Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România este singurul stat european care a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an între 2007 și 2018. Datoria publică a crescut de peste 4 ori în ultimul deceniu

oameni pe strada - Guliver

(Foto: Guliver/Getty Images)

Datoria publică a României, exprimată în sumă absolută, a crescut de peste 4 ori în ultimul deceniu, de la 82 miliarde de lei (finalul anului 2007) la aproape 380 miliarde lei (finalul anului 2018, România fiind singurul stat european care a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an din ultimul deceniu.

Astfel, chiar dacă datoria publică exprimată ca raport în PIB este încă la un nivel scăzut (doar 37%, la jumătate față de media din UE), există foarte multe semnale de îngrijorare: ritmul de creștere, creșterea orizontului de finanțare pe termen scurt, majorarea costului de finanțare (fiind alimentat prin dublarea în ultimul an a dobânzilor cu care se finanțează statul). Este clar că România nu se poate dezvolta pe termen lung înregistrând în fiecare an deficite fiscale, care nu fac decât să împovăreze generațiile viitoare. Cred că ar trebui să schimbăm politica fiscală pro-ciclică (marcată prin deficite fiscale excesive pe timpul expansiunii, urmate apoi de austeritate pe timpul recesiunii) cu o politică fiscală anti-ciclică (marcată prin excedente fiscale în expansiune, urmată apoi de forțarea unor deficite pe timpul recesiunii prin creșterea investițiilor).

O politică fiscală anti-ciclică poate asigura o evoluție mult mai stabilă a economiei, astfel încât populația și companiile să nu resimtă puternic trecerea de la expansiune la recesiune. Astfel, încrederea în economie ar crește, alimentând astfel investițiile și întărind competitivitatea firmelor pe termen lung, ingredientul cheie care poate asigura o creștere sustenabilă a salariilor și a nivelului de trai, fără sacrificarea bunăstării generațiilor viitoare!

(Sursa iancuguda.ro)

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • 82 miliarde de euro - asta in masura in care din tara pleaca in fiecare an tot mai multi oameni,
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult