Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România vrea să deschidă porțile pentru companiile care își vor muta afacerile din China și Marea Britanie. Interviu cu oficialul guvernamental care ne spune cum pregătește statul român terenul

china - muncitori - Foto STR / AFP / Profimedia

Foto STR / AFP / Profimedia

China și Marea Britanie sunt cele două piețe urmărite cu precădere de autoritățile din România pentru atragerea de capital, prin relocarea unor producții, spune Tănase Stamule, consilier de stat în domeniul economic în cadrul Cancelariei premierului Ludovic Orban, într-un interviu pentru Republica.ro. Mesajul Guvernului adresat tuturor investitorilor este „primim pe toată lumea, oferim scheme de ajutor de stat, căutăm tot capitalul care vrea să se relocheze în România și îl vom susține cu tot ce poate statul să îl susțină”, subliniază consilierul premierului.

România ar putea să profite de actuala conjunctură economică internațională și să fie o țintă pentru relocarea unor producții?

Cu siguranță. Există două piețe pe care le urmărim pentru a atrage capital, respectiv China și Marea Britanie, în contextul Brexit. Guvernul are deja o schemă de ajutor de stat, pregătește un program special tocmai pentru a oferi ajutor de stat companiilor care doresc să relocheze. Avem deja mesaje din partea camerelor de comerț bilaterale că există interes, iar mesajul nostru generic este - primim pe toată lumea, oferim scheme de ajutor de stat, căutăm tot capitalul care vrea să se relocheze în România și îl vom susține cu tot ce poate statul să îl susțină.

Detaliați ce cuprinde acest program.

Este schema standard de ajutor de stat în care se dă un credit fiscal, să zicem 50 de milioane de euro, la o investiție de tip greenfield, pe care îi plătești într-un număr de 3-5 ani. De fapt statul renunță, câțiva ani, la venituri (pe care ar trebui să le plătească firma, sub formă de impozite - n.n.), le dă ca investiție, și după aceea și le recuperează din impozite și taxe. Este o schemă standard pe care o folosim, e coordonată de Ministerul de Finanțe, aprobată de Comisia Europeană. Foarte multe investiții din România au primit această schemă pentru a veni în România. Vom crește acest pachet tocmai pentru a-l oferi și altor companii care vor să vină în România.

Ce își doresc investitorii, ce alte măsuri mai pregătiți?

Există un interes pe partea de nearshoring (externalizarea proceselor operaționale către o terță parte sau companii dintr-o țară vecină, cu un cost mai mic - n.n.). Companii mari din centrul și vestul Europei doresc să relocalizeze o parte din producție în estul Europei, tocmai pentru a scurta lanțurile de aprovizionare, pentru că au văzut ce înseamnă un lanț de aprovizionare expus, implicit problema pe care au avut-o cu aprovizionarea din China.

Investitorii își doresc predictibilitate, mesajele pe care le-am primit nu mai sunt atât pentru măsuri fiscale, cât pentru debirocratizare și digitalizare și încercăm să lucrăm în această direcție. România e deja foarte prietenoasă din punct de vedere fiscal, avem TVA diferențiat, cotă de 5% impozit pe dividende, avem multe instrumente fiscale prin care stimulăm companiile. Acum investitorii au nevoie să se racordeze repede la electricitate, gaze, să poată să interacționeze digital cu statul, să aibă o relație bună cu ITM-ul. Încercăm să simplificăm acum interacțiunea dintre mediul de afaceri si stat.

Sunt și companii românești care produc în China și ar dori să se relocheze în România?

Nu sunt foarte multe, dar sunt companii globale care își mută producția de acolo. Acum este important să vină capitalul în România, să creeze locuri de muncă în România, să plătească taxe în statul nostru.

Au fost inițiate discuții la nivel de autorități cu companii interesate?

Da, de exemplu în zona de subansamble auto. Dar ați văzut deja anunțul Japoniei, de pildă, prin care oferă stimulente companiilor care se mută din China. SUA au pus bariere comerciale, au ridicat taxele pentru a reduce dependența de importurile din China. Este o mișcare globală, iar țările partenere serioase din UE au o șansă în plus de a atrage genul acesta de investiții.

Avantajul competitiv al României care este?

Avem mai multe. Primul e proximitatea față de piețele din vestul Europei, care sunt piețe mari, mature. Doi - legislația adaptată la nivel european, predictibilă. Trei - încă mai avem un cost relativ scăzut cu forța de muncă. Patru - fiscalitate prietenoasă. Ce dezavantaj avem? Lipsa infrastructurii și birocrația, dar astea eu cred că le vom rezolva în următorii ani.

Taxele pe muncă?

Analizăm, dar anul acesta nu vor fi modificări.

Repornirea economiei?

Vom face o schemă de garantare a creditului comercial, IMM Invest se va sofistica - va fi și sectorial. Există discuția pentru a face un fond și o bancă de dezvoltare românească. Vor fi mai multe finanțări pentru IMM-uri, tocmai pentru a stimula capitalul autohton, o schemă de garantare a capitalului de lucru pentru companiile mari. Vor fi mai multe pachete de măsuri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și la final când vom constata că nu a venit nimeni, desigur că nu va fi vina guvernului
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult