Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Rolul perdantului de cursă lungă: Viorel Cataramă e exemplul cel mai izbitor că banii nu sunt salvarea din calea plictiselii

 Foto Facebook/ Viorel Catarama

 Foto Facebook/ Viorel Catarama

Viața pare să predispună, inexorabil, omul plictiselii. Mai devreme sau mai târziu, vine și îl înhață. Dă cu el de pământ și-l preface într-un terci rutinat. Și, atunci, omul caută alternative sau, cum zice Camus, „se dedică cultivării obişnuinţelor".

Viorel Cataramă și-a făcut un obicei din a candida, a fi respins, a depune contestație, iar a candida...și, într-un final, a obține niște rezultate care să-i dea de înțeles că, atunci când cadidatura i-a fost respinsă, i s-a făcut un bine pe care înțelepciunea vârstei ar fi trebuit să îl recunoască pe loc și, altă dată, să se potolească.

Dar el se încăpățânează, de fiecare dată, să meargă până în pânzele albe ca să-și poată juca până la capăt – cu demnitatea pensionarului care se zbate nevolnic să fie ales președintele asociației de locatari de la el de pe scară, deși vecina de la doi îi pune mereu bețe-n roate –, rolul perdantului de cursă lungă. 

Și ocazii care să-l ajute să-și ducă la perfecțiune rolul se tot ivesc. Pentru că, într-o democrație, chiar și una românească, mereu apare ceva unde să poți candida. O primărie, o președinție... Mi-l și imaginez cum, la intervale regulate, își lustruiește CV-ul pe Linkedin-ul electoral și apoi caută neostoit locuri eligibile de unde să poată face bine cu orice preț țării. Ce an e ăsta? Aoleu, douăzeci douăzeci, sunt alegeri locale. Și, înfrigurat, dar însuflețit de un optimism bizar, pune repede mâna pe telefon. Bună ziua, Biroul Electoral Central? Viorel Cataramă la telefon. Exaaact, cel cu Elvila, doamnă. Am auzit că s-au scos niște posturi de primar în toamnă. M-ar interesa și pe mine un loc vacant. Ia spuneți, ce ați recomanda potrivit statutului meu de antreprenor de succes? Poftiți, la Fieni?

Când, la final de alegeri, locurile de purtători de eșarfă de mătase tricoloră se sistează și e trimis politicos să mai aștepte o tură, verifică internetul în căutare de noutăți și-și dă cu părerea. Hmmm, ia uite, un virus, cică face prăpăd pe planetă. Nu serios?! Ce abureală ieftină, își zice domnul Viorel râzând cu poftă, ce speculații hazardate și teorii imberbe! Ce îl amuză și mai mult e că tot universul se lasă prostit de mascarada asta, președinți de state, medici, somităti, sute de mii de morți... Și atunci, domnul Viorel, printr-o demonstrație imbatabilă de rigoare științifică, ca să le arate celor care care poartă un cap ilegal pe umeri că nu e de mirare că-l poartă astfel, cere bărbătește să se autoinfecteze cu coronavirusul. Efectul devastator al acestei vești? Covid-19 fuge rupând pământul. Punct ochit, punct lovit.

Viorel Cataramă e exemplul cel mai izbitor că banii nu sunt salvarea din calea plictiselii. Românul chinuit, resemnat, acceptă plictisul, pentru că nu are de ales: îi lipsește cașcavalul să-l dilueze, să-l facă incolor, inobservabil... Dac-aș avea bani, gândește el, cum are domnu’ Cataramă, atunci să vezi pe mine veselie, distracție și paranghelii! Doamne, ce viață jmekeră aș avea! Și apare dezinvolt fix domnu’ Cataramă care-i dă cu leuca-n cap viselor imposibile, arătându-i că, inclusiv când va câștiga la loto potul cel mare, își va lua o mare țeapă, întrucât spleenul îl va hăitui la fel de abitir, iar restul vieții sale de bogătan și-l va petrece făcând chestii la fel de stupide și inutile ca atunci când nu avea o lețcaie în buzunar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Liberty check icon
    toti cred ca fac politica...
    toti cred ca fac sport...
    toti se cred performanti...
    toti sunt niste prosti aroganti!...
    • Like 0
  • Pe langa savoarea textului , cred ca enigma lui Viorel Catarama este mult mai simplu de dezlegat. Dansul a fost si a ramas un ofiter acoperit care la ordin sau santaj , joaca rolul unui saltimbanc ridicol cu un final previzibil. Dupa care omul merge inapoi si-si vede de viata lui. Ceea ce este ingrijorator este ca acesti permanenti iepuroi ai alegerilor vin din negura istoriei pe o traiectorie standard : securisti ai lui Ceausescu , "oameni de afaceri" ai anilor 90 , Asta arata in fapt gradul de reformare al serviciilor secrete romanesti.
    • Like 1
  • Razvan G check icon
    Domnul Catarama ar trebui sa se duca la un psiholog. poate chiar psihiatru, sa se caute putin. Cazul lui e mai grav ca o simpla "plictiseala" :-))))))
    • Like 1
  • Nume check icon
    Superb. Banii nu aduc fericirea si nici numarul lor...
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult