Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România care stă

Infrastructura e o problema de securitate economică națională și ar trebui tratată ca atare”, spunea Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor Auto din România, la deschiderea Salonului Auto de la București.

Imaginile de la metrou și incidentele de săptămâna trecută, cu o mare de oameni blocată în subteran și mișcându-se cu încetinitorul, sunt reprezentative nu numai pentru Capitală, dar și pentru tot ce înseamnă mobilitate la nivel național. Acolo unde nu au avut soluții, toți cei care au fost pe la Ministerul Transporturilor au avut o singură idee - restricții de viteză și închideri de tronsoane, fie că vorbim despre șosele, poduri sau căi ferate. Se circulă cu trenul mai încet decât între cele două războaie mondiale, am ajuns la o viteză medie de 45 de kilometri la oră, iar degringolada de la transporturi a început să afecteze grav și TAROM-ul. Compania de stat seamănă tot mai mult cu o mașină veche, cârpită la nesfârșit, dar care a început să dea semne vizibile că mai mult se strică decât se mișcă. Avioanele se întorc din drum, ratează aterizări, întârzie la decolare și fac față gâfâind concurenței venite din partea operatorilor low-cost pe cursele interne și externe.

Tema mobilității - transportului dintr-o parte în alta a țării- ar trebui să domine, alături de sănătate, educație, cercetare, natalitate și agricultură campania electorală la alegerile parlamentare din 2016. România și-a atins de multă vreme limitele. 

Blocajele din trafic arată paralizia României, care e ca un organism al cărui sistem circulator devine treptat nefuncțional. Lipsa de viziune, dezinteresul, incompetența celor din ministere, corupția, prostia politicienilor, care au preferat să dea pomeni electorale ca să câștige voturi decât să investească, toate se decontează astăzi: la metrou se stă pentru că se creează efectul de pâlnie în marile stații (așa cum atrăgea atenția un cititor al Republicii), la suprafață se stă și pe străzile lăturalnice, căile ferate înglobează întârzierile în mersul trenurilor de la un an la altul și scad viteza de rulare, avioanele înregistrează tot mai multe incidente, pe Valea Oltului se stă, la Comarnic se stă. Este rușinos să faci în 7 ore Sibiu-București cu mașina sau cu trenul, pe o distanță de 350 de kilometri, să parcurgi București - Iași cu autocarul sau autoturismul personal în 6-7 ore, cu o viteză medie de 70 de kilometri la oră. 

Chiar și cele mai sărace județe ar putea atrage mii de investitori străini din toate domeniile, dar cel mai descurajant semnal rămâne- alături de corupție și birocrație- transportul. Gândiți-vă că un tir care pleacă din Vaslui ajunge la Timișoara în aproape 10 ore. Orice avantaj venit din forța de muncă ieftină este anulat de cheltuiala cu transportul și pierderea timpului până la graniță. Un șofer are voie să conducă perioade limitate, trebuie să primească diurne, să se oprească la câteva ore ca să se odihnească și chiar să doarmă- iar toate acestea merg în costul final pe care-l are firma care vrea să exporte ceva.

Vina pentru situația în care se află infrastructura țării astăzi o poartă toți care au format guvernele din 1990 până azi. Alegătorii ar trebui să-i întrebe pe politicieni- înainte de a decide cui să dea votul - de ce nu au o autostradă care să lege Capitala de Nordul țării, de ce Târgu Mureș nu e încă legat de Iași, de ce merg mai încet cu trenul decât în interbelic, de ce nu mai există avion care să unească București de Sibiu decât prin Munchen și Viena. E important, de asemenea, ca oamenii chemați la vot în 11 decembrie să nu uite că fostul președinte Traian Băsescu a fost de câteva ori ministru al transporturilor, timp în care a susținut că țara nu are nevoie de autostrăzi, dar și că cel mai mare partid din România, care a câștigat alegerile de câteva ori și a avut ocazia să-și impună politicile de infrastructură în ultimele decenii, a ținut țara pe loc. 

Săptămâna trecută, gâlceava dintre președintele Senatului și Klaus Iohannis a ajuns la faza de realizări. Călin Popescu Tăriceanu îl invita pe șeful statului să i se adreseze cu termenul de individ atunci când va avea realizările sale. Ar fi interesant de aflat care sunt acestea, pentru că în perioada de maximă creștere economică sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, România a reușit performanța de a nu construi un metru de infrastructură, spre a intra, apoi, într-o criză de proporții din cauza cheltuielilor publice. Cu alte cuvinte, guvernarea Tăriceanu a tocat banii în mod iresponsabil.

Actualul ministru al transporturilor- Sorin Bușe- a declarat, duminică seara, la Digi24, că nu va candida, dar că scopul ultimelor săptămâni de mandat este demararea mai multor proceduri care să facă investițiile din infrastructură prevăzute în masterplanul pe transporturi iereversibile- drum express care să lege Bucureștiul de Moldova, autostradă Iași-Târgu-Mureș și tronsonul Pitești- Craiova.

Într-un editorial scris săptămâna trecută, Cristian Hostiuc (Ziarul Financiar) se întreba dacă plata taxelor și impozitelor direct de către angajați ne-ar face pe noi, cetățenii, să fim mult mai exigenți cu privire la modul în care guvernele și primăriile ne cheltuiesc bugetele. O temă bună de dezbatere (aruncată pe piață într-un moment nepotrivit și de către secretarul Gabriel Biriș care a și plecat de la Ministerul Finanțelor) având în vedere că banii de la stat reprezintă, pentru mulți, un termen suficient de abstract și îndepărtat, încât să-și bată capul cu modul în care sunt aruncați de aleși. Autorul atrăgea atenția că tronsonul de cale ferată București-Constanța a costat 1 miliard de euro, că instituțiile de stat au cheltuit 2 miliarde de euro pe sisteme informatice care nu funcționează și nu comunică. 40 la sută din salariul brut lunar merge la stat din partea angajatului sub formă de taxe, impozite și contribuții la diferitele bugete ale țării. Faptul că salariații ar fi mai conștienți că aceste sume alimentează conturile publice nu este, însă, o garanție că i-ar face mai atenți. Din impozitele la bugetele locale pentru care se stă la cozi pe la ghișee la început de an, numai primarii din București au cumpărat în ultimii șase ani panseluțe de aproape un miliard de euro. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Criss check icon
    Chiar așa: nu ar trebui să îi cerem toți, explicit, lui Călin Popescu Tăriceanu, individul în cauză, să facă o listă cu realizările sale? Nu cumva a fost „epoca de aur” și noi nu am sesizat? Poate suntem prea...obosiți? Poate individul e prea mic? Poate nu ne dăm seama cât de norocoși suntem că îl avem pe CPT (însurat de 5 ori) la șefia senatului? Eu vreau lista.
    • Like 0
  • check icon
    În secvența „Faptul că salariații ar fi mai conștienți că aceste sume alimentează conturile publice nu este, însă, o garanție că i-ar face mai atenți”, „însă” nu se pune între virgule, stimate autor și stimată corectură.
    • Like 0
  • check icon
    Este adevărat, iată un text coerent în republica.ro: de ani de zile știm asta, unele probleme datează de dinainte de 22 dec. 1989, cum ar fi tunelul subdimensionat de la stația Unirii, stații de metro lipsă, deși tunelul de dedesubt există și se mișcă trenuri prin el (Dorobanți-Ștefan cel Mare, Mărășești-Cantemir, Fizicienilor-Ressu, o stație la jumatea distanței dintre Victoriei și Aviatorilor etc.); altele sînt „achiziții” noi, din cauza creșterii extraordinare a nr. de mașini, situație grefată pe o infrastructură prost gîndită, cu drumuri naționale care trec prin mijlocul localităților, în loc să le ocolească și – culmea – dezvoltarea acestora și din ’90 încoace etc. Par niște proiecte făcute de tîmpiți pt tîmpiți, însoțite de sloganuri la fel de tîmpite precum „uite, Ceaușescu ne-a făcut metro”, ca și cum numai România avea metro în perioada aia. Sar peste faptul că aproape toate stațiile de metro nu au ieșiri pe toate trotuarele bulevardelor ori intersecțiilor sau, dacă sînt, nu sînt și pasaje pietonale, fapt ce conduce la situația tragi-comică că există și pasaj pietonal, de fapt, dar și trecere de pietoni semaforizată, cum este la Ion Cîmpineanu-Intercontinental ori la Costin Georgian, cu o trecere de pietoni în curbă și nesemaforizată! Nu știu cine face și cine aprobă asemenea proiecte dar, insist, par făcute de niște tîmpiți. Se spune că însuși Ceaușescu s-a opus ideii de a nu fi stație de metro la Romană, a apărut ulterior și e cumva improvizată. Bun, așa să fie, dar de la moartea iubitului conducător au trecut 27 de ani și la fel de tîmpită este situația, aproape la fel de tîmpite proiectele noilor linii, cum ar fi stația de la Trapezului (pardon, 1 Decembrie 1918, cînd pronunțați numele stației, salutați regulamentar, e mereu ziua națională acolo), care nu are ieșire pe toate părțile intersecției și nici direct la stația de tramvai, cum ar avea o asemenea stație în orice oraș normal. Nenorocire, fraților, nenorocire mare. Combinați asta cu constatarea că România este o țară sortită unei birocrații ucigătoare, birocrație de dragul hîrtiilor, țara dosarelor inutile, mii de tone de hîrtie consumate anual degeaba.
    • Like 0
  • Nicu check icon
    Nu știu alții cum sunt, dar eu când citesc astfel de articole, simt o profundă dezamăgire, care, apoi, dă naștere disperării. E acea disperare care te apucă realizând că nu ai cu cine și că frazele: „Pentru noi nu ești un <user anonim>, ci un partener de discuție. Un om care știe și poate sa-și spună ideile.” sunt vorbe goale. Să nu mi-o luați în nume de rău, dar, dle. Livadaru, nu puteți fi un partener serios de discuție atâta vreme cât nu vă siliți să puneți în practică norme minime de argumentare rațională. În primul rând - iar aceasta este o meteahnă de politică editorială a republica.ro – aruncați cu cifre fără să spuneți de unde le-ați luat. De exemplu, spuneți că „am ajuns la o viteză medie de 45 de kilometri la oră” atunci când se circulă cu trenul în România. De unde ați luat această cifră? Ați făcut un studiu personal? Ați luat-o dintr-o sursă oficială? Nu se știe! Apoi afirmați de două ori că „se circulă cu trenul mai încet decât între cele două războaie mondiale”. Când scrieți acest lucru, un partener de dialog așteaptă să vădă pe ce vă bazați. Care era viteza medie între cele două războaie? De unde ați luat informația? În al doilea rând, vă erijați în acuzator public. Cu ce drept? Dacă este să fim riguroși, atunci putem spune că „jurnalistul (…)cu o experiență de peste 15 ani în presă”, Alex Livadaru, are și el vina lui în „degringolada din transport” cum au „toți care au format guvernele din 1990 până azi.” Spun acest lucru gândindu-mă că presa este câinele de pază al democației iar dvs. spuneți că faceți parte activă din presa ultimilor 15 ani. Deci ați dormit cu botul pe labe în tot acest timp, de vreme ce s-a ajuns la dezastru, iar acum, când lucrurile sunt însutit mai greu de rezolvat, v-ați trezit să hămăiți. Ca un corolar la concluzia mea, asumați-vă propriile vini înainte de a acuza pe alții. Sau altfel spus, vedeți cum puteți să vă faceți treaba ireproșabil pe pătrățica dvs. înainte să fiți atent la cum și-au făcut treaba alții. În al treilea rând - iar aceasta greșeală este întâlnită într-o proporție covârșitoare a articolelor publicate pe republica.ro – generalizați nepermis. Faptul că în Metroul din București se stă, că pe Valea Oltului se stă și că pe Comarnic se stă, nu vă îndreptățește să concluzionați că România stă. Este foarte grav și neonest să faceți acest lucru. În al patrulea rând, - și iarăși e o chestie care se aplică multor autori de pe republica.ro – atribuiți unor evenimente o greutate disproporționată. De exemplu spuneți că la TAROM „Avioanele se întorc din drum, ratează aterizări, întârzie la decolare și fac față gâfâind concurenței venite din partea operatorilor low-cost pe cursele interne și externe.” Cât la sută dintre avioane se întorc din drum? Câte ratează aterizarea? A decola cu întârziere este la fel de grav cu a rata aterizarea? Vă jucați nepermis cu cuvintele! Gândiți-vă pentru o clipă că atunci când scrieți aceste fraze – le-aș numi iresponsabile – dvs. nu dați într-un șef de la transporturi, ci dați în piloți și în specialiștii din turnul de control și în mulți alți oameni care muncesc din greu și competent la TAROM. În al cincilea rând, nu înțelegeți cauzele unor evenimente, apoi le atribuiți cauze scoase din burtă. Aici se adaugă neînțelegerea raporturilor de cauză efect. Scrieți că „Un șofer are voie să conducă perioade limitate, trebuie să primească diurne, să se oprească la câteva ore ca să se odihnească și chiar să doarmă – iar toate acestea merg în costul final pe care-l are firma care vrea să exporte ceva.” Lucrurile acestea se întâmplă nu pentru că are cineva ceva cu firma de export, ci pentru că sunt reguli minime de siguranța în participarea la trafic. Sunt multe alte lucrurile pe care aș putea să le adaugă referitor la articolul dvs. care blochează o discuție serioasă pe tema transporturilor. Însă a da sursa informației, a spune de unde sunt luate cifrele pe baza cărora vă argumentați poziția, a nu te erija în acuzator public, a nu folosi frazele generale și generalizările forțate, a evita să îți dai cu părerea acolo unde nu te pricepi sunt reguli minime care trebuie respectate pentru a ridica nivelul discuție. Pentru a fi credibilă ca platformă de dezbatere și pentru a atrage și păstra contributori și comentatori serioși, Republica.ro trebuie să adopte un set de astfel de standarde minime. Iar odată adoptate, aceste reguli trebuie puse în practică fără rabat. Riscul este, din punctul meu de vedere, doar unul minim și colateral: unii contributori vor trebui să-și publice părerile în altă parte sau, alternativ, să intre în dialog direct cu cititorii și comentatorii, nuanțându-și poziția, corectându-și greșelile și, eventual, cerându-și scuze acolo unde greșeala este una importantă. Un alt efect ar fi acela al reducerii numărului de comentarii prin nepublicarea celor care încalcă normele minime ale discuției. Din păcate, la ora actuală, am văzut comentarii de genul „postare de jigodie”, „comentariu de rahat”, „ești un prost”, „ești un imbecil”, „sinucide-te” Ceea ce mă face să mă întreb cât de mult se potrivește comentatorilor republica.ro sintagma „ai noștri sunt mai inteligenți decât ai lor”. Cerem/așteptăm de la oamenii care sunt în poziții publice să fie raționali, decenți, pregătiți, competenți etc. și ne ascundem după sintagme de genul „eu nu sunt plătit din banul contribuabilului” atunci când ni se cere să fim la fel de exigenți cu noi înșine.
    • Like 3
    • @ Nicu
      Bună ziua. Ceea ce ați citit dumneavoastră este un text care reprezintă opinia autorului. Aveți dreptate pe undeva, trenurile de călători din România nu circulă cu o medie de 45 de kilometri la oră, ci cu una chiar mai mică, conform rapoartelor de la CFR. De asemenea, cele de marfă cu 21 de kilometri la oră. Detalii găsiți în mai multe surse, între care:

      http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-secolul-vitezei-trenurile-calatori-avut-anul-trecut-viteza-medie-43-kmh-cele-marfa-s-au-miscat-doua-mai-incet-1_55b1feadf5eaafab2ce4020a/index.html

      Aceleași rapoarte arată că înainte de 1989 se circula pe calea ferată cu o medie de 60 km/ oră.

      În ceea ce privește Metrorex, incidentele de săptămâna trecută (în care s-a putut vedea limpede că mii de oameni au fost aproape blocați la stațiile Victoriei și Unirii) au necesitat măsuri suplimentare luate la cererea Ministerului Transporturilor (au fost suplimentate garniturile, a fost scurtat timpul dintre trenuri). Puteți urmări declarațiile ministrului făcute duminică seara, la Digi24, despre măsurile luate.

      În ceea ce privește compania TAROM, au existat 4 incidente în 24 de ore, săptămâna trecută. Poate numărul lor pe parcursul unui an întreg nu este atât de mare, însă faptul că au început să fie tot mai dese și s-au petrecut într-un interval atât de scurt este extrem de grav.

      Detalii, aici: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21352486-update-patru-incidente-tarom-24-ore-nou-zbor-bucuresti-iasi-fost-anulat-dupa-alta-cursa-spre-timisoara-fost-amanata-vineri-timp-doua-ore-alte-doua-incidente-inregistrate-joi.htm

      Chiar în ultimele minute, posturile de știri au relatat despre alte incidente apărute- pe cursa București-Sofia și pe București Cluj & București Satu-Mare (au fost nevoiți să le comaseze).

      Ministrul Transporturilor a afirmat că devine urgentă înlocuirea flotei care este învechită și că da, compania are probleme.

      Dumneavoastră vi se pare, probabil, foarte în regulă să faceți 6 ore de la Sibiu până la București, să așteptați la semafoarele de pe porțiunile unde se fac lucrări chiar și două ore (cum s-a așteptat vineri după prânz).

      Sau poate e chiar normal să mergeți cu metroul în orele de trafic intens și să vă simțiți în pericol, să nu puteți respira.

      Sau vi se pare normal ca în 24 de ore să fie 4 incidente recunoscute oficial de TAROM (care, din cauza managementului slab, a scos cursa București Sibiu, nefiind în stare să o facă rentabilă).

      Când ați mers ultima dată pe relația București- Iași cu trenul? (unele trenuri fac 7 ore, altele chiar și mult mai mult. Cel care pleacă din București la ora 21:30 ajunge la destinație după ora 7 dimineața).

      Vă respect opinia, cum că toate merg ca pe roate în transportul din România, dar nu pot să fiu de acord cu ea, nu am nivelul dumneavoastră de exigență. În timp ce în Franța există TGV care testează viteza de 600 de kilometri pe oră, îmi e greu să cred că România nu poate face eforturi de a ajunge măcar la 100 de kilometri pe oră viteză medie (am ajunge la Sibiu, de exemplu, în mai puțin de 4 ore).

      Cât despre energie, v-aș sfătui să o folosiți criticându-i pe cei care s-au perindat la putere în ultimii 25 de ani și care au mari realizări la activ, despre care, probabil, eu nu sunt la curent: România nu are nicio autostradă complet terminată, (inclusiv cu locuri de refugiu și toalete date în folosință), nu are căi ferate decente decât pe porțiuni foarte scurte, are un metrou care nu mai face față afluxului de oameni și poate găzdui o tragedie, iar la TAROM nu s-au mai cumpărat aeronave de ani buni (timp în care am renunțat și la cursa spre New York). A fost construit un singur spital (cel de oncologie de la Iași), există școli care nu au avize sanitare și care au risc seismic (există chiar o școală, la Fâstâci, Vaslui, care nu e gata de 10 ani, după ce s-au cheltuit acolo 1,5 milioane de euro). Între timp, aproximativ 3 milioane de români au părăsit țara, iar natalitatea indică o catastrofă demografică la orizont.

      În ceea ce privește exemplul cu șoferul, iarăși, nu vă pot da dreptate. Un conducător de tir poate merge cu 50 de kilometri la oră (și deci este obligat să se oprească de mai multe ori pe traseu) sau poate să meargă cu o medie de 100 de kilometri la oră (dacă ar avea autostradă- timpul până la destinație ar fi mai scurt, opririle mai rare, transportul mai eficient și mai ieftin).

      Iată calculul făcut de reprezentanții Dacia Renault- fiecare autoturism este mai scump pentru că nu avem autostrăzi. Detalii, aici: https://republica.ro/motivul-pentru-care-o-masina-dacia-costa-mai-mult-doar-pentru-ca-traim-in-romania-daca-eram-o-tara-vestica

      Suntem bine. Dacă dumneavoastră vi se pare că platforma Republica nu este un loc serios, vă invit politicos să găsiți un altul, unde prezentul este pictat în roz, unde toate lucrurile bune din această țară sunt mai bine reprezentate.

      O zi bună.
      • Like 5
    • @ Nicu
      check icon
      Aveți perfectă dreptate în multe afirmații, poate în toate. Detaliul cu TAROM-ul nu știu de unde l-a cules, pare așa, o găselniță de cusurgiu. Chestia cu viteza medie a trenurilor, de asemenea nu știu. Am fost recent cu trenul între Ljubljana și Viena, zonă muntoasă, trenul merge încet, evident, nu știu dacă a atins vreodată suta de kile pe oră. Normele de odihnă la transportatori sînt dure în Europa, șoferii de TIR-uri pot lua amenzi mari dacă nu respectă orele de somn, cunosc un caz concret recent petrecut nu în România, ci prin Europa Centrală, în Austria parcă. Altfel, unele probleme semnalate în text sînt reale, cum ar fi erorile grave de proiectare la metro (tunelul de la Unirii, subdimensionat de la bun început), lipsa stațiilor în mari intersecții etc.
      • Like 0
    • @
      check icon
      Nicu a spus multe lucruri rațional, nu am senzația că dv., în contrast, ați trecut examenul de decență într-un forum. Sar peste stîngăciile de scris, fără diacritice, ca niște imense SMS-uri, obicei deja răspîndit, prea răspîndit, deși extrem de obositor la lectură.
      • Like 0
    • @
      Nicu check icon
      Stimabile, în afară de comentariul dumitale jignitor, eu nu am primit unele asemănătoare din parte altor persoane de pe republica. Am făcut referire la comentariile pe care „[le]-am văzut” adresate altor persoane. Mi s-au părut deplasate relativ la ce își propune republica.ro. Ce „citezi” dumneata din ce am scris eu mai sus este o interpretare după ureche. Cât despre ce „comentariu” îmi adresați, acesta nu poate decât să arate propriul dvs. nivel de inteligență. Și apropo de pisici: sunt niște animale foarte inteligente, unele surclasându-și stăpânii. În cazul dvs. nu este greu să fiți depășit de propria pisică, cel puțin la capitolul bun simț.
      • Like 0
    • @ Alexandru Livadaru
      Nicu check icon
      Îmi pare rău că nu am reușit să vă mulțumesc până acum pentru răspunsul dvs. Toată supărarea pe care v-am creat-o, dle Livadaru, pleacă cu siguranță de la greșeala mea. Ar fi trebuit să spun din capul locului că aveți dreptate să arătați că există probleme mari în ceea ce privește infrastructura și organizarea transportului. De asemenea, poate nu ar fi trebuit să folosesc comparația cu dulăul hămăitor. Dacă a deranjat, o retrag cu scuzele de rigoare. Însă, cred, principala mea greșeală ține de modul cum am interpretat afirmația: „Republica este un loc al jurnalismului de calitate.” scrisă de dl. Pândaru pe 16 noiembrie 2015. (https://republica.ro/bun-venit-in-republica). Mi-am creat o serie de așteptări care, se vede, nu s-au mulat prea bine pe ceea ce voia să transmită dl. Pândaru în numele celor șase fondatori. Nu ar fi stricat să se precizeze la vremea aceea cum se definește pe republica.ro jurnalismul de calitate. Oricare ar fi aceea definiție, cred că nu o să mă contraziceți dacă atunci când spun că a avea nu numai jurnalism de calitate, dar și o discuție cât de cât serioasă, trebuie impuse niște minime standarde. Aș enumera șase dintre cele pe care am crezut eu că le impune republica.ro. 1) Opinia exprimată trebuie să fie una avizată pentru a fi publicată. 2) Cine folosește ca argument date, rapoarte, statistici etc. trebuie să precizeze de unde le-a luat și să dea cititorului/interlocutorului posibilitatea de a consulta acele surse (de exemplu „datele sunt oficiale, luate din raportul CFR pagina x, raport publicat la data de y și care poate fi consultat în locul cutare”). Acesta nu este un moft, ci un standard de calitate. 3) Niciodată, dar niciodată, nu se acceptă ruperea declarațiilor din context. 4) Prezentarea ideilor autorului trebuie să fie clară iar succesiunea argumentelor logică. Erorile de raționament sunt vânate și eliminate la fel de asiduu precum cele gramaticale. 5) Textele în care apar argumente de genul: „cine nu-i de accord cu mine, este incult/ignorant/înapoiat/etc.” sau în care autorul se află în incompatibilitate morală nu văd lumina zile. 6) Se investește timp și efort în crearea unui mediu care încurajează interacțiunea civilizată și onestă între comentatorii unui articol. Conturile create sunt verificate astfel încât să fie eliminați trollii și astfel încât să nu apară tentația ca aceeași persoană să aibă conturi multiple. Se ia în considerare ideea că nimic nu este mai frustrant pentru un comentator onest decât să aibă parteneri de discuție persoane care intervin trivializând un subiect sau deviind discuția spre teme minore sau contrazicându-se în comentarii succesive sau, în fine, au idei fixe/promovează o agendă specifică.
      Am citit cu atenție răspunsul dvs. În acest context, v-aș cere îngăduința să fac câteva precizări. Mai întâi, primul link pe care mi-l indicați duce la o sursă de mâna a treia: articolul de pe adevărul.ro citează un articol de pe site-ul mediafax care, la rândul său, preia declarațiile neverificate ale dlui Otilian Neagoe, preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar. Informația se referă la situația din 2014 (http://www.mediafax.ro/social/conferinta-mediafax-trenurile-de-calatori-au-avut-anul-trecut-o-viteza-medie-de-43-km-ora-dublu-fata-de-cele-de-marfa-video-14630660). Similar, sursa pe care o indicați la începutul articolului „România care stă” este de mâna a treia: hotnews preia de pe 0-100.ro (partener hotnews) care îl citează pe dl. Stroe, președintele ACAROM (Asociația Constructorilor Auto din România) (http://0-100.hotnews.ro/2016/10/21/constantin-stroe-acarom-infrastructura-e-o-problema-de-securitate-economica-nationala-investitorii-au-mari-abtineri-fata-de-romania). Mi s-a părut și mi se pare inacceptabil să dorim să stabilim agenda de dezbatere a viitoarelor alegeri în condițiile în care lucrăm cu informații culese din surse de mâna a treia. Pe de altă parte, dvs. greșiți atunci când comparați mere cu pere, adică viteza medie a trenurilor din România (care include opririle în stații ale fiecărui tren personal) cu viteza maximă atinsă vreodată în lume de un tren de mare viteză TGV - 574.8 km/h. (https://en.wikipedia.org/wiki/TGV). Nu spun că viteza media la care se circulă cu trenul în România este una de care ar trebui să fim mulțumiți. Spun că nu procedați corect în comparația dvs. În al treilea rând, v-aș ruga să vă uitați pe raportul statistic anual al Departamentului de transporturi al SUA. La pagina 81 veți citi că aproape 20% (adică unul din cinci) dintre toate zborurile interne din SUA au avut întrârzieri de cel puțin 15 minunte în 2013. Mai mult, 2% din toate zborurile interne au avut întârzieri mai mari de două ore (http://www.rita.dot.gov/bts/sites/rita.dot.gov.bts/files/TSAR_2013.pdf). În tabelul 5-2, pagina 87, veți observa că întârzierea medie pe cursele interne din SUA în 2013 a fost de 56 de minunte, adică aproape o oră! Cu alte cuvinte, serviciile aeriene din SUA sunt mult sub așteptările oricăror călători. Este vorba de incompetență? Nu știu. Trebuie pus în context, judecat de la caz la caz, inclusiv atunci când vorbim de TAROM. În al patrulea rând, aveți dreptate să spuneți că toate costurile de transport se reflectă în cele din urmă în prețul produselor vândute. În al cincilea rând, de ce credeți că opinia mea este că „toate merg ca pe roate în transportul din România”? Criticând ideea A, care este doar contrară idei B (atenție, nu contradictorie), nu înseamnă că automat susțin ideea B. Cu atât mai mult cu cât eu nici măcar nu critic ideea că transportul merge prost în România, ci modul, considerat de mine, diletant în care sunt atacate aceste probleme pe parcursul articolului. Este convingerea mea că problemele devin mult mai greu de rezolvat când diletantismului i se adaugă un stil de abordare melodramatic sau panicard. În fine, invitația dvs. „politicoasă” de a părăsi spațiul republica.ro mă mâhnește, dle. Livadaru. Îmi propun ca aceasta să fie ultima oară când vizitez republica.ro. Nu știu cum se procedează, dar vă rog să dezactivați contul meu republica. Vă urez toate cele bune și … cât mai puțini critici!
      • Like 0
    • @ Nicu
      Cred sincer că dacă dumneavoastră și cei ca dumneavoastră v-ați canaliza energia înspre a cere socoteală celor care ne conduc - personajele care nu au făcut autostrăzi, nu au construit spitale, nu au grijă de copiii noștri să meargă la școală, nu ne fac sisteme IT funcționabile- am fi cu toții mai câștigați. Dacă toți am fi mai exigenți și am permite mai puține acte de nepăsare, nesimțire, corupție celor care s-au așezat la putere, țara aceasta ar face niște pași înainte.

      De altfel, astfel de cetățeni sunt pe placul oamenilor politici. Nu e mai bine să se certe între ei, să se contrazică, să se acuze de diletantism, să facă pseudo-dezbateri pe teme greșite, ca să nu vadă fondul problemei?

      Aveți dreptul la opinia proprie, dar să facem așa: dumneavoastră faceți analize pe text și încercați să ne demonstrați că noi greșim (la manualul de jurnalism sunt definite sursele, dacă sunteți interesat, consultați-l). Fiți în continuare mulțumit de tot ce înseamnă infrastructură în România. Eu nu am să pot să mă împac cu gândul că plec la 21.30 din București și ajung la Iași, să-mi văd prietenii, la 7 dimineața, în secolul vitezei. Așa cum nu am să fiu de acord cu faptul că dacă merg cu metroul îmi risc viața.

      Altfel, luați la analizat acest răspuns, faceți analiză morfo-sintactică și apoi semantică- sper ca asta să ajute la creșterea vitezei trenurilor pe calea ferată de la 41-42-45 kilometri la oră la 100.

      O zi bună, în România totul este perfect, de atacat sunt autorii, clasa politică este perfectă, iar infrastructura este una modernă, pentru care ne invidiază întreg mapamondul.
      • Like 1
    • @ Nicu
      Domnule Nicu, nu va mai chinuiti asa. Oamenii citesc articolele, nu comentariile. Ideea de partener de discutie doar aduce oameni ca mine si ca domnia ta sa-si exprime o parere sfertodocta si sa mearga la culcare linistiti si sa se simta relevanti. Deci va urez, un somn usor!
      • Like 0
    • @ Alexandru Livadaru
      Scuze pt insulta la adresa domnului Nicu, dar cei de teapa lui servesc puterea pe tava celor care ne distrug tara de 26 de ani.
      • Like 0
  • Adică mai pe româneste este vai mama noastră. ......Dumnezeu cu mila!!!! Si cu psd inainte.......
    • Like 0
    • @ Helmuth Diesing
      Cu psd pe locul 3 ...
      • Like 0
  • check icon
    atunci cand incerci sa descifrezi perezentul este obligatoriu sa mergi in trecut pentru a intelege tabloul in intregul lui ! iata intrebarile care pot oferii un raspuns in cazul de fata : ce este romania ? daca este o tara, care este definitia unei tari ? ȚÁRĂ, țări, s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat; ! "popor roman" ? ce inseamna popor ? POPÓR, popoare, s. n. 1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală. ! "vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală" ? pe bune, poporul roman vorbeste ac limba ! sa incercam cu NAȚIÚNE, națiuni, s. f. Comunitate umană caracterizată prin unitatea de teritoriu, conștiința identității istorice și culturale și, în general, prin unitate de limbă și religie. deci romanii au "conștiința identității istorice și culturale" ? ... adica lipoveanul si sasul, bulgarul si morosanul .... au ceva in comun la nivelul istoric si cultural ! ... pe bune ? deci, nu as merge mai departe ca ranesc nationalismul celor 100.000 de daci care au populat europa acum 2000 de ani si care astazi sunt 400.000.000 :), in mintea lor ... mergeti la radacina "romaniei" si acolo o sa gasiti raspunsurile la toate intrebarile dumneavostra ! ps. nu este un exercitiu posibil daca nu detineti suficiente informatii si nivelul intelectual minim. nationalisti sunt sfatuiti sa nu incerce acest experiment in public, mai ales daca sunt singuri :)
    • Like 1
  • bluenavy check icon
    Semnul incompetentului: acolo unde e nevoie de solutii viabile pentru fluidizare sa introduca mai multe restrictii si obligatii. Acolo unde e nevoie de comunicare sa introduca pumnul sau sa ignore. Acolo unde trebuie construit sa-si faca "ceva frumos doar lui". Acolo unde are situatia romaneasca cu oamenii de factura romaneasca si conditiile romanesti sa vrea sa faca exact cum au facut strainii, in conditiile lor, cu oamenii lor, cu situatia lor - si apoi cu mirare si dezamagire sa dea vina tocmai pe romani ca nu a mers. Intentiile nu fac competenta. Ganditul impreuna cu oameni realmente ancorati in realitate si care vin cu bagaj consistent de cunostinte practice (nu doar titluri universitare de carton si vorbe mari) aduce solutia. Partea cea mai interesanta este ca astia sunt aceia pe care noi ii votam, ii alegem (ma rog, ii alege seriful de partid), dupa care nu ne mai batem capul cu ei, sa faca ce vor. Ne mai mira?
    • Like 0
  • Se vede ca si astazi este valabil bancul cu ciobanul intrebat de cineva "ce faci bade, stai si cugeti?"- la care raspunsul a fost "numa stau"!
    • Like 1
  • Deocamdată România doar stă, dar dacă mai stă mult, statul acesta se va transforma în rigor mortis...
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult