Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Rețeta economică de „succes” a Constanței: falimentul, lipsa de viziune și subdezvoltarea

Constanta - Cazinoul - Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Lucrurile merg bine în orașul de la malul mării. Constanța nu doar că a reușit să atragă investitori de calibru, care au angajat forță de muncă înalt calificată, însă obiectivele strategice incluse în planul de dezvoltare adoptat în anul 2000 au fost implementate în totalitate, țintele de etapă fiind atinse în medie cu 14 luni mai devreme față de calendarul inițial.

Astfel, Constanța a devenit un hub IT de importanță regională, de aceea campusul a devenit neîncăpător pentru studenții care au decis să urmeze cursurile Universității Ovidius. Companii mari au decis a-și muta sediul din România în Constanța, acestea fiind atrase de forța de muncă înalt calificată, de resursa umană bine pregătită.

Companii mari din domeniul auto au decis, de asemenea, să investească peste 500 de milioane de euro în centre de dezvoltare. În același timp, furnizori de talie mondială din automotive, au decis să deschidă facilități de producție în Constanța. Companiile au fost atrase de ușurința cu care tratează cu autoritățile locale, de modul în care acestea au venit în sprijinul lor și de faptul că cele 4 parcuri industriale oferă suficient spațiu pentru ca acestea să își desfășoare operațiunile.

De asemenea, trebuie menționat că diferite companii au investit peste 400 milioane de euro, în facilitățile de producție din vestul orașului, multe dintre acestea prospectând a-și muta centrul regional în Constanța, companiile fiind atrase de mediul de business prietenos, forța de muncă înalt calificată, centrele de afaceri deschise pe întreg teritoriul municipiului, dar și de viziunea autorităților locale.

Companii mari au investit în Constanța, în ultimii 20 de ani

Companii fanion din diferite domenii au investit în Constanța, în ultimii 20 de ani. Astfel, economia județului este una diversificată, oferind oportunități de angajare în domenii diverse. Economia locală nu este una pro-ciclică. Județul Constanța generează anual un PIB de aproximativ 25 miliarde euro, această cifră plasându-ne pe locul I în ierarhia națională.

Valoarea cumulată a investițiilor depășește 8,5 de miliarde de euro, în intervalul 2000 – 2020. Acest fapt scoate în evidență că atunci când ai viziune și un plan pe care să îl duci la îndeplinire, nu poți da greș.

Investițiile străine au dus la creșterea nivelului de taxe și impozite colectate la nivel local, Constanța este un oraș cosmopolit, cu străzi asfaltate în totalitate, parcuri bine amenajate, un oraș curat, verde, care atrage peste 1,5 milioane de turiști pe an. Valoarea veniturilor din turism a depășit în 2019 suma de 600 de milioane euro. Din păcate, pandemia a dus la scăderea bruscă a veniturilor, în 2020, până la 250 milioane euro, însă 2021 se anunță un an turistic bun.

Nimic din cele de mai sus nu ar fi fost posibil fără implicarea autorităților locale și mai ales a Biroului pentru relații externe și investitori, înființat în anul 2000, în cadrul primăriei, care are în componența sa oameni competenți, bine pregătiți. Aceștia merită felicitări.

Constanța descrisă mai sus este cea pe care am fi putut să o avem. Însă nu o avem

Incompetența autorităților din ultimii 20 de ani și lipsa de implicare a acestora au făcut ca orașul în care trăim să ajungă unul de mijlocul clasamentului, dacă ne uităm la valoarea salariului mediu net. Valoarea acestuia este de 3081 lei, la nivelul lunii martie 2021, conform Institutului Național de Statistică.

Vă vine să credeți că în județul Olt salariile sunt mai ridicate decât în Constanța?

Mai exact, angajații din Olt câștigă, în medie, 3123 lei/lună. Valoarea salariului mediu net în județul Constanța este de 3068 lei/lună. Dar salariile sunt mai mari și în Bacău, Galați, Prahova, Mureș, Brașov, Sibiu, Iași, Ilfov, Timiș, Cluj și Municipiul București.

Constanța strălucește ca o tinichea pe locul 13, la nivelul lunii martie, dar asta este bine, întrucât cumulat, în intervalul ianuarie – martie 2021, suntem pe locul 14.

Trebuie să recunoaștem că economia orașului este o glumă, că investitorii au ocolit Constanța, că nu a existat un plan de dezvoltare. Nu a existat nimic în afară de incompetență.

Lipsa investițiilor a mai produs un fenomen grav, anume scăderea numărului populației active. Tinerii preferă să părăsească corabia denumită Constanța și să ia drumul Bucureștiului sau să emigreze.

Conform Institutului Național de Statistică, în intervalul 2012 – 2020, segmentul de populație 20 – 35 ani, în mediul urban din județul Constanța, arată conform celor de mai jos:

Dacă în 2012, în județul Constanța populația din segmentul 20 – 35 ani era de 111.842 locuitori, în 2020 populația din acest segment număra 84.059 locuitori. Scăderea înregistrată este de 27.783 locuitori sau 25%. Acestea sunt cifre oficiale. În practică, numărul tinerilor care au părăsit județul, în ultimii 8 ani, este foarte posibil să fie mai ridicat.

S-au mutat la țară tinerii?

Răspunsul este nu, căci numărul tinerilor din același segment, 20 – 35 ani a scăzut inclusiv în mediul rural, în intervalul analizat:

Ce s-a întâmplat în municipiul Constanța?

Între 2012 – 2021, populația, în același segment, 20 – 35 ani, a scăzut de la 81.349 persoane (2012), la 55.166 persoane (2021), conform graficului următor:

Mai exact, în 2021, în segmentul 20-35 ani, în municipiul Constanța, numărul tinerilor a scăzut cu 26.183 persoane sau cu 32% față de 2012.

Dar veștile proaste nu se opresc aici, căci exodul va continua. Tinerii, mai ales cei cu o pregătire școlară bună, nu doresc să trăiască în Constanța, atât din lipsa oportunităților profesionale, dar și a faptului că acest oraș aduce din ce în ce mai mult cu o oază de indiferență, o urbe în care insalubrul a luat locul dezvoltării și bunului gust.

Domeniile în care activează ce mai mulți locuitori ai municipiului Constanței

Conform Metroverse, un proiect al Universității Harvard, cel mai important sector economic din Constanța este reprezentat de industria comerțului și transporturilor, sector ce atrage 34% din angajații din oraș, mai exact angajații din port, retail (mall-uri și magazine stradale) și cei din turism. Peste 9% activează în servicii administrative și servicii profesionale. Domeniul tehnic sau științific angajează aproximativ 0%!

În continuare, harta de mai jos descrie domeniile în care activează constănțenii

Domeniile în care activează constănâenii / Sursa Metroverse

Ce ne spun aceste cifre? Simplu, faptul că piața muncii în Constanța este complet dezechilibrată, având un caracter pro ciclic înalt. Lipsa locurilor de muncă din domenii high tech ne gonește la propriu tinerii din oraș, lucru ciudat, mai ales că suntem centru universitar.

Dar așa cum spuneam, lipsa unui plan, a unei strategii de dezvoltare vizionare, a dus la un exod al tinerilor. Dacă analizăm fiecare segment din intervalul 20 – 35 de ani, observăm că fiecare dintre acestea a înregistrat scăderi. Nu doar cei de 25 de ani pleacă din Constanța, ci și cei de 28, 30 sau 35 de ani.

Am analizat și procentul de angajați din alte orașe port, angajați în domeniul comerțului și transporturilor. Cifrele sunt complet diferite față de cele ale Constanței:

• Marsilia (Franța) = 23%

• Genova (Italia) = 22%

• Hamburg (Germania) = 20%. Cei mai mulți angajați în Hamburg activează în domenii științifice sau tehnice, mai exact 34%.

• Barcelona (Spania) = 24%

• Anvers (Belgia)= 28% (în domenii științifice sau tehnice activează 21%)

Menționez în continuare orașe port care atrag angajați de pe piața muncii, în procente asemănătoare sau mai ridicate decât Constanța:

• Vladivostok (Rusia) = 51%

• Galați (România) = 39%

• Varna (Bulgaria) = 36%

• Salonic (Grecia) = 33%

• Istanbul (Turcia) = 32% (34% activează în industrii manufacturiere => piața muncii nu este dezechilibrată)

Spre ce ne propunem să ne îndreptăm? Spre Anvers, Marsilia, Hamburg, Genova, Barcelona sau spre Vladivostok ori Varna?

Constanța are nevoie urgentă de un plan de dezvoltare pentru următorii 10-15 ani. Constanța are nevoie, în primul rând, de o viziune. Constanța are nevoie ca oameni competenți să pună lucrurile în mișcare. Investitorii, companiile mari, nu vor veni aici pentru că există plajă sau hoteluri în Mamaia. Nu, investitorii vor ocoli în continuare Constanța, în lipsa implicării autorităților locale, iar orașul va continua să se depopuleze.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu este chiar asa: Constanta a avut ceva ce alții nu au avut! Cel mai păcălici primar si cel mai mare hoț! Peste toate cetățeni mândri ca sunt Constănțeni , care l-au votat. Acuma nu poți culege altceva decât semeni. Nu?
    • Like 0


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult