză, și continuă să crească, arată un raport realizat de OECD la comanda Ministerului Afacerilor Externe din România. 

Însă, ca procent din totalul populației, 17%, România ocupă prima poziție la nivel mondial în topul țărilor cu cetățeni stabiliți în țările OECD, înaintea unor state cu număr mai mare de emigranți precum Mexic, India, China sau Polonia. 

Cei mai mulți români stabiliți în străinătate trăiesc în Italia (peste un milion), Germania (680.000) și Spania (573.000). Între anii 2000-2001 și anul 2015-2016, numărul celor plecați a crescut cu 2,3 milioane.

O realitatea îngrijorătoare consemnată de raportul publicat marți de OECD este faptul că 26% dintre românii care locuiesc în țară și-au exprimat dorința de a se stabili permanent în străinătate, dacă vor avea o oportunitate în acest sens, unul dintre cele mai mari procente din regiune. Însă în grupa de vârstă 15-24 de ani, procentul este dublu: jumătate din tinerii aflați la vârsta liceului sau a facultății vor să emigreze. „Printre cei care intenționează să emigreze puțini sunt mulțumiți de slujba lor prezentă (11%), de disponibilitatea slujbelor de calitate (4%) sau de venitul lor curent (4%)”, arată raportul OECD.

Autorii cercetării arată că există o probabilitate de trei ori mai mare ca imigranții români să aibă joburi care cer o calificare joasă în comparație cu cetățenii nativi și doar jumătate șanse să obțină o slujbă care cere competențe înalte.

În 2015-2016, 23% din imigranții români de peste 15 ani aveau educație superioară, cu 11 puncte procentuale mai puțini decât media cetățenilor născuți în alte state, potrivit raportului OECD. Conform acestuia, dintre țările învecinate doar sârbii de peste granițe aveau un nivel de educație mai redus. 

Însă, consemnează cercetarea, există mari diferențe ale gradului de educație în funcție de țări: 35% dintre românii din Franța și Marea Britanie, 54% dintre românii din SUA și 80% dintre românii din Canada aveau, în 2015-2016, studii superioare, în timp ce în Italia procentul acestora era de doar 7%.

Însă mulți dintre românii cu studii superioare din străinătate au joburi sub nivelul lor de pregătire, ceea ce poate explica de ce banii trimiși de diaspora românească în țară sunt mai puțini decât cei trimiși de alte comunități din afara granițelor. „În 2017, românii din străăinătate au trimis acasă 3,8 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 2% din PIB. În comparație cu țările învecinate, acesta este un nivel relativ scăzut: datele Băncii Mondiale arată că remitențele reprezintă 20% din PIB în Moldova, 14% în Ucraina, 9% în Serbia, 3,5% în Bulgaria și 3% în Ungaria”, scriu autorii raportului OECD.