Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România este singurul stat european care a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an între 2007 și 2018. Datoria publică a crescut de peste 4 ori în ultimul deceniu

oameni pe strada - Guliver

(Foto: Guliver/Getty Images)

Datoria publică a României, exprimată în sumă absolută, a crescut de peste 4 ori în ultimul deceniu, de la 82 miliarde de lei (finalul anului 2007) la aproape 380 miliarde lei (finalul anului 2018, România fiind singurul stat european care a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an din ultimul deceniu.

Astfel, chiar dacă datoria publică exprimată ca raport în PIB este încă la un nivel scăzut (doar 37%, la jumătate față de media din UE), există foarte multe semnale de îngrijorare: ritmul de creștere, creșterea orizontului de finanțare pe termen scurt, majorarea costului de finanțare (fiind alimentat prin dublarea în ultimul an a dobânzilor cu care se finanțează statul). Este clar că România nu se poate dezvolta pe termen lung înregistrând în fiecare an deficite fiscale, care nu fac decât să împovăreze generațiile viitoare. Cred că ar trebui să schimbăm politica fiscală pro-ciclică (marcată prin deficite fiscale excesive pe timpul expansiunii, urmate apoi de austeritate pe timpul recesiunii) cu o politică fiscală anti-ciclică (marcată prin excedente fiscale în expansiune, urmată apoi de forțarea unor deficite pe timpul recesiunii prin creșterea investițiilor).

O politică fiscală anti-ciclică poate asigura o evoluție mult mai stabilă a economiei, astfel încât populația și companiile să nu resimtă puternic trecerea de la expansiune la recesiune. Astfel, încrederea în economie ar crește, alimentând astfel investițiile și întărind competitivitatea firmelor pe termen lung, ingredientul cheie care poate asigura o creștere sustenabilă a salariilor și a nivelului de trai, fără sacrificarea bunăstării generațiilor viitoare!

(Sursa iancuguda.ro)

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • 82 miliarde de euro - asta in masura in care din tara pleaca in fiecare an tot mai multi oameni,
    • Like 0


Îți recomandăm

Pachet invatator

Dimineața excursiei e mereu la fel: voci grăbite, ghiozdane care nu se mai închid, copii care se învârt ca niște planete mici în jurul autocarului. Îi număr din priviri, să fiu sigur că nu lipsește nimeni. Întotdeauna mai e cineva care și-a uitat șapca, sticla de apă sau emoțiile acasă. Eu încerc să par calm, dar înăuntru, recunosc, e și la mine o furtună.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult