„Infrastructura e o problema de securitate economică națională și ar trebui tratată ca atare”, spunea Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor Auto din România, la deschiderea Salonului Auto de la București.
Imaginile de la metrou și incidentele de săptămâna trecută, cu o mare de oameni blocată în subteran și mișcându-se cu încetinitorul, sunt reprezentative nu numai pentru Capitală, dar și pentru tot ce înseamnă mobilitate la nivel național. Acolo unde nu au avut soluții, toți cei care au fost pe la Ministerul Transporturilor au avut o singură idee - restricții de viteză și închideri de tronsoane, fie că vorbim despre șosele, poduri sau căi ferate. Se circulă cu trenul mai încet decât între cele două războaie mondiale, am ajuns la o viteză medie de 45 de kilometri la oră, iar degringolada de la transporturi a început să afecteze grav și TAROM-ul. Compania de stat seamănă tot mai mult cu o mașină veche, cârpită la nesfârșit, dar care a început să dea semne vizibile că mai mult se strică decât se mișcă. Avioanele se întorc din drum, ratează aterizări, întârzie la decolare și fac față gâfâind concurenței venite din partea operatorilor low-cost pe cursele interne și externe.
Tema mobilității - transportului dintr-o parte în alta a țării- ar trebui să domine, alături de sănătate, educație, cercetare, natalitate și agricultură campania electorală la alegerile parlamentare din 2016. România și-a atins de multă vreme limitele.
Blocajele din trafic arată paralizia României, care e ca un organism al cărui sistem circulator devine treptat nefuncțional. Lipsa de viziune, dezinteresul, incompetența celor din ministere, corupția, prostia politicienilor, care au preferat să dea pomeni electorale ca să câștige voturi decât să investească, toate se decontează astăzi: la metrou se stă pentru că se creează efectul de pâlnie în marile stații (așa cum atrăgea atenția un cititor al Republicii), la suprafață se stă și pe străzile lăturalnice, căile ferate înglobează întârzierile în mersul trenurilor de la un an la altul și scad viteza de rulare, avioanele înregistrează tot mai multe incidente, pe Valea Oltului se stă, la Comarnic se stă. Este rușinos să faci în 7 ore Sibiu-București cu mașina sau cu trenul, pe o distanță de 350 de kilometri, să parcurgi București - Iași cu autocarul sau autoturismul personal în 6-7 ore, cu o viteză medie de 70 de kilometri la oră.
Chiar și cele mai sărace județe ar putea atrage mii de investitori străini din toate domeniile, dar cel mai descurajant semnal rămâne- alături de corupție și birocrație- transportul. Gândiți-vă că un tir care pleacă din Vaslui ajunge la Timișoara în aproape 10 ore. Orice avantaj venit din forța de muncă ieftină este anulat de cheltuiala cu transportul și pierderea timpului până la graniță. Un șofer are voie să conducă perioade limitate, trebuie să primească diurne, să se oprească la câteva ore ca să se odihnească și chiar să doarmă- iar toate acestea merg în costul final pe care-l are firma care vrea să exporte ceva.
Vina pentru situația în care se află infrastructura țării astăzi o poartă toți care au format guvernele din 1990 până azi. Alegătorii ar trebui să-i întrebe pe politicieni- înainte de a decide cui să dea votul - de ce nu au o autostradă care să lege Capitala de Nordul țării, de ce Târgu Mureș nu e încă legat de Iași, de ce merg mai încet cu trenul decât în interbelic, de ce nu mai există avion care să unească București de Sibiu decât prin Munchen și Viena. E important, de asemenea, ca oamenii chemați la vot în 11 decembrie să nu uite că fostul președinte Traian Băsescu a fost de câteva ori ministru al transporturilor, timp în care a susținut că țara nu are nevoie de autostrăzi, dar și că cel mai mare partid din România, care a câștigat alegerile de câteva ori și a avut ocazia să-și impună politicile de infrastructură în ultimele decenii, a ținut țara pe loc.
Săptămâna trecută, gâlceava dintre președintele Senatului și Klaus Iohannis a ajuns la faza de realizări. Călin Popescu Tăriceanu îl invita pe șeful statului să i se adreseze cu termenul de individ atunci când va avea realizările sale. Ar fi interesant de aflat care sunt acestea, pentru că în perioada de maximă creștere economică sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, România a reușit performanța de a nu construi un metru de infrastructură, spre a intra, apoi, într-o criză de proporții din cauza cheltuielilor publice. Cu alte cuvinte, guvernarea Tăriceanu a tocat banii în mod iresponsabil.
Actualul ministru al transporturilor- Sorin Bușe- a declarat, duminică seara, la Digi24, că nu va candida, dar că scopul ultimelor săptămâni de mandat este demararea mai multor proceduri care să facă investițiile din infrastructură prevăzute în masterplanul pe transporturi iereversibile- drum express care să lege Bucureștiul de Moldova, autostradă Iași-Târgu-Mureș și tronsonul Pitești- Craiova.
Într-un editorial scris săptămâna trecută, Cristian Hostiuc (Ziarul Financiar) se întreba dacă plata taxelor și impozitelor direct de către angajați ne-ar face pe noi, cetățenii, să fim mult mai exigenți cu privire la modul în care guvernele și primăriile ne cheltuiesc bugetele. O temă bună de dezbatere (aruncată pe piață într-un moment nepotrivit și de către secretarul Gabriel Biriș care a și plecat de la Ministerul Finanțelor) având în vedere că banii de la stat reprezintă, pentru mulți, un termen suficient de abstract și îndepărtat, încât să-și bată capul cu modul în care sunt aruncați de aleși. Autorul atrăgea atenția că tronsonul de cale ferată București-Constanța a costat 1 miliard de euro, că instituțiile de stat au cheltuit 2 miliarde de euro pe sisteme informatice care nu funcționează și nu comunică. 40 la sută din salariul brut lunar merge la stat din partea angajatului sub formă de taxe, impozite și contribuții la diferitele bugete ale țării. Faptul că salariații ar fi mai conștienți că aceste sume alimentează conturile publice nu este, însă, o garanție că i-ar face mai atenți. Din impozitele la bugetele locale pentru care se stă la cozi pe la ghișee la început de an, numai primarii din București au cumpărat în ultimii șase ani panseluțe de aproape un miliard de euro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-secolul-vitezei-trenurile-calatori-avut-anul-trecut-viteza-medie-43-kmh-cele-marfa-s-au-miscat-doua-mai-incet-1_55b1feadf5eaafab2ce4020a/index.html
Aceleași rapoarte arată că înainte de 1989 se circula pe calea ferată cu o medie de 60 km/ oră.
În ceea ce privește Metrorex, incidentele de săptămâna trecută (în care s-a putut vedea limpede că mii de oameni au fost aproape blocați la stațiile Victoriei și Unirii) au necesitat măsuri suplimentare luate la cererea Ministerului Transporturilor (au fost suplimentate garniturile, a fost scurtat timpul dintre trenuri). Puteți urmări declarațiile ministrului făcute duminică seara, la Digi24, despre măsurile luate.
În ceea ce privește compania TAROM, au existat 4 incidente în 24 de ore, săptămâna trecută. Poate numărul lor pe parcursul unui an întreg nu este atât de mare, însă faptul că au început să fie tot mai dese și s-au petrecut într-un interval atât de scurt este extrem de grav.
Detalii, aici: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21352486-update-patru-incidente-tarom-24-ore-nou-zbor-bucuresti-iasi-fost-anulat-dupa-alta-cursa-spre-timisoara-fost-amanata-vineri-timp-doua-ore-alte-doua-incidente-inregistrate-joi.htm
Chiar în ultimele minute, posturile de știri au relatat despre alte incidente apărute- pe cursa București-Sofia și pe București Cluj & București Satu-Mare (au fost nevoiți să le comaseze).
Ministrul Transporturilor a afirmat că devine urgentă înlocuirea flotei care este învechită și că da, compania are probleme.
Dumneavoastră vi se pare, probabil, foarte în regulă să faceți 6 ore de la Sibiu până la București, să așteptați la semafoarele de pe porțiunile unde se fac lucrări chiar și două ore (cum s-a așteptat vineri după prânz).
Sau poate e chiar normal să mergeți cu metroul în orele de trafic intens și să vă simțiți în pericol, să nu puteți respira.
Sau vi se pare normal ca în 24 de ore să fie 4 incidente recunoscute oficial de TAROM (care, din cauza managementului slab, a scos cursa București Sibiu, nefiind în stare să o facă rentabilă).
Când ați mers ultima dată pe relația București- Iași cu trenul? (unele trenuri fac 7 ore, altele chiar și mult mai mult. Cel care pleacă din București la ora 21:30 ajunge la destinație după ora 7 dimineața).
Vă respect opinia, cum că toate merg ca pe roate în transportul din România, dar nu pot să fiu de acord cu ea, nu am nivelul dumneavoastră de exigență. În timp ce în Franța există TGV care testează viteza de 600 de kilometri pe oră, îmi e greu să cred că România nu poate face eforturi de a ajunge măcar la 100 de kilometri pe oră viteză medie (am ajunge la Sibiu, de exemplu, în mai puțin de 4 ore).
Cât despre energie, v-aș sfătui să o folosiți criticându-i pe cei care s-au perindat la putere în ultimii 25 de ani și care au mari realizări la activ, despre care, probabil, eu nu sunt la curent: România nu are nicio autostradă complet terminată, (inclusiv cu locuri de refugiu și toalete date în folosință), nu are căi ferate decente decât pe porțiuni foarte scurte, are un metrou care nu mai face față afluxului de oameni și poate găzdui o tragedie, iar la TAROM nu s-au mai cumpărat aeronave de ani buni (timp în care am renunțat și la cursa spre New York). A fost construit un singur spital (cel de oncologie de la Iași), există școli care nu au avize sanitare și care au risc seismic (există chiar o școală, la Fâstâci, Vaslui, care nu e gata de 10 ani, după ce s-au cheltuit acolo 1,5 milioane de euro). Între timp, aproximativ 3 milioane de români au părăsit țara, iar natalitatea indică o catastrofă demografică la orizont.
În ceea ce privește exemplul cu șoferul, iarăși, nu vă pot da dreptate. Un conducător de tir poate merge cu 50 de kilometri la oră (și deci este obligat să se oprească de mai multe ori pe traseu) sau poate să meargă cu o medie de 100 de kilometri la oră (dacă ar avea autostradă- timpul până la destinație ar fi mai scurt, opririle mai rare, transportul mai eficient și mai ieftin).
Iată calculul făcut de reprezentanții Dacia Renault- fiecare autoturism este mai scump pentru că nu avem autostrăzi. Detalii, aici: https://republica.ro/motivul-pentru-care-o-masina-dacia-costa-mai-mult-doar-pentru-ca-traim-in-romania-daca-eram-o-tara-vestica
Suntem bine. Dacă dumneavoastră vi se pare că platforma Republica nu este un loc serios, vă invit politicos să găsiți un altul, unde prezentul este pictat în roz, unde toate lucrurile bune din această țară sunt mai bine reprezentate.
O zi bună.
Am citit cu atenție răspunsul dvs. În acest context, v-aș cere îngăduința să fac câteva precizări. Mai întâi, primul link pe care mi-l indicați duce la o sursă de mâna a treia: articolul de pe adevărul.ro citează un articol de pe site-ul mediafax care, la rândul său, preia declarațiile neverificate ale dlui Otilian Neagoe, preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar. Informația se referă la situația din 2014 (http://www.mediafax.ro/social/conferinta-mediafax-trenurile-de-calatori-au-avut-anul-trecut-o-viteza-medie-de-43-km-ora-dublu-fata-de-cele-de-marfa-video-14630660). Similar, sursa pe care o indicați la începutul articolului „România care stă” este de mâna a treia: hotnews preia de pe 0-100.ro (partener hotnews) care îl citează pe dl. Stroe, președintele ACAROM (Asociația Constructorilor Auto din România) (http://0-100.hotnews.ro/2016/10/21/constantin-stroe-acarom-infrastructura-e-o-problema-de-securitate-economica-nationala-investitorii-au-mari-abtineri-fata-de-romania). Mi s-a părut și mi se pare inacceptabil să dorim să stabilim agenda de dezbatere a viitoarelor alegeri în condițiile în care lucrăm cu informații culese din surse de mâna a treia. Pe de altă parte, dvs. greșiți atunci când comparați mere cu pere, adică viteza medie a trenurilor din România (care include opririle în stații ale fiecărui tren personal) cu viteza maximă atinsă vreodată în lume de un tren de mare viteză TGV - 574.8 km/h. (https://en.wikipedia.org/wiki/TGV). Nu spun că viteza media la care se circulă cu trenul în România este una de care ar trebui să fim mulțumiți. Spun că nu procedați corect în comparația dvs. În al treilea rând, v-aș ruga să vă uitați pe raportul statistic anual al Departamentului de transporturi al SUA. La pagina 81 veți citi că aproape 20% (adică unul din cinci) dintre toate zborurile interne din SUA au avut întrârzieri de cel puțin 15 minunte în 2013. Mai mult, 2% din toate zborurile interne au avut întârzieri mai mari de două ore (http://www.rita.dot.gov/bts/sites/rita.dot.gov.bts/files/TSAR_2013.pdf). În tabelul 5-2, pagina 87, veți observa că întârzierea medie pe cursele interne din SUA în 2013 a fost de 56 de minunte, adică aproape o oră! Cu alte cuvinte, serviciile aeriene din SUA sunt mult sub așteptările oricăror călători. Este vorba de incompetență? Nu știu. Trebuie pus în context, judecat de la caz la caz, inclusiv atunci când vorbim de TAROM. În al patrulea rând, aveți dreptate să spuneți că toate costurile de transport se reflectă în cele din urmă în prețul produselor vândute. În al cincilea rând, de ce credeți că opinia mea este că „toate merg ca pe roate în transportul din România”? Criticând ideea A, care este doar contrară idei B (atenție, nu contradictorie), nu înseamnă că automat susțin ideea B. Cu atât mai mult cu cât eu nici măcar nu critic ideea că transportul merge prost în România, ci modul, considerat de mine, diletant în care sunt atacate aceste probleme pe parcursul articolului. Este convingerea mea că problemele devin mult mai greu de rezolvat când diletantismului i se adaugă un stil de abordare melodramatic sau panicard. În fine, invitația dvs. „politicoasă” de a părăsi spațiul republica.ro mă mâhnește, dle. Livadaru. Îmi propun ca aceasta să fie ultima oară când vizitez republica.ro. Nu știu cum se procedează, dar vă rog să dezactivați contul meu republica. Vă urez toate cele bune și … cât mai puțini critici!
De altfel, astfel de cetățeni sunt pe placul oamenilor politici. Nu e mai bine să se certe între ei, să se contrazică, să se acuze de diletantism, să facă pseudo-dezbateri pe teme greșite, ca să nu vadă fondul problemei?
Aveți dreptul la opinia proprie, dar să facem așa: dumneavoastră faceți analize pe text și încercați să ne demonstrați că noi greșim (la manualul de jurnalism sunt definite sursele, dacă sunteți interesat, consultați-l). Fiți în continuare mulțumit de tot ce înseamnă infrastructură în România. Eu nu am să pot să mă împac cu gândul că plec la 21.30 din București și ajung la Iași, să-mi văd prietenii, la 7 dimineața, în secolul vitezei. Așa cum nu am să fiu de acord cu faptul că dacă merg cu metroul îmi risc viața.
Altfel, luați la analizat acest răspuns, faceți analiză morfo-sintactică și apoi semantică- sper ca asta să ajute la creșterea vitezei trenurilor pe calea ferată de la 41-42-45 kilometri la oră la 100.
O zi bună, în România totul este perfect, de atacat sunt autorii, clasa politică este perfectă, iar infrastructura este una modernă, pentru care ne invidiază întreg mapamondul.