Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Salariile din top management în România. Expert în recrutare: În IT salariile s-au dublat în ultimul an. Cât câștigă un director de bancă

culoar - Foto Getty Images

Foto: Getty Images

În anumite sectoare de activitate, salariile au crescut substanțial în ultimul an. Expertul în recrutare George Butunoiu spune că, de anul trecut și până acum, salariile dezvoltatorilor de software din România s-au dublat.

„Angajați pe poziții mai joase, pe software, pe care îi găseai cu 1.000-1.500 de euro net, cineva cu un an experiență, acum sub 2.000 nu îi prea mai găsești”, a declarat George Butunoiu, invitatul ediției de sâmbătă al emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.

Specialistul în resurse umane spune că salariile pentru top management în România nu au crescut în pandemie, pentru că „acolo deja sunt foarte mari”. Pentru aceste poziții se bat inclusiv candidați din Europa, Asia, care vin aici pe salarii similare cu cele din afară.

„În România marea problemă e diferența enormă între salariile mari și salariile mici. Și asta duce la aproape toate problemele sociale, între angajați si angajatori, între stat și cetățeni, între toată lumea și toată lumea. Similar cu ce e în Rusia, America de Sud, țări din Africa”, spune Butunoiu.

Când vine vorba de salariile directorilor generali, country manager, acolo nu e nicio regulă, nici în România, nici în străinătate, vede Butunoiu: „pot să fie unii care câștigă de 10 ori mai mult pe un business similar sau mai mic”. „În România, un director general poate să câștige câteva zeci de mii de euro pe lună, ca salariu fix, însă partea cea mai consistentă în multe cazuri, sunt cele variabile ale pachetului salarial, și de acolo se pot câștiga mult mai mulți bani decât câștigi din salariu. Sunt destui care câștigă chiar câteva sute de mii de euro pe lună”, spune George Butunoiu, adăugând că România este o țară căutată din ce în ce mai mult de profesioniști străini care vor să ocupe o poziție de top managament.

Cât câștigă un șef de bancă

În banking sunt salarii de 20.000-30.000 de euro partea fixă plus partea variabilă, care poate fi foarte mare, mult mai mare decât salariul propriu-zis, la multe bănci, nu la toate, dar la multe.

„La nivel de CEO minus 1, în România, si cu băncile incluse și cu marile companii multinaționale, acolo sunt salariile mari - 10- 12.000 de euro net, plus o parte variabilă. La nivel de CEO minus 1 nu prea cred că se trece de 15.000 de euro, pentru firmele mari”, a afirmat expertul în recrutare.

Inclusiv companiile românești mari își permit să ofere asemenea salarii? „Companiile românești foarte mari sunt obligate să dea salarii mai mari decât multinaționalele. În majoritatea multinaționalelor sunt salarii mai mici decât în companiile românesti, fiindcă mulținaționalele vin cu un statut social, vin cu niște perspective de carieră la nivel internațional. Business-urile antreprenoriale românești sunt obligate să compenseze cu bani ce lipsește dacă vor să atragă aceiași oameni”, vede George Butunoiu.

Emisiunea „În fața ta” moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită lșa Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • George are dreptate , principala problema nu sunt salariile mici și foarte mici ci uriașa diferența între cele mici și cele de top. Dacă în comunism diferența era într-o unitate economică de 1 la 3 iar la nivel național de 1 la 7 acum diferența e uriașa chiar și în companiile mai mici. Nici măcar marota productivității nu justifică asemenea diferențe. E absolut imposibil că un om să fie de 30-50 de ori mai productiv sau mai muncitor. Singura explicație e lăcomia conducerii fie că vorbim de manageri fie de patroni. În occident un patron de companie mica câștigă de cele mai multe ori cam cât un salariat normal sau puțin peste. E adevărat că nici mentalitatea și nici cultura organizațională nu ne avantajează. La noi micul patron imediat ce primește actele de funcționare ale firmei imediat își pune lui un venit îndestulător la care se adaugă eventual ratele la Vila și la BMW după care ce rămâne (dacă mai rămâne ) se limitează la minimul/economie pentru restul salariaților și se merge pe dictonul nu-ți convine mai sunt alți 10 la ușă. De asemenea în companiile mijlocii și mari managerii români adoptă cu prioritate acele decizii care îi favorizează pe ei ca persoane și mai puțin organizația în ansamblu. De aici diferențele de venit uriașe dar și slaba productivitate invocată pentru că la minim pe economie e greu să găsești salariați calificați și dedicați. De altfel cu un procent de peste 70 % salarii minime/ economie în sectorul privat care figurează în Revisal e greu să fim competitivi.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult