5 secrete ale Movimento 5 Stelle, marea senzație politică a alegerilor din Italia, spre folosul partidelor „civice” din România

Foto: Guliver Getty Images

Printr-o circumstanţă neaştepată a vieţii, am avut ocazia să văd alegerile parlamentare din Italia de la o distanţă mai apropiată decât m-aş fi gândit. Poate şi din pricina asta, mi s-a părut una dintre cele mai spectaculoase campanii electorale pe care am urmărit-o vreodată. 

Tabla de şah

Pionii principali în aceste alegeri au fost două coaliţii şi o mişcare civică. O coaliţie de stânga, formată din Partidul Democrat (PD) şi patru partiduleţe de mici dimensiuni. O coaliţie de dreapta care reuneşte: partidul lui Silvio Berlusconi (care la 81 de ani încă îşi doreşte protagonism politic), faimoasa Lega Nord care în trecut promova secesiunea nordului Italiei, iar acum a virat spre naţionalism şi xenofobie, pentru a capta şi voturile celor care nu îşi doresc secesiunea; şi 2 partide de mici dimensiuni. Mişcarea civică este cea reprezentată de Movimento 5 Stelle (M5S) cu o istorie şi o filozofie asemănătoare cu Uniunea Salvaţi România. 

Rezultatele

La fel ca Victor Ponta care îşi cumpăra popcorn ca să urmărească relaxat alegerile, dar a pierdut spectaculos, aşa si PD-ul este acum marele perdant al acestui scrutin. Dacă anterior era partidul de guvernământ, acum nu a reuşit să convingă nici măcar 20% dintre alegători (acest procent şi cele de mai jos sunt aproximative: la ora la care scriu nu există încă toate datele finale).

Un foarte bun scor, în schimb, pentru coaliţia de dreapta: circa 14% pentru partidul lui Berlusconi şi circa 17% pentru Lega Nord, la care se adaugă circa 6% de la partidele mici, pentru un total de circa 37%. Surpriza scrutinului este oferită tocmai de această coaliţie, prin scorul foarte bun al Lega Nord, care a trecut în fruntea coaliţiei, având mai multe voturi decât partidul lui Berlusconi. Practic, Matteo Salvini, cu discursul lui în tonuri fasciste, devine liderul de facto al dreptei italiene.

Marele câştigător al alegerilor este însă M5S, care a obţinut circa 32% din voturi, deşi a ales să nu se alieze cu nimeni. Cu aceste alegeri M5S şi-a triplat practic numărul de voturi faţă de scrutinul anterior. Primele cuvinte ale şefului politic al M5S în conferinţa de presă de după alegeri: pentru M5S aceste alegeri sunt un „triumf”. 

Impasul

Atât M5S, cât şi coaliţia de dreapta consideră că sunt câştigători ai alegerilor. M5S în calitate de mişcare civică (atenţie: NU partid!) care a convins circa 11 milioane de italieni. Coaliţia de dreapta, pentru că împreună au au avut, totuşi, un număr mai mare de voturi decât M5S. Printr-o lege electorală foarte complicată, orice formaţiune politică (fie partid, fie coaliţie) care ar fi obţinut 40% din voturi ar fi putut, cu ajutorul unui „bonus de majoritate, să formeze un guvern cu propriile forţe. Cum acesta nu este cazul, acum Preşedintele ţării, Sergio Matarella, va trebui să identifice liderul politic care ar putea să formeze guvernul. O sarcina deloc uşoară în contextul în care pe parcursul istoriei sale M5S a refuzat constant ideea de a se alia cu oricine, susţinând că toate celelalte forţe politice sunt corupte şi împotriva valorilor civice şi democratice adevărate.

Cum a câştigat M5S?

La fel ca USR, M5S a demarat prin voinţa unei persoane care a dorit să iasă din schematismul stânga – dreapta şi să construiască un model de implicare politică în contradicţie cu modelul partidelor clasice. Un model bazat pe democraţie directă, pe luptă împotriva corupţiei şi a privilegiilor celor care îşi votează legi cu dedicaţie. Cum spunea şeful M5S în primul discurs după alegeri, italienii au ales în funcţie de teme, dihotomia stânga – dreapta nemaifiind relevantă în contextul geopolitic actual. Desigur, există multe ingrediente ale succesului M5S în aceste alegeri, dar eu o să redau mai jos doare câteva din cele care mie mi-au atras mie atenţia. O enumerare pur subiectivă aşadar, fără pretenţia unei analize complete şi aprofundate.  

1. Tineri energici, carismatici, cu abilităţi oratorice impresionante

Luigi di Maio, şeful politic al M5S, are doar 31 de ani şi o energie ce pare inepuizabilă. Este întotdeauna surâzător, calm în faţa întrebărilor tendenţioase ale presei, întotdeauna ca scos din cutie, optimist şi convingător. Atunci când atacul ascuns într-o întrebare este evident, nu se sfieşte să „demaşte” lipsa de imparţialitate a jurnalistului, pe acelaşi ton plăcut, dar direct, fără întorsături de cuvinte. Spontan în comunicare şi jovial, genul de om pe care l-ai invita la cină pentru că sigur ar fi o companie foarte plăcută. În colegiul său electoral, a fost votat de 73% dintre alegători. Alessandro di Battista, numărul 2 ca influenţă în M5S, are 39 de ani şi pare un star de cinema. Are o faţă luminoasă, de om care ştie că are şarm. De curând a devenit tătic şi a decis să renunţe la politică pentru a se dedica familiei şi altor interese. Astfel, Il DiBA, aşa cum e alintat de fani, nu a candidat pentru nicio poziţie, dar în ciuda acestui lucru a fost extrem de activ în campania electorală: susţinătorii M5S au fost foarte impresionaţi de dedicarea lui faţă de cauză, chiar şi în lipsa unei mize personale. Il DiBa a fost vocea M5S pentru unele dintre cele mai dure confruntări politice, în platouri de televiziune ostile. Riccardo Fraccaro, 37 de ani, şi el tânăr tătic, care îşi înfruntă adversarii cu o stăpânire de sine de invidiat şi care găseşte oricând o modalitate să întoarcă întrebarea şopârlă într-o oportunitate de promovare a cauzei M5S. Si mulţi alţii. Aduc doar trei exemple şi o să mă opresc aici, pentru că aţi înţeles, cu siguranţă, profilul oamenilor pe care M5S îi are la dispoziţie şi a decis să îi scoată în faţă.

2. Delimitarea de actuala clasă politică

Liderii M5S nu se văd ca şi membri ai clasei politice, pe care o dispreţuiesc. Nu ezită să îşi exprime public acest dispreţ şi M5S are o regulă internă prin care un deputat/ senator M5S nu poate să aibă mai mult de două mandate (deşi legea nu impune restricţii), pentru că după părerea lor reprezentanţii politici trebuie să fie motivaţi de acest interval scurt ca să genereze cât mai multe schimbări pentru binele unei societăţi în care vor trebui să se întoarcă după un timp determinat. Ei spun că reprezentanţii politici ai celorlalte partide nu au nici o motivaţie să lucreze cu adevărat pentru binele cetăţii pentru că ei nu se vor întoarce niciodată acolo. În campanie, M5S l-a atacat de exemplu pe Salvini (dar şi alţii), despre care au arătat că nu are nici o altă experienţă de muncă „adevărată”, în-afară de cea politică.

3. Reducerea costurilor cu clasa politică

Regula M5S este ca din salariul de mai bine de 10.000 EUR al unui parlamentar, reprezentanţii săi în Parlament să îşi reţină doar 2500 de EUR, iar restul să fie donat pentru un fond pentru stimularea creării de întreprinderi şi locuri de muncă. A făcut o mare senzaţie o emsiune investigativă a faimoaselor „Hiene” (Le Iene), care a arătat că dintre cei 88 de parlamentari M5S, 8 nu au respectat regula şi nu au făcut donaţiile respective. M5S a întors investigaţia în propriul avantaj în momentul în care a prezentat suma totală donată din salarii – 23 de milioane de euro la care se adaugă donaţii şi din alte privilegii – solicitând celorlalte forţe politice să le urmeze exemplul, înainte de a-i critica pentru faptul că câţiva dintre membrii săi, pe care i-au exclus imediat din partid, nu au ştiut să reziste tentaţiei banului. M5S se mândreşte cu faptul că toţi membrii săi sunt „gente normale”, oameni normali, care înainte de a fi în politică au avut job-uri obişnuite şi care nu au pile şi relaţii care i-au propulsat în fruntea ţării.

4. Codul etic clar şi aplicat fără excepţie

M5S este mândru de codul său etic, care este mult mai strict decât prevederile legale. Nici o persoană care are o condamnare penală nu poate să reprezinte M5S şi regula s-a aplicat chiar şi pentru fondatorul lor, care a fost condamnat pentru un accident de maşină. Dincolo de donarea unei părţi a salariului, M5S refuză şi dreptul la pensii speciale pentru membrii săi care au fost aleşi în parlament, după cum refuză să primească fonduri publice care i s-ar cuveni în calitate de formaţiune politică. Refuză de asemenea fonduri din partea caselor de lobby şi se bazează exclusiv pe donaţii mici, din partea membrilor şi susţinătorilor. Parlamentarii care au fost descoperiţi că nu au respectat regula donării au fost imediat excluşi din partid, spre satisfacţia multor alegători care au observat imediat că M5S aruncă merele stricate din coş, în timp ce partidele le promovează instant în funcţii şi mai înalte.

5. Tinerii şi problemele lor

Campania M5S a vizat fără echivoc tinerii, dar şi venitul de cetăţenie (un fel de venit minim garantat), eliminarea practicilor contractuale dezavantajoase pentru tineri, lipsa locuinţelor şi a capacităţii de creditare a tinerilor. Vocile tinere ale exponenţilor principali ai M5S au vorbit în mod explicit milioanelor de tineri din Italia care nu se mai simt reprezentaţi de o clasă politică tot mai gerontocratică (în Italia tinerii sub 25 de ani nu pot să voteze pentru Senat, Berlusconi la 81 de ani pare să fie etern şi promite un minister pentru oamenii în vârstă şi pensii de 1000 de EUR pentru toată lumea, etc.) şi care, la fel ca ai noştri, simt că trebuie să părăsească ţara pentru că nu sunt destul de valorizaţi în ţara lor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp