Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Putin nu poartă un război doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva naturii. Emisiile generate de cei doi ani de invazie se ridică la aproximativ 175 de milioane de tone de dioxid de carbon

Imagine de pe frontul din Ucraina. Foto: Profimedia Images

 Foto: Profimedia Images

Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de “munți” de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele parți ale frontului dar și eventuala reconstrucție a Ucrainei, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice; toate conturează un tablou climatic sumbru și un conflict climatic în urma căruia Rusia ar putea fi responsabilă pentru plata a despăgubiri în valoare de miliarde de euro.

Dincolo de impactul devastator la nivelul infrastructurii sociale, economice și pierderile de vieți rezultate, războaiele și militarizarea excesivă sunt o sursă majoră de poluare. De la distrugerea intenționată sau neintenționată a resurselor naturale (păduri, bazine acvatice, deversarea rezervelor de petrol), mașinăria militară globală este printre cei mai mari poluatori la nivel mondial. 

Marea problema a emisiilor din urma razboiului din Ucraina

Războiul din Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosiți de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri incendiate, sute de elemente de infrastructură petrolieră și de gaz aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front - emisiile generate de cei doi ani de invazie se ridică la aproximativ 175 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit celui mai cuprinzător studiu de acest tip realizat până în prezent în timpul unui război.

Emisiile reprezintă echivalentul utilizării anuale a 90 de milioane de mașini. Per total, acest conflict reprezintă un prejudiciu net pentru climă, deoarece reducerea emisiilor datorate unei economii ucrainene slăbite a fost mai mult decât compensată de emisiile cauzate de conflict, de oamenii și producția strămutată în alte țări și de creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial, spun autorii raportului IGGAW (Inițiativa privind contabilizarea gazelor cu efect de seră în timpul războiului).

Care sunt principalii factori cauzatori de emisii: 

1) Incendiile

Incendiile naturale sunt normale, dar dimensiunea și intensitatea lor au crescut semnificativ de la începutul războiului, de ambele părți ale liniei frontului. Cercetătorii au dezvoltat primul proces manual de atribuire a legăturii dintre incendii și cauzele militare, activitatea sugerând că pădurile și câmpurile pârjolite distruse sunt responsabile pentru aproape 23 Mt CO2e. Imaginile din satelit arată că aproximativ 27.000 de incendii au pârjolit aproape un milion de hectare de teren. Aproape trei sferturi dintre acestea se află în apropierea liniilor de front, unde infrastructura de gestionare a incendiilor a fost aproape abandonată, iar condițiile de intervenție sunt aproape imposibile.

Mai mult decât atât, incendii de o intensitate mai mare au fost observate în întreaga țară, deoarece silvicultorii, echipele de pompieri și echipamentele au fost mobilizate sau relocate în orașe, încetinind timpii de răspuns. Stingerea incendiilor pe calea aerului a fost, de asemenea, redusă, iar aproximativ o treime (38%) din cele 4.216 camioane de pompieri din Ucraina au fost avariate. Totalul emisiilor ar putea fi redus drastic dacă războiul s-ar încheia în curând.

2) Infrastructură energetică devenită o țintă cu consecințe grave pentru climă

În primele săptămâni ale războiului, Rusia a efectuat lovituri dramatice asupra depozitelor de combustibili fosili din Ucraina. Dar costul climatic al acestor lovituri este eclipsat de distrugerea conductelor Nord Stream, care a dus la o erupție submarină de metan care a durat o săptămână și a avut un impact climatic echivalent cu 14 Mt CO2e. De asemenea, un incendiu necontrolat de luni de zile pe o platformă de foraj din Marea Neagră a ars peste 150 de milioane de metri cubi de gaz natural. Cel puțin 15 instalații de depozitare a petrolului din Ucraina au suferit incendii de proporții, contribuind la emisii estimate la 1,1 Mt CO2e, în timp ce rețelele de gaze au suferit cel puțin 277 daune individuale.

Un impact neobișnuit a venit din partea celui mai puternic gaz cu efect de seră, hexafluorura de sulf sau SF6, care a scăpat în cantități neobișnuit de mari în timpul conflictului. Folosit pentru izolarea comutatoarelor electrice, acesta are un potențial de încălzire cu aproape 23.000 mai mare decât dioxidul de carbon. Se crede că aproximativ 40 de tone de SF6, echivalentul a aproximativ un milion de tone de CO2, ar fi scăpat după ce peste 1.000 de lovituri rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile rețelei de înaltă tensiune din Ucraina.

3) Zborurile redirecționate – Ocolul războiului vine cu un cost

Restricțiile sau prudența au eliberat în mare parte cerul deasupra a ~18 milioane de km2 din Ucraina și Rusia, adăugând ore la călătoriile între Europa și Asia care consumă combustibil suplimentar. În timp ce transportatorilor europeni și americani le este interzis accesul în spațiul aerian rusesc, firmele australiene și unele companii asiatice îl evită ca măsură de precauție, în timp ce cele care îl folosesc îl ocolesc mai la nord decât în mod normal. Virgin Atlantic a oprit zborurile de la Londra la Hong Kong după aproape 30 de ani, invocând ocolul, în timp ce Finnair și SAS au închis sau redus zborurile. Se estimează că emisiile nete se ridică la puțin peste 24 MtCO2.

4) Continua fortificare a Ucrainei și reînarmarea Europei

Atât Rusia, cât și Ucraina continuă să extindă sute de kilometri de fortificații, în timp ce Ucraina are un program de construcție pe scară largă pentru a proteja infrastructura energetică critică și civilii. Dincolo de Ucraina, invazia a declanșat o creștere bruscă a cheltuielilor militare, în special în Europa, ceea ce a ridicat cererea de explozibili, oțel și alte materiale cu conținut ridicat de carbon. Cheltuielile militare totale la nivel mondial au ajuns la 2.400 de miliarde USD în 2023, în creștere cu 6,8% în termeni reali din 2022, cea mai abruptă creștere anuală din 2009 încoace. Pe lângă producție, livrările de armament greu pe distanțe lungi contribuie la emisiile generate.

O notă de plată climatică usturătoare (și un posibil precedent)

Acest raport subliniază faptul că dacă am avea acum negocieri de pace, Federatia rusă ar fi obligată să plătească o factură de 32 de miliarde de dolari pentru reparații climatice din primele 24 de luni de război, conform unei metodologii pentru a stabili un cost pentru fiecare tonă de carbon emisă.

Rusia răneste Ucraina, dar și clima noastră. Acest conflict este considerabil și se va resimți la nivel global datorita emisiilor de carbon. Federația Rusă ar trebui să fie obligată să plătească pentru acest lucru, o datorie pe care o are față de Ucraina și față de țările din sudul global care vor suferi cel mai mult din cauza daunelor climatice” - spune Lennard de Klerk autor principal IGGAW (Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War).

Guvernul ucrainean a precizat că acest raport este binevenit, afirmând că va contribui la un proces de despăgubire împotriva Rusiei. Adunarea Generală a ONU a decis că Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru război, iar Consiliul Europei a stabilit un registru al pagubelor. Acesta este programat să includă și emisiile climatice iar activele rusești înghețate ar putea fi folosite pentru a achita costurile.

Analiza publicată astăzi este cea mai actualizată și mai completă imagine pe care o avem despre consecințele climatice ale invaziei Rusiei, contribuind la înlăturarea ceții războiului care există și atunci când vine vorba de costurile de mediu ale conflictului. Aceasta va fi o piesă esențială în cazul despăgubirilor pe care îl construim împotriva Rusiei” - spune Ruslan Strilets Ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina.

Acest raport sugerează că ~ 1/3 din emisiile de război provin din activitatea militară, în special din combustibilul utilizat de vehiculele rusești, cea mai mare sursă de emisii climatice, care se ridică la aproximativ 35 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (MtCO2e). O altă treime este atribuită cantităților uriașe de oțel și beton care au fost și vor fi necesare pentru reconstrucția Ucrainei în urma pagubelor care au fost cele mai intense la începutul războiului. Ultima treime este cauzată de incendiile din timpul războiului, de redirecționarea avioanelor comerciale, de loviturile asupra infrastructurii energetice și, de asemenea, de deplasarea a aproape 7 milioane de refugiați ucraineni și ruși.

Raportul IGGAW este disponibil aici.

Acest articol a apărut inițial și pe platforma InfoClima.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hai sictir. Cat consuma portaviaoanele americane , dar avioanele lor. Din cat stiu eu americanii au cea mai mare armate si cele mai mult armament . Cat carbune a fost folosit pentru sutele de mii de tone de armament? Cu ce merg avioanele ca sa antreneze pilotii? Hai sictir.
    • Like 1
  • Valeriu check icon
    Si cu bubuiala Nord Stream-ului unde s-au scurs in armosfera o groaza de poluanti, cum e?
    Acolo tot vina lui Putin e sau a lui Bideu/Zelica?
    • Like 0
  • IraM check icon
    Pe bune, asta e o problema ??? Cata benzina s-a consumat? Pe pariu ca daca scadem activitatea economico-sociala din zona iesim pe NET ZERO?
    Devine un razboi "climate friend ly" ...
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult