Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Reprezentanții mediului de afaceri se opun taxei pe care firmele ar trebui să o achite Camerei de Comerț: „O cotizație mascată” care va crește birocrația

Cameră de Comerț și Industrie a României

Foto: ccir.ro

O propunere legislativă depusă la Senat putea obliga firmele și PFA-urile să plătească o taxă către Camera de Comerț și Industrie a României pentru a fi înscrise într-un catalog al firmelor. Totodată, un reprezentant legal al firmei va trebui să obțină un certificat de competență, documentul urmând să fie achitat tot către CCIR.

Radu Burnete, directorul organizației patronale Concordia, care reprezintă peste 2.000 de firme, din 14 sectoare de activitate, consideră taxa o cotizație mascată care crește birocrația și care se poate transforma într-o formă de presiune politică. 

„Obligarea tuturor firmelor din România să plătească taxă unei organizații, fie ea și Camera de Comerț a României, pentru un serviciu care poate fi făcut de Registrul Comerțului, este în deserviciul mediului de afaceri, din punctul meu de vedere. Companiile trebuie să se poată asocia cu cine doresc, iar obligativitatea plătirii unei cotizații mascate nu este în măsură să sporească autonomia mediului de afaceri în raport cu autoritățile, dimpotrivă. O astfel de finanțare se poate transforma cu ușurință într-o formă de presiune politică la adresa organizației beneficiare într-un moment când preocupările ar trebui să fie în zona consolidării democrației și a bunei guvernanțe. Vorbim, de fapt, de o taxă suplimentară, care aduce companiilor doar birocrație. Mediul de afaceri are nevoie de coagulare, dar aceasta trebuie să fie voluntară, iar contribuțiile să fie stabilite de cei care decid să se asocieze.

Tot birocrație consider că este și certificatul de competentă introdus prin aceeași propunere legislativă. Acesta reprezintă o nouă serie de hârtii și semnături care să certifice ceva de care o economie sănătoasă nu are nevoie. O hârtie în plus nu înseamnă o contribuție adusă societății, mai ales când noi milităm pentru reducerea birocrației acolo unde ea nu este absolut necesară”, a transmis Radu Burnete.

Romanian Business Leaders: „Cei 40 de senatori și deputați au considerat că e o idee bună să mai birocratizeze un pic mediul de afaceri”

Și organizația Romanian Business Leaders se opune obligativității unei astfel de taxe, catalogând propunerea drept „un cadou pentru CCIR”.

„40 de senatori și deputați, toți din arcul guvernamental, au considerat că e o idee bună să dea anual Camerei de Comerț și Industrie a României un cadou de vreo 75 de milioane de euro strânși dintr-o taxă anuală obligatorie plătită de firme și PFA-uri către CCIR, sub pretextul înființării unui Catalog al firmelor, pe care nu l-a cerut nimeni și a cărui utilitate nu o vede nimeni.

Tot cei 40 de senatori și deputați au considerat că e o idee bună să mai birocratizeze un pic mediul de afaceri, așa încât fiecare administrator de companie să fie obligat să ia un „certificat de competență” ca urmare a absolvirii unui curs de instruire în managementul afacerilor. Probabil după colț așteaptă furnizorii de astfel de cursuri, după exemplul furnizorilor de servicii de analiză la securitatea fizică, obligatorie pentru fiecare firmă” se arată într-un comunicat al board-ului RBL, care reprezintă 300 de antreprenori. RBL cere decidenților politici să se implice „în stoparea acestor încercări repetate de îmbogățire a unor organizații private cum e CCIR din banii mediului de afaceri”. „Spunem repetate, pentru că este a doua încercare de introducere a unei taxe obligatorii în favoarea CCIR. Asta după încercarea de acordare gratuită către CCIR a unui teren de 400 de milioane de euro, considerată de Comisia europeană ajutor de stat. Dacă CCIR nu se poate susține din cotizațiile membrilor săi, nu înseamnă că firmele trebuie să fie obligate să adere la ea”, se mai arată în comunicaul RBL.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • CCIR ii plina de politruci. Nu merita nici un leu. Sa imi spuna cineva ce a facut notabil cei din CCIR.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Foarte interesant. Tinand cont de antecedentele de la CCIR cred ca ar fi mai indicat ca cei care conduc aceasta institutie sa obtina pe bune certificatul de competenta si dupa aceea sa vina si pe la noi.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult