Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Eurostat: România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE

Bancomat

Foto: Guliver Getty Images

România a înregistrat în primul trimestru al acestui an cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, atât faţă de trimestrul precedent cât şi faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată datele publicate marţi de biroul european de statistică, Eurostat.

Astfel, economia României a avansat în primele trei luni cu 1,7% comparativ cu trimestrul patru al anului trecut. În termeni anuali, PIB-ul a consemnat o consemnat o creştere de 5,6%, arată datele Eurostat, citate de News.ro.

Luni, Institutul Național de Statistică anunțase că produsul intern brut a crescut cu 5,7% în primul trimestru al anului 2017, în comparație cu aceeași perioadă din 2016.

Victor Ponta: Creşterea economică e în primul rând meritul meu, că am guvernat bine

Fostul premier Victor Ponta consideră că această creștere economică i se datorează. "Eu cred că e meritul meu, în primul rând, pentru că am guvernat foarte bine, am făcut un Cod fiscal foarte bun. E meritul Guvernului Cioloş, că nu a stricat prea multe, şi e meritul Guvernului Grindeanu că reuşeşte, deşi are atâtea moaşe copilul, să se ocupe de copilul economie bine. Cu cât îl lasă moaşele mai mult, cu atât o să aibă succes mai mare", a spus Ponta, citat de News.ro.

Întrebat care sunt aceste „moașe”, Ponta i-a nominalizat pe Klaus Iohannis şi pe Liviu Dragnea.

"Văd că una din moaşe s-a ocupat de golf acum, domnul Iohannis, domnul Dragnea are probleme cu SIPA , deci dacă îl lasă pe Grindeanu să guverneze o să fie bine", a spus social-democratul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • John check icon
    Conform GCI 2016/2017 ( indexul competitivității globale ) calculat de Forumul Economic Mondial ( în baza datelor furnizate de fiecare țară în parte ) România se află înprezent pe locul 62 ( din 138 țări ) în ce privește stadiul de dezvoltare ale celor 12 factori, amintiți mai înainte. Suntem în stadiul în care principalul motor al dezvoltării sunt factorii 5-10 ( am trecut de asigurarea cerințelor de bază ) și creșterea este obținută pe bază de eficiență. Este instructiv să vedem, ce loc a obținut fiecare factor în parte, față de cel general 62. Iată rezultatele :
    1. Instituții 92
    2. Infrastructură 88
    3. Mediu macroeconomic 28
    4. Sănătate și educație primară 88
    5. Educație superioară și training 67
    6. Eficiența pieței de bunuri 80
    7. Eficiența pieței forței de muncă 88
    8. Eficiența și gradul de dezvoltare a pieței financiare 86
    9. Gradul de tehnologizare 48
    10. Mărimea pieței 42
    11. Gradul de sofisticare a afacerilor 104
    12. Inovația 93
    Deci, cu excepția mediului macroeconomic, gradul de tehnologizare și mărimea pieții toți ceilalți factori sunt ÎN URMA locului general 62. Menționez că 62 nu este media aritmetică a punctajelor celor 12, având în vedere că factorii sunt ponderați diferit ( dar în mod identic pentru fiecare țară ).
    Sursa :

    http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf
    • Like 0
  • John check icon
    Creșterea a fost realizată în pofida bramburelilor făptuite de șirul de gurvernanți, de orice culoare or fi fost . Creșterea nu se realizează nici în Parlament, nici în Guvern , desi modul în care instituții ale statului funcționează, are mare importanță. Cele 12 piloane ale creșterii sunt următoarele :
    1. Instituții ale statului
    2. Infrastructură ( căi de comunicație, de transport, infrastructură digitală etc )
    3. Mediul macroeconomic
    4. Sănătate și educație primară
    5. Educație superioară și training
    6. Eficiența pieței de bunuri
    7. Eficiența pieței forței de muncă
    8. Eficiența și gradul de dezvoltare a pieței financiare
    9. Gradul de tehnologizare
    10. Mărimea pieței
    11. Gradul de sofisticare a afacerilor
    12. Inovația
    Primele 4 sunt cerințe de bază, următoarele 6 sunt factori de eficiență, iar ultimele două factori de inovație. Urmărirea modului în care acești factori evoluează constituie un ghid pentru guvern, sector privat și societate civilă pentru colaborare, în domeniul public și privat, în vederea creșterii economice. Urmărirea progresului obținut dealungul anilor de către fiecare factor menține pe agenda publică importanța creșterii, servește pentru elaborarea de politici prioritare de dezvoltare în vederea creșterii de lungă durată și poate servi la monitorizarea responsabililor de sector / factor. Desigur, cadrul legal și administrativ asigurat de guvern, deciziile de investiții sectoriale, realizarea acestora, precum și modul în care câștigurile economiei naționale sunt distribuite, modul în care sunt suportate costurile dezvoltării, sunt câteva pârghii esențiale în mâinile ( și responsabilitatea ) guvernanților.
    • Like 0
  • check icon
    Dacă România a avut într-adevăr o asemenea creștere va mai avea de o asemenea creștere încă vreo 25 de ani pt a prinde din urmă, dacă va prinde, Slovenia și Cehia. Dacă este într-adevăr o asemenea creștere, iar aceasta va continua într-un tempo aproximativ similar, atunci România și, mai ales, românii trebuie să facă pasul următorul: creșterea nivelului de civilizație, adică reducerea nr. de accidente grave în trafic (circa 4500 morți pe an), civilizarea străzii, deșeurile aruncate pe câmp, civismul... Astea înseamnă, de ex., ca Ministerul de Interne să devină instituția unei țări cu creștere accelerată, nu cu burtoși care, în proporție de 85 %, învârt hârtii. De ex., Poliția Metro are, de ani, tupeul să ceară călătorilor să facă ordine în metro, să aibă „spirit civic”. Nu știu dacă v-ați dat seama că MAI cere să fim ilegali, deoarece a interveni, ca cetățean, într-un conflict din metro (sau din altă parte) se poate finaliza cu condamnarea tocmai pt că ai intervenit, au fost cazuri.
    Ne facem iluzii dacă credem că asemenea creștere va continua în același ritm fără măsuri paralele pe domeniul civismului și seriozității. România este pe penultimul loc în U.E. și, în general, pe ultimele locuri din Europa în general, pe orice statistică. Așa era și în perioada interbelică, adică acum aproape un secol. În ciuda unor entuziaste rapoarte că am săltat, am rămas, de fapt, tot acolo, deoarece nici alții nu au stat pe loc.
    • Like 0
  • check icon
    Dacă-și rade Dragnea mustața, mai crește cu 1%.
    • Like 0
  • cum? crestere economica de 5,7%?? hai sariti ca-i facatura!
    • Like 0
    • @ Dorin Ambrozie
      check icon
      haha, clar! deci in conditiile in care pesedistii nu au facut mare lucru avem asta... ma gandesc cat de mult au putut fura si distruge jegurile de pedelei (acum metamorfozati fireste in penelei) si imprumut de la FMI si taieri salarii, incredibil. si javra aia si cu acolitii lui circula bine mersi
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult