Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Revolta unui antreprenor, după ce a făcut o investiție de 27 de milioane de euro: Am vorbit cu toți premierii. Ultima explicație dată de domnul Ponta a fost „Nu știu, domnule, suntem blestemați”

autostrada - Foto Inquam Photos / Florin Cornel)

(Foto Inquam Photos / Florin Cornel)

România are în prezent 807 kilometri de autostradă, iar Compania de Drumuri garanta la început de an că în doi ani vom avea o mie de kilometri de autostrăzi. Cam cât avea Ungaria acum 12 ani, la o suprafață de două ori şi jumătate mai mică decât a României.

Pentru anul acesta, Asociaţia Pro Infrastructură estimează, într-un „scenariu realist”, că vor fi dați în circulație doar 43 km noi de autostradă. Într-un scenariu foarte optimist, vom avea 69 km noi anul acesta. „Restul sunt doar promisiuni pentru naivi, dezinformări grosolane şi minciuni gogonate", spuneau în luna februarie reprezentanții Asociaţiei Pro Infrastructură. 

Multe companii care vor să vândă în România nu mai vor să-și deschidă depozite în România din cauza lipsei infrastructurii. Așa că își aduc marfa firmelor de curierat, în Oradea, Arad, Timișoara, Satu Mare, iar acestea o livrează mai departe în toată România. Sunt și cazuri în care firmele de curierat sunt solicitate să meargă după marfă în Budapesta, unde există infrastructură.

„Pierdem enorm de mult (pentru că nu există autostrăzi)”, spune Felix Pătrășcanu, fondatorul Fan Courier. Anul trecut firma a încheiat o investiție de 27 de milioane de euro într-un hub pe Centura Bucureștiului, dotat cu o linie de sortare ultramodernă. Nu mai sortează 9.000 de colete, cum sorta cea veche, ci 39.000 de colete pe oră.

„Am urmărit prin această investiție să câștigăm 2-3 ore la plecatul mașinilor către țară. Lucrul acesta se întâmplă noaptea, camioanele noastre circulă noaptea. Am zis să câștigăm 2 ore. Ne interesa să nu mai plecăm la 2 noaptea, ci la 12. Am reușit, dar ce folos, pentru că neexistând infrastructură și pe Valea Oltului sau pe Valea Prahovei au loc accidente de 3-4 ori pe săptămână, unde mașinile noastre staționează 2-3 ore. Iată cum lipsa infrastructurii îți dă peste cap o investiție de 27 de milioane”, spune antreprenorul.

Este convins că la un moment dat activitatea firmelor de curierat se va bloca din cauza lipsei infrastructurii.

„Am făcut un studiu ce însemna pentru noi vechiul drum către Constanța vs autostrada. În timp și în bani. Până la 20% mult mai bine”, a calculat antreprenorul.

Subiectul lipsei autostrăzilor l-a discutat cu toți prim-miniștrii, prin Coaliția pentru Dezvoltarea României.

„Ultima explicație dată de domnul Ponta a fost că «Nu știu, domnule, suntem blestemați de nu putem să facem lucrurile astea»”, a relatat Pătrășcanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Orice mișcare a roților companiei mele - și de altfel a tuturor companiilor de transport - înseamnă bani băgați în bugetul României. Mă simt bucuros să-i pot da, dat fiind că am o mamă pensionară, dat fiind că am o soră și un cumnat profesori și că trebuie să contribui și eu cu ceva. (...) Să facem un exercițiu de imaginație. De la următoarele alegeri sau de la anul s-ar lua în serios faptul că România nu are autostrăzi și s-ar da drumul masiv la lucrurile astea. Gândiți-vă cât business s-ar crea pe orizontală. (De ce nu avem autostrăzi?) E o hoție și o prostie. E un mix”, este de părere antreprenorul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult