Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Salariile din top management în România. Expert în recrutare: În IT salariile s-au dublat în ultimul an. Cât câștigă un director de bancă

culoar - Foto Getty Images

Foto: Getty Images

În anumite sectoare de activitate, salariile au crescut substanțial în ultimul an. Expertul în recrutare George Butunoiu spune că, de anul trecut și până acum, salariile dezvoltatorilor de software din România s-au dublat.

„Angajați pe poziții mai joase, pe software, pe care îi găseai cu 1.000-1.500 de euro net, cineva cu un an experiență, acum sub 2.000 nu îi prea mai găsești”, a declarat George Butunoiu, invitatul ediției de sâmbătă al emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.

Specialistul în resurse umane spune că salariile pentru top management în România nu au crescut în pandemie, pentru că „acolo deja sunt foarte mari”. Pentru aceste poziții se bat inclusiv candidați din Europa, Asia, care vin aici pe salarii similare cu cele din afară.

„În România marea problemă e diferența enormă între salariile mari și salariile mici. Și asta duce la aproape toate problemele sociale, între angajați si angajatori, între stat și cetățeni, între toată lumea și toată lumea. Similar cu ce e în Rusia, America de Sud, țări din Africa”, spune Butunoiu.

Când vine vorba de salariile directorilor generali, country manager, acolo nu e nicio regulă, nici în România, nici în străinătate, vede Butunoiu: „pot să fie unii care câștigă de 10 ori mai mult pe un business similar sau mai mic”. „În România, un director general poate să câștige câteva zeci de mii de euro pe lună, ca salariu fix, însă partea cea mai consistentă în multe cazuri, sunt cele variabile ale pachetului salarial, și de acolo se pot câștiga mult mai mulți bani decât câștigi din salariu. Sunt destui care câștigă chiar câteva sute de mii de euro pe lună”, spune George Butunoiu, adăugând că România este o țară căutată din ce în ce mai mult de profesioniști străini care vor să ocupe o poziție de top managament.

Cât câștigă un șef de bancă

În banking sunt salarii de 20.000-30.000 de euro partea fixă plus partea variabilă, care poate fi foarte mare, mult mai mare decât salariul propriu-zis, la multe bănci, nu la toate, dar la multe.

„La nivel de CEO minus 1, în România, si cu băncile incluse și cu marile companii multinaționale, acolo sunt salariile mari - 10- 12.000 de euro net, plus o parte variabilă. La nivel de CEO minus 1 nu prea cred că se trece de 15.000 de euro, pentru firmele mari”, a afirmat expertul în recrutare.

Inclusiv companiile românești mari își permit să ofere asemenea salarii? „Companiile românești foarte mari sunt obligate să dea salarii mai mari decât multinaționalele. În majoritatea multinaționalelor sunt salarii mai mici decât în companiile românesti, fiindcă mulținaționalele vin cu un statut social, vin cu niște perspective de carieră la nivel internațional. Business-urile antreprenoriale românești sunt obligate să compenseze cu bani ce lipsește dacă vor să atragă aceiași oameni”, vede George Butunoiu.

Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită lșa Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • George are dreptate , principala problema nu sunt salariile mici și foarte mici ci uriașa diferența între cele mici și cele de top. Dacă în comunism diferența era într-o unitate economică de 1 la 3 iar la nivel național de 1 la 7 acum diferența e uriașa chiar și în companiile mai mici. Nici măcar marota productivității nu justifică asemenea diferențe. E absolut imposibil că un om să fie de 30-50 de ori mai productiv sau mai muncitor. Singura explicație e lăcomia conducerii fie că vorbim de manageri fie de patroni. În occident un patron de companie mica câștigă de cele mai multe ori cam cât un salariat normal sau puțin peste. E adevărat că nici mentalitatea și nici cultura organizațională nu ne avantajează. La noi micul patron imediat ce primește actele de funcționare ale firmei imediat își pune lui un venit îndestulător la care se adaugă eventual ratele la Vila și la BMW după care ce rămâne (dacă mai rămâne ) se limitează la minimul/economie pentru restul salariaților și se merge pe dictonul nu-ți convine mai sunt alți 10 la ușă. De asemenea în companiile mijlocii și mari managerii români adoptă cu prioritate acele decizii care îi favorizează pe ei ca persoane și mai puțin organizația în ansamblu. De aici diferențele de venit uriașe dar și slaba productivitate invocată pentru că la minim pe economie e greu să găsești salariați calificați și dedicați. De altfel cu un procent de peste 70 % salarii minime/ economie în sectorul privat care figurează în Revisal e greu să fim competitivi.
    • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult