Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

România – moarte ieftină

Cristian Tudor Popescu

Eliminarea generalului Soleimani este ceea ce se cheamă o joint venture, o afacere Trump-Khamenei din care ambele părți au de câștigat. Soleimani putea fi omorât și cu un an în urmă, și cu doi, și cu trei. S-a petrecut acum pentru că așa a vrut Trump. Marele om nu s-a consultat nici cu NATO, nici cu Congresul american în luarea acestei decizii. Au contat doar interesele lui electorale personale: să distrugă până la capăt construcția de securitate a lui Barack Obama în relația SUA-Iran și să contracareze în imagine procesul suspendării sale de către Congres pentru mârșăvia comisă în Ucraina împotriva contracandidatului Joseph Biden.

La rândul său, conducerea teocratică de la Teheran avea nevoie ca de aer de un astfel de atac din partea SUA. Căci problema principală a ayatollahilor și sângeroaselor Gărzi Revoluționare este opoziția tot mai puternică în poporul iranian față de dictatură. Scăderea nivelului de trai din Iran în urma sancțiunilor americane e o armă mult mai eficientă în a eroda guvernarea religioasă decât uciderea a 3-4 Soleimani. Dimpotrivă, aliniindu-se în spatele „eroului-martir”, regimul lui Khamenei mobilizează în sprijinul său mulțimile naționalist-islamiste fanatice ale țării care îl pot menține la putere.

Nu urmează un Al Treilea Război Mondial. Vom asista doar la „hârjoneli” între Trump și Teheran, mai o rachetă, mai un asasinat, mai o aruncare în aer, dublate de declarații sforăitoare.

Întrucât războiul de vorbe cu Kim Jong Un s-a „fumat”, nu-l mai ia nimeni în seamă, Trump a deschis o nouă exploatare electorală de amenințări și bombasme cu Iranul.

Nu vine nicio rachetă iraniană peste români, cum se tem unii. În schimb, suntem lichidați prin spitale de medici incompetenți și corupți, pe șosele de beizadele și politicieni cu bolizi, care scapă nepedepsiți, dacă nu ne omoară mai devreme poluarea ca după bombardament din București și orașele mari.

Și de ce să strici rachete scumpe, când în România se moare atât de ieftin?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult