(Sursa foto: cronachedi.it)
Mai rămâne doar o chestiune de ore și de nume până când formula noului guvern italian va fi definită, la circa două luni de la trecutele alegeri legislative în care nicio grupare nu a reușit să obțină majoritatea. Reamintesc datele de la urne, Mișcarea 5 stelle a scos, ca partid individual, undeva în jur de 32% , alianța electorală dintre Forza Italia- Berlusconi & Lega-Salvini și alte două partide mici, circa 38 de procente, însă, suprinzător, Lega a depășit considerabil FI, ceea ce i-a conferit lui Matteo Salvini o mare forță de negociere. În schimb, PD, fostul partid aflat de patru ani la guvernare și liderul sau Matteo Renzi (detronat după alegeri chiar și de la stadiul de Micron, cum fusese supranumit în antiteză cu Emmanuel Macron) au fost practic spulberați de la putere, cu cele circa 17% procente, dincolo de cele mai pesimiste așteptări. Imposibilitatea unui acord a fost legată de antagonismul dintre partidul lui Berlusconi și cei de la M5s.
Bi-culoarea politică a viitorului executiv italian va fi galben&verde, după simbolurile M5s și Lega, și asta consfințește deja prima premieră într-o lungă serie, pe care aceste alegeri au marcat-o. Dincolo de vântul schimbării la 180%, în care vechile partide și delimitări stânga / dreapta au lăsat loc mișcărilor așa zis populiste post-ideologizate, a doua mare premieră – sau poate prima ca importanță simbolică, e greu de clasificat – o consemnează trecerea liderului maxim Silvio Berlusconi într-o poziție care nu mai e de prim plan, dar nici de opoziție urmată de dispariția lungă și totală din prim plan. O poziție nouă, ne definită dar temută. Berlusconi practic a făcut un pas lateral, dând undă verde pentru un guvern în care Forța Italia să nu fie inclus, ca să poată fi făcut. De facto, liberându-l pe tânărul lider al Ligii (fost Lega Nord), cu care are o relație mediu controversată, să negocieze noul guvern cu celălalt nou lider al M5s, Luigi Di Maio. Toate ziarele relatează în aceste ore că Forza Italia se va abține la votul în Parlament pentru noul guvern, care ar avea oricum larga majoritate, undeva spre 60%. În jurul acestui nod foarte strâns, relația Berlusconi- Salvini, s-au învârtit toate negocierile de până acum și repetatele consultări convocate de președintele Sergio Mattarella, care, deși părea inițial în lipsă de soluții, a avut înțelepciunea de a aștepta să se liniștească noile falii politice.
Berlusconi rămâne tot mai în umbră și fără multă putere
Salvini și Di Maio au semnat împreună joi la prânz un comunicat în care anunță că au făcut "semnificativi pasi inainte" și că misterul va fi dezvăluit "intr-un orizont scurt de timp", în urma întâlnirii din această dimineață. Lucrurile par, într-adevăr, să fi prins viteză după schimbarea de direcție de ieri a lui Berlusconi, care a venit și ea după ultimele consultări ale partidelor cu președintele, luni. "Un gest de mare om de stat", a comentat un lider al partidului său depunerea armelor, în timp ce mulți comentatori îl critică feroce pentru faptul că incombatibilitatea cu Di Maio a blocat orice pas înainte timp de două luni. Totodată, comentatorii ridică multe dubii legate de rolul de facto pe care în continuare îl va avea Berlusconi și despre cum va încerca să influențeze deciziile la maximele niveluri, în condițiile în care voturile obținute îi dau puțină putere de negociere în Parlament dar se știe că puterea lui transcende sferele instituționale. A mai fost dat "mort" politic și a înviat, iar acum toate indiciile sunt că e mai mult decât prezent, chiar și absent public. În oglindă, liderul care iese învingătorul absolut din aceste ultime două luni pare de la distanță Salvini, după ce a reușit ruperea de cordonul ombilical care îl lega, parțial, de Berlusconi, dar a știut să gestioneze și mediatic situația mult mai bine decât Di Maio, luat ușor peste picior când la un moment dar a dat semnale că se orienta în direcția opusă, spre stânga, în căutare de aliați, probabil un gest tactic sau strategic asumat. Circulă constant ideea că Salvini și Di Maio au bătut bătut palma imediat după alegeri dar mai trebuia rezolvată "problema" ieșirii din scenă a "trecutului", pentru ca "viitorul" să poată începe.
De altfel, nu se putea concidenta mai mare, în această perioadă rulează în cinematografele italiene noul film al regizorului de premiu Oscar Paolo Sorrentino, în care se încearcă o abordare umană, ea însăși controversată, a declinului liderului absolut al ultimilor decenii. Filmul este construit în două titlul "Loro", 1 2, cu Berlusconi întruchipat de Toni Servillo, protagonistul din "La grande bellezza".
Giancarlo Giorgetti / Lega, mai moderat decât Salvini, dat ca viitor premier
Mai pare, în aceste ore, că sunt constant în creștere șansele ca Giancarlo Giorgetti, actualmente liderul grupului parlamentar al deputaților Ligii, să ocupe fotoliul gol de premier, cu condiția ca 5 stelle să aibă doi vicepremieri. O informație de culise pe care o dă La Stampa, cu sediu la Torino, oraș administrat de un primar M5s, este că Giorgetti ar putea fi nominalizat chiar astăzi. El este unul oamenii de forță ai partidului lui Salvini, are mulți ani la activ în partid în poziții de responsabilitate, începând de jos pe vremea fostului lider Umberto Bossi, s-a remarcat în timp ca fiind exponentul curentului moderat al Ligii, are bune relații transversale și este foarte respectat și bine perceput de președintele Mattarella. Ar părea că posedă aura necesară – de văzut dacă și suficientă – care să împiedice etichetarea viitorului guvern cu termenii de "populism", "extremism" și altele din serie. Chiar astăzi, de altfel, președintele Mattarella a avertizat într-un discurs că ar fi o eroare "formule de secolul XVIII anti-UE".
Mai este anunțată pentru această după amiază și o întâlnire tehnică pentru definirea punctelor cheie ale programului de guvern. Mizele nr. 1 ale celor două mișcări au fost în campanie, pentru Salvini, taxa unică pe venit la 25%, care ar înlocui actualul sistem de impozitare în trepte, devenit nesustenabil în viziunea mediului de afaceri, și o modificare din temelii a problematicii refugiaților, și, respectiv, un așa zis venit minim garantat, "redito di cittadinanza", pentru Di Maio, deloc clar cum ar putea fi susținut economic. Este de așteptat, în cel mai bun caz, o redefinire mai moderată a acestor obiective maximale. Alte mize importante mai sunt reforma pensiilor, reformarea justiției, toate subscrise ideii de mai multă justiție socială. Necunoscute rămân deocamdată abordările în politica externă.
**Fiat humor et pereat mundus**
Că notă de culoare în deznodământul acestui lung maraton postelectoral pe punctul să alunece spre ridicol, unul din cei mai cunoscuți Dj de radio și-a invitat partenera, islandeză, să citească în direct știrile zilei despre acordul pentru formarea guvernului, lecturii urmându-i întrebări de tip "Cosa sono i grillini (așa sînt denumiți reprezentanții M5s de la numele unuia dintre fondatori, Beppe Grillo) ? ". Răspunsul, dubitativ, într-o italiană de începător : "Chestiile care se mănâncă la Torino ca aperitiv?" "No, quelli sono i grissini". Umorul italienilor rămâne constant și paralel cu orice realitate socio-politică, fie ea veselă sau tristă.
Rigorile cronicilor în timp real presupun prudență în a da ca sigure informații neconfirmate oficial. Autorul acestui text e aproape dispus să parieze că ele se vor dovedi oficiale în decurs de ore, dar nu exclude absolut nici infirmarea lor, pentru că nebănuite sunt căile politicii, mai ales în Italia.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.