Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România ca o pradă și legenda eschimoșilor despre vănătoarea de lupi

Lup pradă

Foto: Getty Images

De când a început criza politică, ce a coincis cu debutul valului patru al pandemiei, au murit mii de oameni, însă asta nu i-a cutremurat deloc pe oamenii politici români să devină conștienți, că răspund de destinul unei țări și au continuat să se joace de-a împărțitul a ceea ce se mai poate împărți. Nu moartea, nu boala, nu frigul și foamea românilor, ci doar cuțitul și pâinea pentru ei.

M-am întrebat ce au alte țări și noi nu avem. Ce conducători au alții!?

Ca să răspund la asta mă întorc în copilărie...

Eu sunt fiică de cioban de la Mălini, satul lui Labiș, și am învățat ceva copil fiind. Pe tata îl alegeau oamenii satului stăpân de stână în fiecare primăvară. Erau două mari sărbători ale satului legate de oierit: una primăvara, când se alegeau ciobanii, și alta toamna, când era răscolul oilor. Cum erai ales stăpân de stână?! Se aduna toată suflarea satului la căminul cultural și votau, dar înainte de vot erai judecat pentru faptele de anul trecut, adică ți se spunea în față dacă ai fost corect, dacă ai dat brânza la oameni, dacă le-au lipsit oi. Și tata a fost ales mulți ani. Avea curaj să iasă iar în fiecare primăvară în fața oamenilor.

Să ne imaginăm că țara ar fi o stână și ar trebui să vină în fața noastră cei pe care i-am ales. Ce le-am spune!? Și-au făcut datoria!?

Vă amintiți cum a fost înmormântat prințul consort al Reginei Angliei, al celui mai longeviv și cunoscut monarh de pe planetă? Respectând regulile din pandemie.

Dar de premierul olandez, Mark Rutte, ce nu a putut să își viziteze mama în ultimele săptămâni de viață din cauza măsurilor de protecție împotriva răspândirii coronavirusului, ați auzit?

Alte țări au oameni politici ce sunt exemple de cetățeni supuși legii, de asta ascultă oamenii de ei și se supun legilor.

La noi cum să te supui și cum să asculți când legea pare o bășcălie pentru cei mulți!? Nu, nu, dacă e „cineva” nu poate fi îngropat respectând regulile din pandemie. Astea sunt doar pentru prostime. Cum să fii premier și să nu te duci oriunde vor mușchii tăi?! Cum să fii președinte și să nu organizezi un congres la care să îți impui „democratic” mascota, chiar dacă valul patru al pandemiei deja seamănă moarte.

Alte țări au conducători ce pun legea și țara înaintea oricărei ambiții personale. La noi e criză tocmai din cauza ambițiilor personale. Ce țară!? Ce grijă!? Ce pandemie!? Ce dacă mor oameni!? Nu e treaba lor. Președintele trebuie să se răzbune pe USR. Îl propune pe Dacian Cioloș prim-ministru doar ca să îi dea o palmă peste ochi, apoi pleacă la golf. Cîțu știe un singur refren: poate muri țara, dar el voia să rămână premier.

Oamenii mor uciși de virus. Țările mor din lipsă de oameni de stat, de lideri.

...

Au eschimoșii o legendă despre o metodă de a vâna lupi, folosindu-se de propria lor lăcomie. Înfig în zăpadă un cuțit plin de sânge cu lama în sus. Lupul, atras de miros și împins orbește de lăcomie, începe a linge lama, dar nu realizează că se taie și începe să își lingă propriul sânge. Și sângerează, și sângerează, și își beau propriul sânge până ce mor. Lăcomia le marchează destinul. Asta este astăzi clasa politică românească - o haită de lupi flămânzi. Dar eu știu că lăcomia îți poate deveni destin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult