Rezultatele testelor PISA supără pe toată lumea. Avem două probleme - regresul demografic abrupt și analfabetismul. Să spunem lucrurilor pe nume: îmbătrânim, vom fi tot mai puțini și tot mai proști

Rezultatele testelor PISA supără pe toată lumea atunci când sunt comunicate. Avem două probleme cu efect de cataclism - regresul demografic abrupt și analfabetismul. Să spunem lucrurilor pe nume, chiar dacă sună rău: îmbătrânim, vom fi tot mai puțini și... tot mai proști.

Ne declarăm șocați, ne supărăm, reacționăm (și poate postează ceva pe subiect și unii politicieni), ne luăm angajamente pionierești că vom reforma, schimba, modifica, îmbunătăți, că ar trebui să adoptăm strategia X, strategia Y.

Câinii latră, caravana trece, se mai scurg niște ani, ne uităm siderați, neputincioși cum ne afundăm în mlaștină, cum la următoarea testare suntem și mai jos.

Dar subiectul este - așa cum spunea un fost ministru al Educației - unul ce trebuie așezat în categoria celor ce țin de securitatea statului român.

Sună urât „analfabet funcțional”. În practică, pe stradă, în viața de zi cu zi, cum se traduce asta? Nu știm cum să punem la îndoială / să interpretăm / să tratăm informațiile care ne ajung în față (de obicei afișate sub formă de clipuri scurte pe ecranul pe care-l derulăm la infinit pe TikTok sau Instagram, Facebook, Youtube). Nu înțelegem ce citim și auzim (și nu știm să operăm nici cu instrumentele gândirii critice).

Credem toate enormitățile emise de diverși indivizi (numărați-i aici și pe guru candidați la alegeri, dar și pe mulți influenceri care-și dau cu părerea pe teme foarte sensibile, ce țin de medical, științe, tratamente, vaccinare, fără să aibă pregătire în oricare dintre acestea). În antiteză, punem la îndoială ce spun oamenii de știință, pe care-i considerăm „uneltele” conspirațiilor de toate felurile. Nu citim (iar asta e o problemă imensă, ce e strâns legată de analfabetism).

„Și ce dacă un om e analfabet funcțional? Al meu merge la facultate”, se întreabă unii. Este relevant și te afectează și pe tine, ne afectează pe toți. Societatea, țara, statul (și tot ce reprezintă el) au nevoie de indivizi cu minimum de cunoștințe și capacitatea de a gândi, de a raționa. Ești antreprenor? Nu vei avea pe cine angaja, indiferent de post, de la secretară la casieriță (nu vei găsi un salariat care să știe să calculeze cât trebuie să pună pe etichetă dacă unui produs de 100 de lei i se face un discount de 20%, și apoi unul de 5% din noul preț - acesta a fost unul dintre subiecte la ultimele teste). Nu vom avea medici, profesori, muncitori, ingineri, constructori, funcționari, muncitori, agricultori, oameni care să fie autonomi, care să știe să gândească și să ia o decizie. Ești pensionar? Nu va avea cine să muncească, nu vor fi suficient de mulți pentru a produce cât să alimenteze fondul de pensii. Ești cetățean simplu? Țara ta nu va ști să aducă valoare adăugată, nu va inova, nu va produce nimic semnificativ, iar asta va afecta nivelul de trai la modul general și individual.

Ce ar trebui să facă România pentru a începe să încetinească acest val al analfabetismului?

- Cadrul didactic, indiferent de categoria în care se află, trebuie să-și reprimească statulul meritat la catedră. România are experți, are învățători și profesori buni. Este anormal ca părinții și politicienii să-i învețe pe aceștia cum să-și facă meseria. Implicarea comunității trebuie să aibă a face numai cu oferirea tuturor condițiilor de învățare și predare. Dacă rezultatele lasă de dorit, școala, comunitatea trebuie să aibă dreptul de a-i schimba pe profesori. Se întâmplă în instituțiile private, e de neînțeles de ce nu se întâmplă la stat. Cei care au rezultate rămân și sunt recompensați pe măsură, cei care nu se potrivesc pleacă.

- Să desființeze inspectoratele școlare județene și toate instituțiile care au numai rolul de a stăpâni politic lucrurile și de a-i îngropa pe profesori în birocrație. Ce nevoie are învățământul de toate tănticile cu cocuri din birouri ca să performeze? Ce nevoie e să vină pe capul dascălilor la ore, în inspecții? S-a îmbunătățit ceva de când profesorii răspund către ISJ? Învățământul trebuie depolitizat și debirocratizat. Profesorul mai aproape de elev, elevul mai aproape de învățare. Școala cât mai departe de politicieni.

- Profesorii trebuie plătiți și încurajați cu adevărat să predea în mediul rural. Discrepanțele între școlile de la oraș (mai ales cele „de elită”) și cele de la comune și sate sunt atât de mari, încât statul trebuie să gândească cum poate face o infuzie masivă de capital intelectual și expertiză în școlile de la țară. Când vom înțelege că principala provocare a României este să ridicăm mediana claselor și școlilor, problema e în parte rezolvată. Sunt de aplaudat performanțele de la olimpiade și concursuri, dar adevăratele rezultate de apreciat sunt acolo unde elevii pleacă de la analfabetism, din medii sărace, și ajung la note de 7, 8 cinstite, prin multă muncă și perseverență, alături de profesori.

- Tehnologia trebuie desprinsă de entertainment în cazul elevilor. Altfel, rămânem strict la înțelegerea că să folosești telefonul („tehnologia”) înseamnă să scrolezi la infinit pe TikTok, Instagram, Facebook, pentru a consuma la nesfârșit clipuri scurte, de proastă calitate (eventual cu sonorul pe speaker, în public). Tehnologia înseamnă cu mult mai mult - transparență; digitalizarea proceselor; debirocratizare; instrumente de inteligență artificială care pot fi puse în slujba noastră; înseamnă să vizitezi Louvre-ul din sala de clasă virtual, pe Google etc. Deocamdată, nivelul este acela că folosim ChatGPT ca pe un motor de căutare și luăm de bun tot ce primim.

Ce ne lipsește? Experți avem (nu puțini). Profesori buni avem (nu puțini). Trebuie să dispară din educație politicienii, politrucii, funcționărimea și să le facă loc dascălilor și celor care se pricep. Și mai trebuie să li se ofere minimum de condiții financiare. La schimb, cadrele didactice trebuie să reducă rata de analfabetism.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp