Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Refugiații ucraineni care aleg să rămână în România vor avea dreptul la piața muncii, la educație și servicii de sănătate, precum și la ajutor social

refugiati ucraineni

 Foto: Getty Images

Comisia Europeană a decis joi, 3 martie, introducerea mecanismului de protecție temporară pentru cetățeni ucraineni. Ca urmare a acestei decizii, autoritățile române au confirmat, în cadrul unei conferinței de presă oficiale care a avut loc vineri, 4 martie, faptul că mecanismul va fi aplicabil și în România pentru acei cetățeni ucraineni care aleg să rămână în țara noastră.

Mecanismul de protecție temporară presupune un proces simplificat care, cel mai probabil, va consta în: solicitarea scrisă/orală a cetățeanului ucrainean către autoritățile române (cum ar fi Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări); decizia autorităților române cu privire la statutul acordat cetățenilor respectivi; eliberarea documentelor oficiale pentru șederea în România (permis de ședere).

Astfel, cetățenii ucraineni vor beneficia de o serie de drepturi de la momentul depunerii cererii, înainte de emiterea deciziei autorităților (de exemplu, servicii medicale, cazare în centre speciale, acces la servicii juridice și de traducere). Ulterior aprobării cererii pentru protecție temporară, cetățenii ucraineni vor beneficia, printre altele, de acces liber pe piața muncii din România (cu drepturi asociate calității de angajat); acces la sistemul public de sănătate; acces la educație în sistemul public; ajutor social în cazul în care nu au mijloace de întreținere suficiente.

În acest context, este de așteptat ca autoritățile române să implementeze mai multe prevederi de acest gen în perioada următoare, dat fiind că mediul de afaceri, ONG-urile, voluntari și alte entități interesate lucrează intens în mai multe direcții pentru a asigura o integrare facilă a vecinilor noștri ucraineni în România, în aceste vremuri extrem de dificile pentru ei.

A contribuit Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte Romania

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mRNA check icon
    Mi se pare firesc sa primeasca drepturi egale cu celelalte minoritati nationale precum ungurii si germanii din Romania. Suntem in UE si nationalismul nu-si are sens.
    • Like 0
    • @ mRNA
      Gandalf check icon
      Singurele minorități care ar trebui să aibă numai dreptul la expulzare sunt postacii plătiți de URSS Rev.2.0
      Adică ăia ca tine.
      Lasă normalii să răspundă și tu dispari, de tot, că ne strici aerul.
      Pașol na turbinca ciorti!
      • Like 0


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult