Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

România vrea să deschidă porțile pentru companiile care își vor muta afacerile din China și Marea Britanie. Interviu cu oficialul guvernamental care ne spune cum pregătește statul român terenul

china - muncitori - Foto STR / AFP / Profimedia

Foto STR / AFP / Profimedia

China și Marea Britanie sunt cele două piețe urmărite cu precădere de autoritățile din România pentru atragerea de capital, prin relocarea unor producții, spune Tănase Stamule, consilier de stat în domeniul economic în cadrul Cancelariei premierului Ludovic Orban, într-un interviu pentru Republica.ro. Mesajul Guvernului adresat tuturor investitorilor este „primim pe toată lumea, oferim scheme de ajutor de stat, căutăm tot capitalul care vrea să se relocheze în România și îl vom susține cu tot ce poate statul să îl susțină”, subliniază consilierul premierului.

România ar putea să profite de actuala conjunctură economică internațională și să fie o țintă pentru relocarea unor producții?

Cu siguranță. Există două piețe pe care le urmărim pentru a atrage capital, respectiv China și Marea Britanie, în contextul Brexit. Guvernul are deja o schemă de ajutor de stat, pregătește un program special tocmai pentru a oferi ajutor de stat companiilor care doresc să relocheze. Avem deja mesaje din partea camerelor de comerț bilaterale că există interes, iar mesajul nostru generic este - primim pe toată lumea, oferim scheme de ajutor de stat, căutăm tot capitalul care vrea să se relocheze în România și îl vom susține cu tot ce poate statul să îl susțină.

Detaliați ce cuprinde acest program.

Este schema standard de ajutor de stat în care se dă un credit fiscal, să zicem 50 de milioane de euro, la o investiție de tip greenfield, pe care îi plătești într-un număr de 3-5 ani. De fapt statul renunță, câțiva ani, la venituri (pe care ar trebui să le plătească firma, sub formă de impozite - n.n.), le dă ca investiție, și după aceea și le recuperează din impozite și taxe. Este o schemă standard pe care o folosim, e coordonată de Ministerul de Finanțe, aprobată de Comisia Europeană. Foarte multe investiții din România au primit această schemă pentru a veni în România. Vom crește acest pachet tocmai pentru a-l oferi și altor companii care vor să vină în România.

Ce își doresc investitorii, ce alte măsuri mai pregătiți?

Există un interes pe partea de nearshoring (externalizarea proceselor operaționale către o terță parte sau companii dintr-o țară vecină, cu un cost mai mic - n.n.). Companii mari din centrul și vestul Europei doresc să relocalizeze o parte din producție în estul Europei, tocmai pentru a scurta lanțurile de aprovizionare, pentru că au văzut ce înseamnă un lanț de aprovizionare expus, implicit problema pe care au avut-o cu aprovizionarea din China.

Investitorii își doresc predictibilitate, mesajele pe care le-am primit nu mai sunt atât pentru măsuri fiscale, cât pentru debirocratizare și digitalizare și încercăm să lucrăm în această direcție. România e deja foarte prietenoasă din punct de vedere fiscal, avem TVA diferențiat, cotă de 5% impozit pe dividende, avem multe instrumente fiscale prin care stimulăm companiile. Acum investitorii au nevoie să se racordeze repede la electricitate, gaze, să poată să interacționeze digital cu statul, să aibă o relație bună cu ITM-ul. Încercăm să simplificăm acum interacțiunea dintre mediul de afaceri si stat.

Sunt și companii românești care produc în China și ar dori să se relocheze în România?

Nu sunt foarte multe, dar sunt companii globale care își mută producția de acolo. Acum este important să vină capitalul în România, să creeze locuri de muncă în România, să plătească taxe în statul nostru.

Au fost inițiate discuții la nivel de autorități cu companii interesate?

Da, de exemplu în zona de subansamble auto. Dar ați văzut deja anunțul Japoniei, de pildă, prin care oferă stimulente companiilor care se mută din China. SUA au pus bariere comerciale, au ridicat taxele pentru a reduce dependența de importurile din China. Este o mișcare globală, iar țările partenere serioase din UE au o șansă în plus de a atrage genul acesta de investiții.

Avantajul competitiv al României care este?

Avem mai multe. Primul e proximitatea față de piețele din vestul Europei, care sunt piețe mari, mature. Doi - legislația adaptată la nivel european, predictibilă. Trei - încă mai avem un cost relativ scăzut cu forța de muncă. Patru - fiscalitate prietenoasă. Ce dezavantaj avem? Lipsa infrastructurii și birocrația, dar astea eu cred că le vom rezolva în următorii ani.

Taxele pe muncă?

Analizăm, dar anul acesta nu vor fi modificări.

Repornirea economiei?

Vom face o schemă de garantare a creditului comercial, IMM Invest se va sofistica - va fi și sectorial. Există discuția pentru a face un fond și o bancă de dezvoltare românească. Vor fi mai multe finanțări pentru IMM-uri, tocmai pentru a stimula capitalul autohton, o schemă de garantare a capitalului de lucru pentru companiile mari. Vor fi mai multe pachete de măsuri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și la final când vom constata că nu a venit nimeni, desigur că nu va fi vina guvernului
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult