Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România se teme de Putin, dar și Putin ar trebui să se teamă de România. Analiza făcută de Robert D. Kaplan

V Putin - getty

Foto; Getty Images

Autorul american de cărți politice, Robert D. Kaplan, analizează, într-un material publicat de Bloomberg, posibilitatea ca trupele ruse să se îndrepte spre România și Republica Moldova și pune la îndoială angajamentul Occidentului într-un astfel de scenariu.

Redăm mai jos analiza lui Robert D. Kaplan:

În 1984, în perioada cea mai întunecată a stăpânirii de sorginte stalinistă a dictatorului român Nicolae Ceaușescu, am vizitat Târgoviște. Orașul se află la peste o oră de mers cu mașina de capitala București. Era un oraș infernal. Peste tot găseai străzi pline cu noroi. În oraș erau câteva mașini. Nu găseai nicăieri loc decent unde poți mânca și era gunoi peste tot. Oamenii arătau și miroseau urât.

Acum două săptămâni, am revăzut Târgoviște pentru prima dată în aproape patru decenii

Acum este un oraș strălucitor, plin de viață, cu drumuri noi, cu flori îngrijite și garduri vii. Am văzut supermarketuri, restaurante și mașini de ultimă generație peste tot. Oamenii arătau ca oriunde în Occident. Târgoviște este un miracol săvârșit de apartenența României la NATO și Uniunea Europeană; NATO este o umbrelă de securitate. Uniunea Europeană a furnizat ajutor și standarde pentru dezvoltare ani de zile.

Zonele rurale nu doar ale României, ci și ale altor state din Europa Centrală și de Est care au aderat la NATO și UE în primul deceniu al secolului XXI arată similar. Dezvoltarea acestor zone este vizibilă.

O revoluție a occidentalizării a avut loc dincolo de capitalele ale țărilor din fosta Europă comunistă. Ideea promovată că extinderea NATO și a UE a fost o greșeală – și a dus inexorabil la războiul din Ucraina – este subminată de realitatea de pe teren. Stabilitatea politică și economică a Occidentului se extinde acum către granița cu Rusia.

Dacă Târgoviște și alte orașe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA și aliații săi democratici s-ar confrunta cu o divizare economică și culturală a Europei, analogă cu cea a Războiului Rece. Am fi avut o Rusie cu o sferă de influență colosală.

Nu toate țările au înregistrat câștiguri egale în două decenii. Dar populismul autocratic al premierului Ungariei, Viktor Orban și dezordinea politică din Bulgaria sunt doar o mică parte a ceea ce s-ar fi putut întâmpla pe o mare parte a continentului european fără extinderea NATO și a UE.

Cu toate acestea, România, având cea mai mare populație și cel mai întins teritoriu din sud-estul Europei, este o „națiune îngrijorată”.

România se află relativ aproape de Rusia, a cărei armată a invadat acum Ucraina. România și Republica Moldova au o graniță mai lungă cu Ucraina decât are Polonia.

O poziție precară în istorie. România și Moldova sunt periculos de aproape de războiul din Ucraina

Țările române au fost invadate de Rusia de 10 ori începând cu 1711. Situată în punctul în care mai multe imperii – rus, otoman, habsburgic, german nazist și așa mai departe – s-au ciocnit, subjugarea Basarabiei de către Stalin nu a fost neobișnuită, având în vedere istoria. Prognozele pentru Ucraina au fost sumbre.

Experții români cred că președintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei

Experții cred că în cele din urmă, Putin va anexa regiunea Donbas la Rusia.Aceștia se așteaptă ca Putin să spună că orice activitate militară ucraineană ulterioară acolo va constitui un atac asupra Rusiei însăși. Ei se așteaptă ca Putin să construiască încet un coridor terestru către Crimeea și nu numai. Putin își propune în cele din urmă să ajungă în Moldova și în regiunea Transnistriei.

Deși trupele lui Putin, care avansează încet în Donbas, nu au momentan capacitatea de a invada Moldova, rușii nu trebuie subestimați. Moldova, o fostă republică sovietică, este un stat slab instituționalizat de doar 2,6 milioane. Rata inflației a atins 29% în luna mai. Republica Moldova este un teren propice pentru destabilizare.

Cât despre aliații europeni care vin în ajutor, românii nu au deloc încredere în Franța și Germania. Ar trebui Putin să se teamă de România?

Se crede că președintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice principiu de dragul de a face Franța un intermediar între Rusia și Ucraina. Cât despre germani, ei au construit deja două conducte Nord Stream pentru gazul rusesc.

„Și ceea ce este construit, în cele din urmă este folosit”, mi-a spus un analist local. A fost un refren pe care l-am auzit de la alții. Când vine iarna și Germania și Europa suferă de frig, atunci hotărârea europeană împotriva Rusiei se va eroda

În ciuda dezvoltării economice din ultimele trei decenii, Occidentul încă trebuie să ăși dovedească coeziunea. La sfârșitul anilor 1940 și 1950, românii au așteptat în zadar un efort de eliberare al democrațiilor occidentale pentru a răsturna regimul comunist nemilos al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Îmi amintesc ce mi-a spus regretatul Silviu Brucan, în 1998, când l-am întrebat de ce a devenit stalinist în tinerețe: „De ce?” întrebă el retoric. „Pentru că Occidentul nu a pierdut Europa de Est la Ialta în 1945. A pierdut-o în 1938 la München. Deci, după München, singura alegere pentru români a fost între Hitler și Stalin.”

Extinderea NATO și a UE în 2004 și 2007 a avut loc în timp ce Rusia lui Putin era încă relativ slabă

Astfel, în ochii românilor, abia acum vine adevăratul test pentru Occident. Oamenii sunt îngroziți de faptul că forța Europei va slăbi. Bucureștiul are încredere doar în președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson (pe cale să plece din funcție).

Politica externă a lui Ceaușescu a fost superficial independentă de Uniunea Sovietică

Românii, spre deosebire de mulți din Occident, nu au fost niciodată păcăliți. Oamenii știau că dacă Uniunea Sovietică nu ar fi fost atât de apropiată din punct de vedere geografic, România ar fi fost scutită de coșmarul comunist ce a ținut jumătate de secol.

Prin toate vicisitudinile guvernelor democratice slabe și corupte de după 1989, viața aici este mai bună. România este mai sigură acum decât a fost în întreaga sa istorie. România este un stat de drept, nu precum era România lui Ceaușescu sau este Rusia lui Putin. În final, Ceaușescu a fost executat în 1989, de Crăciun.

La fel ca Ceaușescu, Putin, prin invadarea Ucrainei, a pornit într-o călătorie extremă și riscantă al cărei sfârșit nu poate fi pătruns. Putin nu are nicio cale de ieșire din război. La fel ca Ceaușescu, Putin nu zâmbește niciodată

Ceaușescu nu zâmbea niciodată. Arăta mereu „îngrijorat, preocupat”, mi-a spus un nepot de-al său în urmă cu câțiva ani. România, printre multe altele, învață despre oroarea și singurătatea puterii absolute. Românii, pe cât de pesimiști sunt în ceea ce privește hotărârea occidentală, sunt totuși înțelepți cu faptul că ceva asemănător s-ar putea să i se întâmple într-o zi lui Putin. Exemplul România pentru Putin ar trebui să fie unul de luat în seamă prin prisma exemplului dat de Nicolae Ceaușescu.

Articol publicat inițial pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Regret, dar n-am altceva mai potrivit de spus despre acest articol, decât că asemenea vorbe le poți auzi la orice cârciumă sătească din România sau chiar la coada formată la gogoșăria vecinului meu Popescu. Iar titlul articolului este fabricat după rețeta burtierelor de pe ecranele canalului România TV.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Inainte de a aparea aici am citit acest articol de cateva ori si nu inteleg de unde reiese ca Putin ar trebui sa se teama de Romania.
    • Like 2
    • @ Nume
      Articolul original a aparut initial pe Bloomberg si apoi a fost preluat si de alte publicatii straine. La noi a aparut o traducere, iar autorul preia aceasta traducere care este incompleta si destul de aproximativa (e.g.: "to fathom" a fost preluat ca "a patrunde", primul sens pe care il ofera google translate, dar mai corect in romana ar fi fost sa fie folosit "anticipat"). Redau mai jos ultimele 2 paragrafe ale articolului original, fara de care, intradevar, nu se poate face vreo legatura intre titlu si articol. Chiar si cu ele, legatura nu este directa - ce vrea sa spuna Kaplan este ca Putin ar trebui sa se teama sa nu aiba soarta lui Ceausescu.

      "Ceausescu never smiled. He always looked “worried, preoccupied,” a nephew of his told me some years ago. Romania, among so much else, teaches about the horror — and loneliness — of absolute power. From lording over a gargantuan palace, then within the space of 24 hours or so going to sleep on camp beds in a small room without a toilet or heating in the winter night, eating out of mess tins, awaiting trial and execution — such was the fate of the Ceausescus.

      Romanians, as pessimistic as they are about Western resolve, are nevertheless wise to the fact that something similar might one day befall Putin."
      • Like 1
    • @ Sever Lupu
      Nume check icon
      Multumesc pentru clarificari. Atunci chiar nu inteleg de ce punem astfel de titluri cand textul articolului nu are nici o legatura cu acesta. Sa o consideram numai o traducere neprofesionista?
      • Like 0
    • @ Nume
      nu. titlul este tradus exact din original "Romania Fears Putin, But Putin Should Fear Romania, Too". a fost intentia autorului sau poate au intervenit editorialistii, nu stiu. traducerea articolului in sine este deficitara si incompleta
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult