Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Refugiații ucraineni care aleg să rămână în România vor avea dreptul la piața muncii, la educație și servicii de sănătate, precum și la ajutor social

refugiati ucraineni

 Foto: Getty Images

Comisia Europeană a decis joi, 3 martie, introducerea mecanismului de protecție temporară pentru cetățeni ucraineni. Ca urmare a acestei decizii, autoritățile române au confirmat, în cadrul unei conferinței de presă oficiale care a avut loc vineri, 4 martie, faptul că mecanismul va fi aplicabil și în România pentru acei cetățeni ucraineni care aleg să rămână în țara noastră.

Mecanismul de protecție temporară presupune un proces simplificat care, cel mai probabil, va consta în: solicitarea scrisă/orală a cetățeanului ucrainean către autoritățile române (cum ar fi Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări); decizia autorităților române cu privire la statutul acordat cetățenilor respectivi; eliberarea documentelor oficiale pentru șederea în România (permis de ședere).

Astfel, cetățenii ucraineni vor beneficia de o serie de drepturi de la momentul depunerii cererii, înainte de emiterea deciziei autorităților (de exemplu, servicii medicale, cazare în centre speciale, acces la servicii juridice și de traducere). Ulterior aprobării cererii pentru protecție temporară, cetățenii ucraineni vor beneficia, printre altele, de acces liber pe piața muncii din România (cu drepturi asociate calității de angajat); acces la sistemul public de sănătate; acces la educație în sistemul public; ajutor social în cazul în care nu au mijloace de întreținere suficiente.

În acest context, este de așteptat ca autoritățile române să implementeze mai multe prevederi de acest gen în perioada următoare, dat fiind că mediul de afaceri, ONG-urile, voluntari și alte entități interesate lucrează intens în mai multe direcții pentru a asigura o integrare facilă a vecinilor noștri ucraineni în România, în aceste vremuri extrem de dificile pentru ei.

A contribuit Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte Romania

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mRNA check icon
    Mi se pare firesc sa primeasca drepturi egale cu celelalte minoritati nationale precum ungurii si germanii din Romania. Suntem in UE si nationalismul nu-si are sens.
    • Like 0
    • @ mRNA
      Gandalf check icon
      Singurele minorități care ar trebui să aibă numai dreptul la expulzare sunt postacii plătiți de URSS Rev.2.0
      Adică ăia ca tine.
      Lasă normalii să răspundă și tu dispari, de tot, că ne strici aerul.
      Pașol na turbinca ciorti!
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult