România amână încă 4 ani

Rata absenteismului are cauze identificabile.

Îmi atrăgeau atenția cunoscuți că în rândul persoanelor vârstnice și angajaților de la stat s-a născut înainte de alegeri un val care a mers la vot ca într-o misiune: ca să apere țara de iohaniști și politicieni care vor să le închidă bisericile.

E de urmărit dacă liderii PNL au înțeles impactul seismic al măsurii închiderii piețelor, interpretată și propagată drept o lovitură dată produselor românești și producătorilor locali și așa aflați la marginea supraviețuirii. O mișcare lipsită de inspirație. Ce faci atunci când pe linia de autobuz apar hoții de buzunare? Încerci să-i prinzi sau anulezi cu totul traseul pe care sunt probleme?

PNL trăiește aceeași greșeală în buclă. În 2016, pierdea alegerile în favoarea unui PSD cățărat pe niște procente neașteptate. Și la acest scrutin pentru parlamentare, liberalii s-au adresat în primul rând electoratului PSD. I-au ignorat pe cei cu construcție interioară de dreapta. Au vorbit prea puțin despre restructurarea aparatului bugetar, susținerea mediului de business și profesiilor liberale. Ai spune că singurele griji ale PNL au fost să se bată pentru electoratul tradițional al PSD.

Istoric, în România, alegătorii care preferă partidele ce se definesc de dreapta fie ies la vot în momente critice, fie penalizează politicienii prin absenteism. PNL a reușit în ultimele săptămâni să încaseze minus după minus prin erorile care-l apropie ca partid de metehnele PSD. A schimbat politic peste tot pe unde a putut (investigația Recorder este un exemplu clasic de politizare adâncă a instituțiilor) și a încurajat traseismul pentru a-și asigura numărul de voturi (strategie care a părut să funcționeze la locale).

Și cum traseismul nu a fost suficient, liderii i-au pus pe liste pe unii dintre foștii membri PSD, ca și cum ar fi fost liberali de o viață. Au fost exemple de pomină. O doamnă parlamentar roșcată candidând de la PSD în 2016 se afișa brunetă și cu numele inversat pe banner, de data asta din partea PNL.

Mulți din mediul de afaceri mic și mediu sunt dezamăgiți pentru că nu au simțit mare lucru din măsurile de susținere a economiei. Alții, care au creditat PNL la europarlamentare și prezidențiale sunt supărați că nu au văzut duse la îndeplinire promisiunile făcute în ceea ce privește modificarea legilor justiției sau a alegerilor locale în două tururi.

În tabăra USR-PLUS, supărările au venit când de pe liste, conducerea USR a tăiat parlamentari cu performanțe (cum este fostul ministru din cabinetul Cioloș Vlad Alexandrescu) și a urcat membri după bunul plac, ascunzându-se după proceduri complicate și comisii de etică.

Asta i-a făcut pe mulți să spună că USR-PLUS nu e cu mult diferit de partidele postrevoluționare și că proastele obiceiuri se moștenesc și se împrumută, chiar și la cei care militează pe vorbe pentru competență, transparență și bun simț.

Peste toate acestea, se adaugă lipsa de voință a partidelor de dreapta de a facilita votul cetățenilor prin metode ancorate secolului în care trăim: vot de la distanță, vot electronic, vot indiferent de adresa din buletin. Sunt aproximativ 1.1 milioane de oameni care au putut vota pe liste suplimentare la europarlamentare sau la prezidențiale și care azi nu au putut merge la urne pentru că figurează cu adresa în altă parte.

Despre numărul de parlamentari care reprezintă românii din diaspora- acesta este de-a dreptul rușinos- milioane de români reprezentați de 2 senatori și 4 deputați.

Cei care au votat cu PSD nu sunt neapărat adepții politicilor sociale de stânga, din punct de vedere doctrinar.

Ei optează, în foarte multe situații, pentru perpetuarea unei stări de siguranță și a garanției că lucrurile nu se schimbă, sau dacă se schimbă, asta se întâmplă extrem de lent. Numărul angajaților din aparatul de stat se va apropia, probabil, de 1,5 milioane de oameni după ce pandemia se va fi încheiat. Pentru foarte mulți dintre ei, beneficiari ai creșterilor salariale din ultimii ani și diverselor tipuri de avantaje (vouchere de vacanță, sporuri de toate felurile, avantaje imense), PSD este egal cu stabilitate. E normal, e uman să se pună la adăpost de încercări de normare a muncii sau de evaluări neutre care-i poate lăsa fără loc de muncă.

Luăm în calcul și un factor de multiplicare- membri apropiați ai familiilor acestora și iese o bază destul de consistentă de votanți care nu doresc să fie tulburați. Cel puțin o parte consistentă votează PSD.

De altfel, bugetarii României- mai puțin cadrele medicale și cei din sistemul de intervenții de urgență- reprezintă unul din cele mai nervoase zone ale viitoarelor strategii legate de reducerea deficitelor și restructurarea cheltuielilor, pentru a avea fonduri ca să investim.

Despre formațiunea politică dătătoare de emoții în cursul zilei nu sunt foarte multe de zis. Capitalizează tot ceea ce înseamnă teoriile conspirației, tezele cu influență rece de la Est și naționalismul de peșteră. Dacă cei care nu s-au lăsat convinși de niciun politician să iasă la urne ar fi făcut-o totuși, procentele acestor indivizi cu nume de metal prețios ar fi fost absolut marginale.

România se află în fața a două mari alegeri: fie se complace în 4 ani de pas pe loc, fie reușește să facă marile reforme prin negocieri, cu toată lumea la masă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp