Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Anul 2022 aduce încă o amnistie fiscală, cea privitoare la tichetele cadou

Vouchere de vaccinare

Noutăţile cu privire la tichetele cadou au început la sfârşitul anului trecut prin O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative şi continuă cu două proiecte legislative: unul priveşte corelarea noilor prevederi din legislaţia specifică biletelor de valoare cu normele metodologice, iar cel de-al doilea priveşte amnistia fiscală pentru sumele reîncadrate de autorităţile fiscale ca venituri din salarii.

Ordonanţa de urgenţă nr. 130 a adus o serie de clarificări cu privire la tichetele cadou, modificând atât Legea nr. 227/2015 (Codul Fiscal), cât şi Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Principala noutate: tichetele cadou acordate altor persoane decât angajaţilor se exclud din categoria veniturilor din alte surse. Mai mult, în Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, se menţionează că acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât  angajaţilor proprii pentru cheltuieli sociale constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte-amendă (un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată).

A doua modificare importantă: tichetele cadou, altele decât cele oferite în limita plafonului şi acordate conform destinaţiilor prevăzute de lege, sunt incluse în baza contribuţiilor de securitate socială începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2022. Plafonul în limita căruia tichetele cadou nu sunt impozabile şi nu se datorează contribuţii sociale s-a majorat prin această ordonanţă de la 150 lei la 300 lei, iar ocaziile cu care se pot acorda, enunţate limitativ de lege, sunt următoarele: Paşte, Crăciun, 8 Martie (pentru angajate), 1 Iunie (în beneficiul copiilor minori).

Autorităţile au motivat modificările aduse prin această ordonanţă prin necesitatea revizuirii regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou, având în vedere situaţiile constatate de organele fiscale în cadrul acțiunilor de control derulate în perioada anterioară, cu predilecție controalele Antifraudă. De asemenea, prin aceste modificări se urmăreşte majorarea încasărilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi a cuantumului venitului din pensie în cazul persoanelor fizice care obţin venituri din salarii, precum şi evitarea distorsiunilor din punct de vedere concurenţial pe piaţa muncii.

Anterior acestei ordonanţe, tichetele cadou puteau fi acordate atât angajaţilor, ocazional, pentru cheltuieli sociale, cât şi altor categorii de beneficiari pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol sau pentru cheltuieli de reclamă şi publicitate. În consecinţă, tratamentul fiscal aplicabil acestor tichete cadou din punct de vedere al impozitului pe venit şi contribuţiilor de securitate socială ajunsese să fie diferenţiat nu doar în funcţie de tipul de beneficiari, ci şi, în cazul tichetelor cadou acordate propriilor angajaţi, în funcţie de suma acordată (dacă era în limita plafonului sau nu) şi în funcţie de ocaziile cu care se acordă. Mai mult, tratamentul fiscal cu privire la impozit pe venit nu se corela cu cel pentru contribuţii de securitate socială în multe cazuri. Toate aceste diferenţe de tratament au dus la abordări fiscale diferite atât din partea contribuabililor, cât şi din partea autorităţilor fiscale şi, implicit, în cazul controalelor fiscale, la decizii de impunere pentru obligaţii fiscale principale şi accesorii.

În ceea ce priveşte impozitul pe profit, tratamentul fiscal a ramas de-a lungul timpului constant. Sumele acordate de angajator în limita valorii nominale corespunzătoare, reprezentând tichete cadou acordate salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, precum şi salariatelor, reprezintă cheltuieli sociale şi sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe profit în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. În cazul în care se depăşeşte acest plafon sau se acordă cu o altă destinaţie, sumele considerate beneficii salariale sunt deductibile integral, fiind considerate cheltuieli asimilate salariului. 

Prin proiectul de lege care va introduce aminstia fiscală se urmăreşte anularea diferenţelor de obligaţii fiscale principale, dar şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de autorităţile fiscale prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabililor ca urmare a reîncadrării din categoria veniturilor din alte surse în categoria veniturilor din salarii a veniturilor din tichete cadou obţinute de către persoane fizice de la alte persoane decât proprii angajatori, pentru perioadele fiscale de până la 31 decembrie 2020 inclusiv şi neachitate până la data intrării în vigoare a legii. Anularea se aplică inclusiv în situaţia în care tichetele cadou au fost acordate de către plătitorul de venit către angajatorul persoanelor fizice pentru a le distribui angajaţilor în numele plătitorului de venit.

Diferenţele de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţiile fiscale accesorii, stabilite de autorităţile fiscale prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului ca urmare a reîncadrării sumelor prevăzute mai sus, aferente perioadelor fiscale de până la 31 decembrie 2020 inclusiv, stinse prin orice modalitate prevăzută de Codul de procedura fiscală, se restituie contribuabililor, la cererea acestora.

Mai mult, se stabileşte că, în viitor, autorităţile fiscale nu pot reîncadra în categoria veniturilor salariale tichetele cadou obţinute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii acestora şi încadrate în categoria veniturilor din alte surse şi nu pot emite o decizie de impunere în legătură cu o astfel de reîncadrare pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv. În cazul în care, anterior intrării în vigoare a legii, organul fiscal competent a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a stabilit obligaţii de natura celor prevăzute mai sus, acesta nu mai comunică decizia de impunere.

Proiectul de amnistie fiscală vine în urma sesizărilor făcute de mai multe asociaţii patronale şi a probabilităţii reduse de a colecta sumele instituite, mulţi contribuabili contestând aceste sume în instanţă.

Stadiul proiectului este în lucru, la comisiile permanente ale Senatului, iar termenul de adoptare tacită este de 45 de zile şi se calculează de la data de 28.03.2022 (adică se va împlini pe 11.05.2022).

Prin toate aceste noutăţi legislative se urmăreşte soluţionarea neconcordanţelor anterioare apărute cu privire la tratamentul fiscal al tichetelor cadou, precum şi un tratament unitar în viitor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon