Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Recomandarea unui expert în agricultură, „În fața ta”: Să nu vinzi niciodată pământul moștenit de la bunici

teren - agricultura

Foto: Getty Images

Într-o eră marcată de fluctuații economice și prețuri volatile ale materiilor prime, un citat atribuit lui Mark Twain aduce în prim-plan un sfat simplu, dar profund: „Pământul nu se mai fabrică." Această înțelepciune simplă subliniază importanța conservării a ceea ce moștenim de la bunici, în special terenul agricol. Pământul este considerat de mulți experți drept cel mai valoros activ, menținându-și valoarea strategică, chiar și în fața schimbării continue a prețurilor materiilor prime.

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, expertul în agricultură și piețe agricole Cezar Gheorghe a fost întrebat ce se poate face cu pământul primit moștenire de la bunici, iar recomandarea lui a fost clară: „Să nu-l vinzi niciodată.”

„Zilele trecute auzeam o butadă în SUA. Mi s-a părut foarte bine spusă. Dacă prețul pământului crește și prețul materiei prime scade, unde e logica? Răspunsul a fost că pe aceeași bucată de pământ poți face mai multă materie primă, produse mai multe, dar pământ nu se mai fabrică", a spus Cezar Gheorghe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Flor check icon
    Suna cu adevarat inaltator indemnul expertului in "agricultura si piete agricole", dl Cezar Gheorghe: "Pamantul primit mostenire de la bunici sa nu l vinzi niciodata." E atat de inaltator ca aproape imi dau lacrimile...Zeci de mii, chiar sute de mii de oameni din aceasta tara, au mostenit terenuri agricole de la bunici, multe din ele confiscate abuziv de statul comunist. Este si cazul nostru. La 33 de ani de la Legea fondului funciar (Legea 18/1991), acestia nu au reusit sa intre in posesia titlurilor de proprietate, deci cum ar putea sa se gandeasca la vanzarea terenurilor? Cum de a fost posibil asa ceva? Prin cele ce voi afirma in continuare, aveti sansa, ca persoana publica, sa-l provocati pe dl. expert sa va raspunda, in interesul societatii, la intrebarea: De ce n-au primit acesti oameni titlurile de proprietate, desi, in baza legii 18/1991, li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin emiterea adeverintelor de drept de proprietate, validate, si, in unele cazuri chiar a proceselor verbale de punere in posesie? A auzit dl. expert de Legea 165/2013, care se dorea a fi o lege a finalizarii procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, lege care avea in vedere reconstituirea terenurilor in suprafata de peste 10 hectare, adica peste limita impusa prin Legea 18/1991. Era aceasta o lege a cererilor de diferente. Cum s-a aplicat aceasta lege? Toate terenurile gasite, la momentul inventarierii cu Legea 165/2013, fara titlu de proprietate au fost transformate in rezerve retrocedabile, altfel spus ramase "neatribuite", desi fusesera in mod clar atribuite cu Legea 18. Intreg procesul de atribuire derulat pana in acel moment a fost practic anulat, punerea in posesie si emiterea titlurilor de proprietate "a inghetat" de peste 10 ani, iar la momentul cadastrului sistematic (PNCCF) s-au deschis carti funciare in care proprietarul a fost "provizoriu" declarat UAT. UAT, cel care intocmeste si documentatia pentru emiterea titlurilor, este deci si proprietarul "provizoriu". De unde te gandeai ca vei reintra in posesia terenurilor familiei, ajungi sa stai cu mana intinsa la UAT, sa consimta acum, caci el e "proprietarul", sa-ti mai dea terenurile reconstituite cu Legea 18/1991. Spunea Legea 165/2013 ca asa ar fi trebuit procedat? Nici pe departe. O interpretare originala a celor de la cadastru, acceptata de ANRP, Prefecturi si UAT-uri a condus la aceasta situatie, necunoscuta multora din cei care inca mai asteapta sa primeasca titlurile de proprietate pentru terenurile, atat de frumos, spus "mostenite de la bunici". In cazul nostru, s-a ajuns la a treia generatie care mai asteapta inca restabilirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri confiscate de comunisti si "nationalizate mascat" de cei care au urmat dupa ei. Poate ca aceasta ar trebui sa fie o chestiune de interes public, chestiunea situatiei juridice incerte a terenurilor reconstituite cu Legea 18/1991, la care, facand apel la greutatea titlului de "expert" pe care o detine, sa raspunda dl. amintit in postarea dv.
    • Like 0
  • Crayven check icon
    Noi am vândut tot catorva smecheri cu pile sau străinilor.
    Poate ca aia cu "nu ne vindem tara" stiau ei ceva.
    Prea târziu acum.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon