Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

România își joacă azi marele rol în securitatea alimentară internațională cu conducători mici

Cereale în portul Constanța

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Au trecut 8 luni de la invazia rusească în Ucraina. Au trecut 8 luni peste noi. Timp în care, din punct de vedere politico-decizional am rămas efectiv hipnotizați între declarații politice și o lipsă impresionantă de acțiune și de gândire pro-activă.

În afară de clasicele discursuri “epice” din Parlament, din Parlamentul European, în care mult clamatul patriotism de foaier își face simțită prezența, absolut nimic nu se întâmplă.

Multe dintre discursurile și declarațiile politicienilor sunt efectiv mostre de lipsă de înțelegere și de conștientizare. Nimeni nu ia decizii, nimeni nu elaborează planuri, nimeni nu creează formula factorului de coagulare a presiunii. În mod efectiv suntem în bătaia vântului.

Ne uităm unii la alții și nu înțelegem cine suntem și ce vrem.

Cine suntem?

• Flancul estic al Uniunii Europene și al NATO, deci suntem o vulnerabilitate la fel de bine cum suntem și un activ extrem de valoros.

• Am devenit un jucător extrem de important în criza globală a hranei și a hrănirii.

• Avem un potențial extraordinar pe care nu-l înțelegem.

Ce vrem?

• Să ne consolidăm din punct de vedere comercial și logistic.

• Să devenim parte din coloana vertebrală europeană prin fluxurile comercial-logistice.

• Să devenim un exportator de alimente procesate, alimentând în același timp și piața internă.

• Să creăm și să menținem zona de predictibilitate a bazinului Mării Negre, vitală pentru hrănirea Orientului, a Nordului Africii și a Asiei.

Ce nu înțelegem? Ce nu se vede clar? Ce trebuie să se mai întâmple?

România are în acest moment rolul cel mai important din punct de vedere al exportului de materie primă agricolă din bazinul Mării Negre. Este efectiv Hedger-ul Ucrainei.

România este singura origine de producție-transfer predictibilă din bazinul Mării Negre.

România a devenit placa turnantă a comerțului cu materie primă care asigură securitatea alimentară continental-europeană precum și distribuția în destinațiile din Orient, Africa și Asia.

România are însă nevoie de foarte multă esență și suport pentru a-și asuma rolul și locul ce pot determina la nivel Global siguranța din punct de vedere alimentar.

Însă, România are probleme extrem de grave la nivel intern. Și vorbim despre securitatea alimentară, despre sisteme ce asigură hrana populației României. Numai dacă privim balanța de import-export a produselor agro-alimentare ne ia efectiv cu tremurat. Suntem extrem de expuși, suntem efectiv în bătaia vântului. Și cifrele ne arată unde am ajuns, ne vorbesc limba realității și adevărul.

Și este absolut jenant să vezi deficit la carne de porc, este absolut hilar să vezi deficit la lapte și produse din lapte. Să nu mai menționăm despre legume și fructe în condiția în care mulți producători își aruncă efectiv munca la șanțul drumului din lipsă de opțiuni.

În condiția în care importurile de roșii din Orient sunt la ordinea zilei. Înțeleg avantajul, faptul că nu au costul energetic de încălzire, dar nu văd motivele pentru care noi nu aplicăm legea și anume controlul la frontieră. Nivelul de reziduuri pesticide se poate evalua repede și bine, iar ce nu corespunde nu poate fi primit. Este simplu. Prima barieră de protecție este frontiera de stat, iar legea trebuie aplicată dacă nu cumva este necesar în a fi impusă.

Este dureros să vezi cartofi din Franța, Polonia sau Egipt la raftul hypermarket-ului când se suprapune cu imaginea muncii truditorilor din bazinele de cultivare, ce au spinările arse de soare și privirea încețoșată de refuzul de a li se cumpăra marfa sau de prețul infim care este oferit pentru munca lor.

România în bătaia vântului

Exact asta arată cifrele. Suntem victimele diletantismului și lipsei de interes și înțelegere. Culegem efectele structurii piramidale de interese partizane și a lipsei de conștientizare, întărită de lipsa tehnicității.

România are probleme sistemice. Și România este Flancul Estic al Uniunii Europene. Înțelegem pe deplin obligațiile României în cadrul Uniunii Europene, dar trebuie să gândim siguranța României. Trebuie să gândim securitatea alimentară a României. Ani de-a rândul au curs banii statului român prin diverse granturi, diverse scheme de ajutor și programe. Și ce rezultat avem? Exact cel din tabelul de mai sus.

Trebuie să fim limpezi și trebuie să știm că Statul nu este un sac de bani. Statul colectează taxe, dar trebuie să întoarcă legislație coerentă, măsuri de ordin legislativ care sprijină dezvoltarea sectoarelor agro-alimentare. Statul român trebuie să GARANTEZE crearea culoarelor de dezvoltare internă a siguranței și a securității alimentare a României.

Statul român trebuie să acționeze ca o balama flexibilă pe filierele fiecărei ramuri de produs deficitar, să fie poziționat în mijloc, între grupul producătorilor primari și procesatori, iar apoi cu desfacerea internă și externă.

Statul trebuie să creeze consilii de dezvoltare formate din tehnicienii reprezentativi din segmentele carne, lapte, legume, fructe, cereale și oleaginoase. Aceste consilii trebuie să aibă ca atribuție principală evaluarea și gestionarea direcțiilor de dezvoltare operațională și financiară.

Consiliile de dezvoltare pot atrage fonduri de Investiții care vor calibra necesarul în fiecare caz în parte. Statul trebuie însă să rămână Garantul acestor acțiuni prin participații de maxim 1%.

Cum?

România agro-alimentară

• Protejarea intereselor fermierilor români. Expunerea lor astăzi este foarte mare și volatilă. Afacerile se pot distruge într-o perioadă de timp scurtă și fragilitatea sistemului de agribusiness este o slăbiciune majoră pentru siguranța alimentară internă. Protecția se efectuează prin acțiuni de coagulare a interesului comun, informare corectă și coerentă, aderarea la un sistem de echilibrare a parametrilor comerciali și legali. Toate aceste acțiuni vor conduce la maturizarea Agriculturii românești, precum și la ponderarea efectelor negative din ultimele opt luni, dar și a celor viitoare.

• Calibrarea și creșterea procesării interne pentru captarea valorii adăugate din materia primă ce părăsește teritoriul României și transformarea în locuri de muncă, industrie conexă precum și o bază de impozitare mult mai mare pentru statul Român. Acest parametru garantează implicit siguranța alimentară la nivel național, precum și o gestionare corectă pe filiera de produs al prețului până la consumatorul final. Vorbim aici despre carne, lapte, legume, fructe, cereale și oleaginoase.

România logistică

România trebuie să își consolideze poziția regională și globală în asigurarea securității alimentare precum și siguranța alimentară internă.

• România nu deține niciun terminal de export materie primă vrac. Totul este deținut de companii comerciale străine. În mod practic, România, astăzi, este teritoriu închis discreționar. Acest lucru este o vulnerabilitate extremă a României. Marfa românească este în mod practic (ceea ce s-a și întâmplat) tratată discreționar și, astfel, fermele românești nu au putut exploata potențialul în momentele cheie.

• România nu dispune de o infrastructură completă de cale ferată, transport rutier și fluvial. Suportul în compunerea traseului logistic pentru facilitarea accesului mărfurilor ucrainene trebuie să fie compus din investiții Unionale. Uniunea Europeană este în mod clar un beneficiar al mărfurilor Ucrainene și participarea financiară garantează un ROI (Return Of Investment) ce nu vă depăși 7-10 ani.

România comercială

România nu are astăzi un vehicul comercial cu participație statală ce poate garanta siguranța alimentară internă și poate redresa balanța agro-alimentară de import-export.

• Acest vehicul comercial trebuie să acționeze ca un compensator în piață. Exemplu: redresează Rezerva de Stat a României, facilitează comerțul între fermieri și procesarea cu capital românesc (zootehnia este o piață de credit), efectuează schimburi cu destinații (Orient, Africa, Asia) în sistem barter prin tratate bi-laterale la nivel guvernamental. În principal, ne referim la produsele absolut indispensabile Agriculturii Romanești și anume îngrășămintele. Astăzi este închis cel mai mare combinat de îngrășăminte din cauza prețului gazelor, iar acest lucru este o vulnerabilitate extremă la adresa sistemului de agribusiness românesc.

• Același vehicul comercial poate suplini volumul de export al unui terminal în Portul Constanța și, în același timp, poate suplini din punct de vedere al aprovizionării cu materie primă o unitate de procesare oleaginoase ce aparține în totalitate României (statul român acționar în ambele cazuri, Terminal de Export și Unitate de Procesare Oleaginoase). Totodată, acționează ca și compensator în desfacerea produselor din unitatea de procesare pe piața internă și externă precum și a subproduselor.

Conflictul din proximitate va continua multă vreme, cel puțin 5-7 luni. După acesta reconstrucția va lua timp și ea la rândul său. Iar prudența investitorilor străini va fi la cote maxime când va fi vorba de mutarea capitalului în Ucraina.

Așadar avem cele mai bune oportunități pe care nu ni le-am fi imaginat vreodată. Să devenim din piață de desfacere și consum, o piață de ORIGINE ce poate acționa în două direcții.

• Prima și cea mai importantă este securizarea și siguranța populației României.

• A doua ce derivă din prima este dezvoltarea și plasarea României pe orbita comercianților globali. Cu produse procesate, cu materie primă, cu garanții de predictibilitate.

Depinde totul de înțelegerea și voința puterii politice. Totul depinde de disponibilitatea de a accepta delegarea tehnică către cei ce au construit în trecut prin companii străine și care au know-how, au principii sănătoase de business și mai ales principii etice. Firește că nu vor fi doriți și acceptați. Însă oamenii aceștia sunt ultimii rămași care știu, pot și doresc să o facă.

România întotdeauna a fost la o răscruce de drumuri și interese. Însă respectând deciziile diplomatice cred că România se poate înscrie pe o traiectorie cursivă și ascendentă. Este o perioadă ce nu trebuie ratată, cu așa ceva nu ne vom mai întâlni.

Stat român, te rugam să fii înțelegător și responsabil. Te rugăm să fii cerebral și inovator.

Te rugăm să fii deschis și să ai gândul la cetățenii tăi cu care ai contract. Pentru că acest contract îți generează Obligații și nu doar drepturi.

Una din ele este de a hrăni populația. De a o hrăni în mod decent și predictibil. De a genera certitudine și costuri cât mai reduse asupra mărfurilor.

Funcția politică nu este pe viață, iar politicienii trebuie să înțeleagă mult mai mult. Și anume faptul că trebuie să lase ceva în urmă. Ceva despre care trebuie să fie mândri și responsabili. Nepăsarea și lipsa de cunoștinte tehnice nu sunt scuze.

Pentru că noi, Oamenii, Populația țării, te-am angajat prin contract și ai această Responsabilitate, prin orice reprezentant de-al tău, indiferent de culoarea sa politică.

Așa că profită de aceste timpuri și creează pentru România, lasă ziditorii să muncească și să creeze pentru România. Ziditorii trebuie să rămână acasă și să iasă la lumină, trebuie să genereze prin tehnicitate Rolul și Locul României în plan Regional și Global. Căci, astfel, vom epuiza și arunca efectiv la coșul de gunoi aceste momente, iar alții vor profita de ele. Entități globale cu interese strict financiare ce nu țin seama de noi ca țară.

De discursuri și declarații suntem prea obosiți și dorim decizii și asumări, precum a spus Cicero adresându-se către Cato cel Tânăr în Senatul Roman în timp ce acesta adresa discursuri sforăitoare: „Vorbești ca în Republica lui Platon, dar te afli în rahatul lui Romulus”, o trimitere directă către starea insalubra de început a Romei, cu cele două coline Aventine și Palatine, de unde se scurgeau la vale dejecțiile provenite de la locuitorii celor două coline.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Aveti foarte dreptate in ceea ce spuneti, dar daca am dori si mai ales am putea - aici am un mare dubiu pentru ca nu cred ca avem cu cine - nu ar insemna acest lucru ca o interventie a statului in economie, anumite reglementari care de fapt sunt impotriva economiei de piata si eventual "infringment-uri" din partea EU pana la urma?
    Sunt tari din Uniunea Europeana care au astfel de entitati conduse si controlate de stat care echilibreaza pietele in caz de probleme?
    • Like 0
  • Cand pronuntati "Stat român, te rugam să...", la cine va ganditi?
    De la cine asteptati reactie?
    Va rog sa precizati: numele, prenumele, functia si, eventual, gradul.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult