Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România ca o pradă și legenda eschimoșilor despre vănătoarea de lupi

Lup pradă

Foto: Getty Images

De când a început criza politică, ce a coincis cu debutul valului patru al pandemiei, au murit mii de oameni, însă asta nu i-a cutremurat deloc pe oamenii politici români să devină conștienți, că răspund de destinul unei țări și au continuat să se joace de-a împărțitul a ceea ce se mai poate împărți. Nu moartea, nu boala, nu frigul și foamea românilor, ci doar cuțitul și pâinea pentru ei.

M-am întrebat ce au alte țări și noi nu avem. Ce conducători au alții!?

Ca să răspund la asta mă întorc în copilărie...

Eu sunt fiică de cioban de la Mălini, satul lui Labiș, și am învățat ceva copil fiind. Pe tata îl alegeau oamenii satului stăpân de stână în fiecare primăvară. Erau două mari sărbători ale satului legate de oierit: una primăvara, când se alegeau ciobanii, și alta toamna, când era răscolul oilor. Cum erai ales stăpân de stână?! Se aduna toată suflarea satului la căminul cultural și votau, dar înainte de vot erai judecat pentru faptele de anul trecut, adică ți se spunea în față dacă ai fost corect, dacă ai dat brânza la oameni, dacă le-au lipsit oi. Și tata a fost ales mulți ani. Avea curaj să iasă iar în fiecare primăvară în fața oamenilor.

Să ne imaginăm că țara ar fi o stână și ar trebui să vină în fața noastră cei pe care i-am ales. Ce le-am spune!? Și-au făcut datoria!?

Vă amintiți cum a fost înmormântat prințul consort al Reginei Angliei, al celui mai longeviv și cunoscut monarh de pe planetă? Respectând regulile din pandemie.

Dar de premierul olandez, Mark Rutte, ce nu a putut să își viziteze mama în ultimele săptămâni de viață din cauza măsurilor de protecție împotriva răspândirii coronavirusului, ați auzit?

Alte țări au oameni politici ce sunt exemple de cetățeni supuși legii, de asta ascultă oamenii de ei și se supun legilor.

La noi cum să te supui și cum să asculți când legea pare o bășcălie pentru cei mulți!? Nu, nu, dacă e „cineva” nu poate fi îngropat respectând regulile din pandemie. Astea sunt doar pentru prostime. Cum să fii premier și să nu te duci oriunde vor mușchii tăi?! Cum să fii președinte și să nu organizezi un congres la care să îți impui „democratic” mascota, chiar dacă valul patru al pandemiei deja seamănă moarte.

Alte țări au conducători ce pun legea și țara înaintea oricărei ambiții personale. La noi e criză tocmai din cauza ambițiilor personale. Ce țară!? Ce grijă!? Ce pandemie!? Ce dacă mor oameni!? Nu e treaba lor. Președintele trebuie să se răzbune pe USR. Îl propune pe Dacian Cioloș prim-ministru doar ca să îi dea o palmă peste ochi, apoi pleacă la golf. Cîțu știe un singur refren: poate muri țara, dar el voia să rămână premier.

Oamenii mor uciși de virus. Țările mor din lipsă de oameni de stat, de lideri.

...

Au eschimoșii o legendă despre o metodă de a vâna lupi, folosindu-se de propria lor lăcomie. Înfig în zăpadă un cuțit plin de sânge cu lama în sus. Lupul, atras de miros și împins orbește de lăcomie, începe a linge lama, dar nu realizează că se taie și începe să își lingă propriul sânge. Și sângerează, și sângerează, și își beau propriul sânge până ce mor. Lăcomia le marchează destinul. Asta este astăzi clasa politică românească - o haită de lupi flămânzi. Dar eu știu că lăcomia îți poate deveni destin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult