Salariul minim diferențiat (mai mare) pentru persoane cu studii superioare (diplomă de licență) recompensează impostura, frauda și profunda incompetență din învățământ - în special cel superior.
Nevoia de a diferenția prin lege salarii minime diferite pentru persoanele fără și, respectiv, cu studii superioare reprezintă simultan (a) o absurditate logică și (b) recunoașterea eșecului fundamental al sistemului de învățământ în ansamblul său.
În principiu, simplul fapt că o persoană face 15 ani de studii ar trebui să însemne că acea persoană ar trebui să fie (considerabil) mai productivă decât o persoană care a făcut doar 9 clase (i.e. învățământul minim obligatoriu).
Doar că, realitatea profund tristă și dureroasă este că mulți absolvenți de liceu și studii superioare (12 clase + 3 ani de licență) fac liceul sau o facultate doar pentru „a lua și ei o diplomă". Mai rău, și licee și universități sunt gata pentru a da diplome.
În umila-mi opinie, „a face o facultate" înseamnă mult mai mult decât „a-ți lua o diplomă". Înseamnă a trece print-un proces de transformare și îmbunătățire personală care să te facă mai bun decât erai înainte de începerea studiilor. Acest „mai bun” implică (ar trebui să implice) că absolventul de facultate este, în mod natural, mai valoros pe piața muncii decât un absolvent de doar învățământ obligatoriu (9 clase).
Cazurile mai mult sau mai puțin anecdotice cu casieri de supermarket cu diplome de facultate (sau -mai rău- de master) ilustrează simultan și un eșec al pieței muncii, și un eșec al sistemului de educație în ansamblul său. Să fim serioși, munca de casier de supermarket este o muncă onestă și decentă care nu necesită calificări înalte. Absolvirea liceului sau a celor 9 ani de învățământ obligatoriu ar trebui să permită oricui accesul la un astfel de job.
Goana după diplome și disponibilitatea (chiar bucuria) prea multor instituții de a le oferi reprezintă încununarea cu flori de plastic a unor nerealizări... diplomele frumoase și fără valoare „pe piață” reprezintă sublimul kitsch al mascării eșecului învățământului.
Salariul minim diferențiat pentru studii superioare reprezintă:
(a) o „băgare a gunoiului sub preș” - adică o mușamalizare a eșecului sistemului de învățământ de a produce absolvenți de facultate considerabil mai productivi decât absolvenții de învățământ obligatoriu de 9 ani;
(b) o încurajare a imposturii la nivel de societate - „ia-ți și tu o diplomă că o să ai salariu mai mare”. Cu riscul de a mă repeta, obținerea unei diplome de studii (fie ele liceale, de licență sau de master) ar trebui să reflecte parcurgerea unui proces de transformare personală în care individul să devină mai bun.
(c) fuga de responsabilitate, din pix, a societății prin reprezentanții poporului (adică legiuitori) față de generațiile mai tinere. Poate, cu altă ocazie, voi detalia despre cum societatea românească în ansamblul său își dezamăgeste tinerii cetățeni printr-o educație profund deficitară. Dar, pentru moment, voi spune doar atât: dacă un cetățean român născut în 1996 și care a făcut 15 ani de studii nu poate câștiga în 2018 pe piață liberă a muncii mai mult de 2500 de lei brut pe luna, atunci nu este doar un eșec personal; este un eșec al întregii societăți.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Iar apoi de ce se induce ideea ca majoritatea absolventilor de studii superioare au obtinut o hartie doar? Mai degraba este pe dos pentru ca totusi economie functioneaza. Am fi in faliment daca am avea majoritar absolventi neprofesioniști.
Primele doua Master of Science in IT.
Partea meseriasă, e ca din un mare procent din cei cu studii superioare facute in ultimii 28 de ani au trecut prin facultate ca prin gara, doar de or prinde un tren...
Țara e plina de analfabeti functionali, cu studii superioare, care vor accepta acesat mita pentru un punm de galbeni