Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

România este singurul stat european care a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an între 2007 și 2018. Datoria publică a crescut de peste 4 ori în ultimul deceniu

oameni pe strada - Guliver

(Foto: Guliver/Getty Images)

Datoria publică a României, exprimată în sumă absolută, a crescut de peste 4 ori în ultimul deceniu, de la 82 miliarde de lei (finalul anului 2007) la aproape 380 miliarde lei (finalul anului 2018, România fiind singurul stat european care a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an din ultimul deceniu.

Astfel, chiar dacă datoria publică exprimată ca raport în PIB este încă la un nivel scăzut (doar 37%, la jumătate față de media din UE), există foarte multe semnale de îngrijorare: ritmul de creștere, creșterea orizontului de finanțare pe termen scurt, majorarea costului de finanțare (fiind alimentat prin dublarea în ultimul an a dobânzilor cu care se finanțează statul). Este clar că România nu se poate dezvolta pe termen lung înregistrând în fiecare an deficite fiscale, care nu fac decât să împovăreze generațiile viitoare. Cred că ar trebui să schimbăm politica fiscală pro-ciclică (marcată prin deficite fiscale excesive pe timpul expansiunii, urmate apoi de austeritate pe timpul recesiunii) cu o politică fiscală anti-ciclică (marcată prin excedente fiscale în expansiune, urmată apoi de forțarea unor deficite pe timpul recesiunii prin creșterea investițiilor).

O politică fiscală anti-ciclică poate asigura o evoluție mult mai stabilă a economiei, astfel încât populația și companiile să nu resimtă puternic trecerea de la expansiune la recesiune. Astfel, încrederea în economie ar crește, alimentând astfel investițiile și întărind competitivitatea firmelor pe termen lung, ingredientul cheie care poate asigura o creștere sustenabilă a salariilor și a nivelului de trai, fără sacrificarea bunăstării generațiilor viitoare!

(Sursa iancuguda.ro)

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • 82 miliarde de euro - asta in masura in care din tara pleaca in fiecare an tot mai multi oameni,
    • Like 0


Îți recomandăm

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Omul bicentenar / sursa foto: Profimedia

Andrew Martin, robotul android devenit om, nu caută să-și ”optimizeze” circuitele, ci solicită un ”downgrade” ireversibil. Într-o eră în care liderii tehnologiei (nu dăm nume) par să reducă dezvoltarea și învățarea umană la un soi de „consum de energie” pentru ”stocarea datelor”, lecția lui Andrew devine felinarul de care noi, oamenii, avem nevoie pentru a nu ne rătăci în propria creație.

Citește mai mult