Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Regimul comunist de la Beijing intră într-o eră de incertitudine politică

Xi Jinping

Foto: AFP/ Profimedia

Președintele chinez Xi Jinping a deschis duminică cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist din China (PCC), un eveniment care va dura o săptămână și în cadrul căruia este de aşteptat ca liderul de la Beijing să obţină un al treilea mandat şi să îşi consolideze astfel poziţia de cel mai puternic conducător al ţării de la Mao Zedong încoace

-  În discursul său care a durat mai puţin de două ore, mult mai scurt decât cel de aproape trei ore şi jumătate de la congresul din 2017, Xi a descris cei cinci ani de la ultima reuniune a partidului ca fiind „extrem de neobişnuiţi şi anormali”. „Ne aşteaptă vremuri dificile”, a spus Xi Jinping, avertizând asupra unor „potenţiale pericole”, motiv pentru care trebuie să fim „pregătiţi pentru cele mai grave scenarii”. „Adaptaţi-vă şi fiţi pregătiţi să rezistaţi la vânturi puternice, ape agitate şi chiar furtuni periculoase”, a spus Xi în faţa a 2.300 de delegaţi ai partidului veniţi la Beijing din toate provinciile Chinei.

- Conform The Guardian, președintele chinez a pus politica externă expansionistă a Chinei în centrul planurilor sale. Una dintre cele mai agresive secțiuni ale discursului lui Xi a acoperit Hong Kong și Taiwan. Liderul chinez a lăudat intervenția PCC în Hong Kong, o represiune lansată cu sprijinul elitelor locale pro-Beijing, care vizează susținătorii pro-democrație și disidența politică. Xi spune că s-a realizat „o tranziție majoră de la haos la guvernare”. „Datorită acestor mișcări, ordinea a fost restabilită în Hong Kong, marcând o schimbare în bine în regiune”, a adăugat acesta.

Foto: AFP/ Profimedia

- „Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez şi trebuie să fie rezolvată doar de poporul chinez. 'Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată”, a declarat preşedintele Chinei, condamnând în același timp orice „separatism şi interferenţă străină” în această chestiune.

- Având în vedere că Taiwanul a fost atât de repede invocat în discurs, cât încă oamenii aveau o capacitate de atenție, înseamnă că problema e analizată foarte atent de regimul de la Beijing.

- Altfel spus, Xi nu a făcut nicio schimbare semnificativă față de poziția pe termen lung a Beijingului, potrivit căreia China urmărește „reunificarea pașnică” cu Taiwan, dar va folosi forța dacă este necesar. Dar a folosit un limbaj dus pentru a realiza un atac voalat asupra „interferenței” SUA atunci când a spus că „rezolvarea problemei Taiwanului este o chestiune care trebuie rezolvată de chinezi”.

- Raportul de lucru al celui de-al 20-lea Congresul al PCC precizează că „reunificarea” a rămas o cerință pentru visul lui Xi de „mare întinerire” a națiunii chineze, pe care liderul chinez își propune să îl finalizeze până în 2049.

- Firește că Taiwanul a reacționat imediat la discursul lui Xi Jinping. Taiwanul nu va renunţa la suveranitatea sa şi nici nu va face concesii în ceea ce priveşte libertatea şi democraţia, iar poporul său se opune în mod clar ideii Beijingului de a aplica pentru Taiwan principiul „o ţară, două sisteme”, a declarat duminică biroul prezidenţial al insulei autoguvernate, potrivit Reuters.

Foto: AFP/ Profimedia

- Săptămâna trecută, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat că războiul între Taiwan şi China „nu este absolut deloc o opţiune” şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul. Însă China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o pe aceasta drept o „separatistă”.

Foto: AFP/ Profimedia

- Pe de altă parte, Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul „o ţară, două sisteme”, aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public în Taiwan.

- Creșterea economică a Chinei a început să încetinească dramatic, ceea ce-i face pe oficialii comuniști din ce în ce mai îngrijorați de tulburările sociale. Discursul lui Xi a vizat și decalajul vast al inegalității din China, dar și promisiunea de a intensifica reglementarea privind distribuția veniturilor și acumularea de avere.

- Pe măsură ce sancțiunile și restricțiile americane asupra producției tehnologice din China încep să se intensifice, Xi a promis, de asemenea, inovare și investiții în domenii tehnologice cheie pentru „a obține o mai mare încredere în sine”.

- Însă Xi este unul dintre principalii vinovați pentru regresul economic al Chinei. Angajamentul său față de politica „zero Covid” a ținut granițele Chinei aproape sigilate, pe măsură ce restul lumii s-a deschis din nou. Restricțiile de-a dreptul draconice au paralizat multe afacerile în China.

Foto: AFP/ Profimedia

- În discursul de duminică, Xi a lăudat „războiul popular al Chinei împotriva virusului” ca fiind un succes care „a protejat sănătatea și siguranța oamenilor în cea mai mare măsură posibilă”. Mesajul reprezintă o reiterare a angajamentului Chinei pentru strategia zero-Covid, ceea ce năruie speranţele multor cetăţeni chinezi şi investitori că Beijingul ar putea ieşi curând dintr-un set de norme care au provocat frustrare extinsă şi pagube economice.

- Xi a vorbit și despre corupție în discursul său. Presa occidentală notează că actuala campanie anticorupție lansată de liderul de la Beijing a dus la investigarea a milioane de oficiali, iar multe personalități de rang înalt au fost închise pentru acuzații de corupție.

- Reprimarea este considerată a fi populară în rândul cetățenilor sătui de corupția generalizată, deși este practic imposibil să se realizeze sondaje precise privind astfel de stări sociale de spirit în China. În mod convenabil pentru Xi, unele dintre țintele acestei campanii au fost rivali politici actuali sau potențiali.

- Xi a spus în discursul său că această campanie reprezintă o luptă împotriva „corupției la o scară fără precedent în istoria noastră” și va continua. „Corupția este cel mai mare cancer care dăunează vitalității și eficienței de luptă a partidului, iar anticorupția este cea mai profundă auto-revoluție. Atâta timp cât există terenul și condițiile pentru corupție, lupta împotriva corupției nu se va opri nicio clipă”, a adăugat liderul chinez. Cuvintele astea ar fi ideale dacă nu ar fi fost rostite de liderul celui mai mare sistem comunist din câte a existat în istoria umanității.

- Discursurile precum cel de duminică sunt menite în general pentru publicul intern și elitele partidului, iar Xi nu s-a referit la nicio națiune individuală în cuvântarea sa. Dar remarcile sale subtile au reprezentat un semnal că Xi va continua probabil o politică externă agresivă și expansionistă, care să sporească influența globală în creștere a Chinei. „Influența internațională, atractivitatea și puterea Chinei de a modela lumea au crescut semnificativ”, a spus Xi. „Confruntați cu schimbări drastice în peisajul internațional, ne-am menținut hotărârea strategică fermă și am dat dovadă de un spirit de luptă”, a adăugat președintele chinez.

- Din discurs a lipsit una dintre cele mai controversate probleme internaționale ale mandatului său: politicile guvernamentale de represiune religioasă, socială și culturală din Xinjiang, despre care ONU a spus că ar putea fi crime împotriva umanității.

- Poate că singura mențiune relevantă a fost angajamentul față de „principiul că religiile din China trebuie să fie de orientare chineză” – o politică de secularizare și opresiune religioasă care se aplică mai multor regiuni, inclusiv Tibet și Mongolia Interioară.

- În ceea ce privește mediul, China este foarte vulnerabilă la schimbările climatice și poluare. Are 6% din rezervele globale de apă și 20% din populația globală. Refacerea pagubelor cauzate de decenii de creștere economică vertiginoasă a fost (mai multe teoretic decât practic) unul dintre obiectivele politice majore ale Chinei în timpul deceniului la putere a lui Xi. China s-a angajat să ajungă la nivelul maxim al emisiilor de carbon până în 2030 și să fie neutră în ceea ce privește emisiile de carbon până în 2060. Ca să meargă în această direcție, deși nu e de ajuns, China a investit masiv în energie regenerabilă.

Foto: AFP/ Profimedia

- În discursul său de duminică, Xi a promis protecția mediului și promovarea stilurilor de viață ecologice. „Trebuie să ne amintim să menținem armonia între umanitate și natură atunci când ne planificăm dezvoltarea”, a ținut să precizeze liderul de la Beijing.

- Președintele chinez a mai promis că țara sa va sprijini industriile cu emisii scăzute de carbon, va asigura conservarea diverselor sale ecosisteme, va urma o „revoluție energetică” și va promova „utilizarea curată și eficientă a cărbunelui”.

- Xi a mai spus că partidul său cu aproape 100 de de milioane de membri „a câştigat cea mai mare luptă împotriva sărăciei din istoria umanităţii”. „Trebuie să construim un sistem economic socialist de piață de nivel înalt, să consolidăm și să dezvoltăm fără ezitare sistemul de proprietate publică, să încurajăm și să sprijinim fără ezitare dezvoltarea economiei private, să susținem rolul decisiv al pieței în alocarea resurselor și să acordăm o mai mare importanță rolului guvernului”, a mai spus liderul chinez.

- China va adopta politici de creştere a natalităţii. „Vom stabili un sistem de politici de stimulare a natalităţii şi vom urmări o strategie naţională proactivă ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Xi.

- Agenţia chineză de presă Xinhua a redat principalele obiective şi sarcini al Partidului Comunist Chinez (PCC) pentru următorii cinci ani aşa cum au fost ele dezvăluite în raportul prezentat în cadrul celui de-al 20-lea Congres Naţional al PCC. Printre acestea se numără:

obţinerea unei mai mari autonomii şi a unei mai mari forţe în domeniul ştiinţei şi tehnologiei;

  • îmbunătăţirea economiei de piaţă socialiste;
  • consolidarea instituţiilor, standardelor şi procedurilor democraţiei populare;
  • îmbunătăţirea sistemului statului de drept socialist cu caracteristici chinezeşti;
  • consolidarea securităţii naţionale;
  •  îndeplinirea obiectivelor pentru centenarul Armatei Populare de Eliberare în 2027;
  • înregistrarea de progrese solide în construirea unei Chine paşnice;
  • creşterea poziţiei şi influenţei internaţionale a Chinei care să-i permită să joace un rol mai important în guvernanţa globală.

- Congresul partidului, care are loc o dată la cinci ani, se concentrează pe extinderea puterii lui Xi, după ce acesta a renunţat în 2018 la limitarea numărului de mandate prezidenţiale, deschizând calea către obținerea unui al treilea mandat de cinci ani, sau mai mult, notează BBC News.

- Un al treilea mandat pentru XI, care distruge un sistem pus în aplicare cu o generație înaintea sa, introduce China într-o nouă eră a guvernării și a incertitudinii cu privire la când sau cum va vedea țara un alt lider.

- Drept urmare, cel de-al 20-lea Congres al PCC este printre cele mai importante și urmărite întruniri de partid din ultimele decenii și va dezvălui zilele astea multe despre direcția celei de-a doua mari economii a lumii în următorii cinci ani.

- Sistemul celor două mandate prezidențiale pentru liderii chinezi a fost menit să protejeze țara de frământările primelor decenii la putere ale comuniștilor. Acea epocă a început odată cu întemeierea Republicii Populare Chineze în 1949 și a durat până la moartea primului său lider, Mao Zedong, în 1976. Mao și-a dovedit eșecul, supunând China unor schimbări sălbatice în politică, care au provocat zeci de milioane de morți și au lăsat țara săracă.

- Succesorul său a fost Deng Xiaoping. La o întâlnire istorică a Comitetului Central al PCC, desfășurată în decembrie 1978, Deng Xiaoping a cerut într-un discurs celebru schimbări fundamentale în organizarea statului chinez și pornirea pe o linie socio-economică și pragmatică în defavoarea celei ideologice. Acest pragmatism a fost reflectat prin celebra expresie: „nu contează dacă o pisică este albă sau neagră. Cred că o pisică care prinde șoareci este o pisică bună“.

- Pe măsură ce se apropia de sfârșitul vieții sale, Deng a pus în aplicare un sistem de putere centralizată atenuat de limitele mandatului. În sistemul lui Deng, puterea liderului de vârf venea din ocuparea a trei poziții în același timp. În ordinea importanței, ele sunt: ​​secretar general al Partidului Comunist, ceea ce înseamnă că liderul conducea partidul politic care conduce țara; președinte al Comisiei Militare Centrale, adică controlul militarilor; și titlul de „președinte” Chinei, care este un post ceremonial ce face ca persoana care îl ocupă să fie șef de stat și, astfel, să primească onor oficial în timpul vizitelor în străinătate.

- Pentru a se asigura că această persoană nu abuzează de această putere imensă, Deng a stabilit o regulă informală conform căreia persoana respectivă primește doar două mandate de cinci ani. Liderul urma să fie numit la un Congres al Partidului Comunist - o întâlnire națională care se ține la fiecare cinci ani. Același lider urma să fie reales la următorul Congres al partidului, cinci ani mai târziu. Acest sistem a funcționat pentru cei doi succesori ai lui Deng, Jiang Zemin și Hu Jintao. Apoi a venit Xi.

- Sub Xi, China a început să proiecteze puterea dincolo de granițele sale. Sub supravegherea lui, China și-a consolidat masiv prezența militară în Marea Chinei de Sud, și-a construit baze militare în Asia de Sud și Africa și și-a instruit diplomații să folosească un limbaj foarte clar și agresiv în relațiile cu alte țări.

- China a adoptat o nouă abordare, mai dură, față de Taiwan. În august, administrația lui Xi a lansat o carte albă care aduce o schimbare semnificativă a tonului față de cărțile albe anterioare din 1993 și 2000. Unificarea cu Taiwan este acum descrisă ca fiind „indispensabilă” pentru obiectivul cheie de politică generală al lui Xi: „mare întinerire a națiunii chineze”.

- Sub Xi creșterea economică a devenit mai lentă. Guvernul lui Xi a inițiat puține reforme orientate spre piață, lăsând încă părți uriașe ale economiei în mâinile statului. Acest lucru a contribuit la încetinirea creșterii economice în timpul deceniului său la putere și la creșterea șomajului în rândul tinerilor.

- În ultimele decenii, un lucru pe care economia mondială se putea baza a fost o creștere economică puternică a Chinei.

- În cele din urmă, China se confruntă cu o incertitudine politică pentru prima dată după multe decenii. Chiar dacă sistemul lui Deng a durat doar o generație, a oferit Chinei o perioadă de stabilitate politică de care nu se bucurase de mai mult de un secol.

- Xi guvernează suprem, fără niciun contestator la vedere. Dar ce se va întâmpla pe viitor? Xi Jinping are 69 de ani și nu poate guverna pentru totdeauna. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor cred că el va obține și un al patrulea mandat.

- Pe măsură ce Xi îmbătrânește, cercul său de prieteni și consilieri se va micșora inevitabil, la fel și capacitatea sa de a procesa noi informații și idei noi.

- CNN explică că acest lucru s-a văzut deja în decizia administrației Xi de a-și urma orbește politica „zero-Covid”, în ciuda dovezilor copleșitoare că aceasta este acum contraproductivă.

- Nu este exclusă o perioadă de declin lent, dar constant, în care conducerea din jurul lui Xi să înceapă să nu mai fie dispusă să se angajeze în reforme economice sau să permită genul de viață intelectuală liberă care în deceniile precedente a permis Chinei să înflorească.

- În schimb, este probabil ca represiunea să continue. În cei aproape 75 de ani la putere, Partidul Comunist Chinez a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare. Acestea au inclus corecții masive din mers, care au pus China pe calea actuală spre prosperitate.

- Astfel de schimbări, însă, au avut loc doar în perioadele de criză, când conducerea a fost nevoită să facă alegeri dureroase.

- Congresul partidului din acest an semnalează însă contrariul: un guvern se pregătește să continue să facă ceea ce a făcut în ultimul deceniu, chiar dacă țara are mare nevoie de o schimbare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult