Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România devine teren strategic și trece în prim-planul noii arhitecturi de securitate. Trump, presat să trimită avioane F-35 pe flancul estic

Baza Kogălniceanu

Foto: Profimedia

Europa cere Statelor Unite să își consolideze angajamentul de securitate pe flancul estic al NATO și propune, în acest scop, o desfășurare masivă de avioane de vânătoare F-35 în România. Informația vine chiar din direcția publicației britanice The Times, care susține că inițiativa ar face parte dintr-un pachet mai amplu de garanții de securitate prin care Occidentul speră să descurajeze Rusia și să creeze condițiile pentru încetarea războiului din Ucraina. Astfel, România ar deveni peste noapte centrul noii arhitecturi de securitate europene. 

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, considerată viitoarea cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, este principalul punct vizat pentru găzduirea avioanelor americane. Infrastructura existentă face din România locul ideal pentru acest plan considerat optim pentru garantarea securității la nivel european.

Președintele Donald Trump a exclus luni posibilitatea trimiterii de trupe americane pe teren în Ucraina, dar s-a declarat dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a noilor garanții de securitate promise aliaților.

După întâlnirea de la Casa Albă de acum câteva zile, la care au participat președintele Volodimir Zelenski și lideri europeni, șefii armatelor din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia s-au reunit la Washington. Întâlnirea a fost găzduită de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Întrunit al SUA, și a vizat detaliile logistice ale implicării americane.

Țările europene solicită, pe lângă desfășurarea avioanelor F-35, garanții privind accesul la sateliții americani de recunoaștere și GPS, dar și livrarea de sisteme de apărare aeriană Patriot și NASAMS pentru Ucraina. În plus, statele NATO cer Washingtonului să autorizeze misiuni de recunoaștere cu avioane de spionaj deasupra Mării Negre, misiuni care nu pot fi efectuate fără aprobarea SUA.

În același context, Marea Britanie a anunțat că este pregătită să trimită avioane de luptă Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de până la 5.000 de militari pentru instruirea armatei ucrainene, după cum susține publicația The Times. Franța, Canada și Australia analizează, de asemenea, posibilitatea de a trimite trupe în regiune.

Moscova a reacționat dur la perspectiva desfășurării avioanelor și trupelor occidentale. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia și China ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar pentru Ucraina și a criticat planurile NATO, pe care le-a catalogat drept „fără ieșire”.

Lavrov a invocat propunerile de la Istanbul din 2022, unde se discutase un mecanism de garanții de securitate ce ar fi permis celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – inclusiv Rusia și China – să blocheze sprijinul militar acordat Kievului.

În privința unei eventuale întâlniri între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, șeful diplomației ruse a fost evaziv, menționând doar că o astfel de reuniune „trebuie pregătită cu atenție” pentru a nu escalada și mai mult conflictul.

Discuțiile de la Washington și presiunile europene asupra administrației Trump arată că NATO se pregătește să își consolideze prezența pe flancul estic într-un mod fără precedent. România devine centrul acestei strategii, iar următoarele decizii luate ar putea remodela întreaga arhitectură de securitate a Europei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Om trăi și om vedea! Ținând cont de instabilitatea lui trump s-ar putea ca după, cum s-a mai văzut, un timp, mai lung sau mai scurt, în urma unor contacte cu putin, javrov și alții, sau cu xi să-și schimbe planurile. Sau sub influența magaonilor. Europa nu trebuie să se mai lase pe mâna americii atâta timp cât este trump și camarila lui la butoane. Să sperăm că nu mai apare vreo merkel sau alt mutant. Si să rezolve cumva cu extrema dreaptă/stânga fascistoida, întreținută de rusia. Și când spun Europa includ și România și Republica Moldova, asupra căreia planează pericolul chiar anul acesta la alegerile parlamentare. Și ochii mari la China.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro