Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Salvarea prin tehnologie – o promisiune sau un avertisment? De ce să evităm mitul tehnologiei salvatoare și învestirea unei încrederi oarbe în date

tehnologie business

Foto Getty Images

În România, o criză politică tocmai a fost depășită și am primit încă o gură de oxigen. Cred că este un moment bun pentru a examina o premisă a guvernării: salvarea prin tehnologie. Aici și pe alte meleaguri, tot mai mulți lideri își pun speranțele în culegerea de date vaste și în modelarea Big Data, pentru a prezice și a controla viitorul. Este viitorul promis cu certitudine mai bun?

Cred că dezbaterile privind performanțele ministrului Sănătății sau ale prim-ministrului, care domină fluxurile de știri, sunt la fel de importante ca analiza fluxurilor de date și a politicilor lor de utilizare. Big Data oferă o sursă enormă de valoare, dar și o vulnerabilitate pe măsură. Devenim tot mai transparenți prin datele colectate despre noi. Cum ne asigurăm că, reciproc, utilizarea acestora rămâne transparentă pe termen mediu și lung? Trebuie să dezvoltăm legi adecvate și mecanisme democratice de verificare. Altminteri, ne încredințăm viitorul organizațiilor care stăpânesc aceste date. Vocea cetățenilor va fi tradusă și reformulată de directori de agenții publice, actori politici, dar și de Google, Facebook, Amazon sau Uber, Tinder sau competitorii lor mai mici, ce devin infrastructuri ale alegerilor noastre.  

Trăim într-o lume compartimentată în bule ale rețelelor sociale și fluxuri de știri naționale. Axați pe crizele locale, ajungem să acceptăm necritic definiția Uniunii Europene ca arie săracă în inovare. Tehnologia ne apare ca o soluție salvatoare și de invidiat, disponibilă mai ales „vecinului” din SUA sau Asia. Totuși, tehnologia este o unealtă, pusă în slujba unor interese. Agendele politice și comerciale sunt cele care definesc impactul tehnologiei, la bine și la rău.

În dezbaterea globală, tehnologiile informației sunt simultan glorificate, ca răspuns pentru marile probleme ale omenirii, dar și înfierate, ca începutul sfârșitului democrației liberale. Spațiul digital a devenit însoțitorul fidel al vieții fizice. Găsim acolo un rezervor de gânduri, relații, oportunități pe care le explorăm și le exploatăm în fiecare zi. Suntem atât creatori, cât și consumatori ai lumii digitale. Mai mult, suntem și consumați, prin cookies și alte „firmituri digitale” pe care le lăsăm în urma noastră, ca niște veritabili Hänsel și Gretel. În loc de vrăjitoare, ajungem să fim înghițiți de algoritmii predictivi ai firmelor, statelor și organizațiilor ce vor să ne cunoască și să profite de această cunoaștere. În societatea Big Data, Machine Learning și Artificial Intelligence, împărțeala cunoașterii și a puterii se schimbă de la o zi la alta, iar cine-mparte, parte-și face.

Putem examina aceste noi inegalități pe două niveluri. În primul rând, apar modificări ale relațiilor dintre oameni și corporații – mai ales între utilizatori și platformele tehnologice. În al doilea rând, se schimbă echilibrul de putere între marii jucători din arena globală, mai ales între Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și China.

În fiecare zi, miliarde de utilizatori se bucură de beneficiile gratuite ale motoarelor de căutare, rețelelor sociale și aplicațiilor digitale descărcate, după plac, pe telefonul mobil. În pandemie, spațiul digital a oferit un colac de salvare pentru interacțiunile blocate în spațiul fizic. Giganții tehnologici sunt printre marii câștigători ai acestei dezordini istorice, consolidându-și și mai mult statutul. Desigur, firmele sau partidele politice au încercat dintotdeauna să influențeze consumatorii și votanții. Astăzi, însă, platforme precum Google sau Facebook le pun la îndemână soluții de profilare și clasificare fină a indivizilor. Devine posibilă livrarea unor mesaje personalizate în orice micro-moment potrivit din zi si din noapte, dat fiind că avem telefoanele mereu lângă noi. Precizia, adaptarea în timp real și omniprezența sunt cele care fac diferența între campaniile pe panouri și campaniile pe mobil. Ce rămâne, oare, din libertatea de gândire și de decizie a indivizilor, supuși unui bombardament fin, în cele mai vulnerabile momente personale?

Regulile jocului nu sunt aceleași peste tot. SUA, Uniunea Europeană și China sunt exemple clar diferite de abordare a potențialului Big Data, ML și AI. În China aceste instrumente sunt folosite pe tot spectrul influenței și controlului comercial și politic, fără o dezbatere democratică. Acest continuum merge de la dezvoltarea propriului Internet și platforme digitale, apărate de The Great Firewall of China, până la supravegherea cetățenilor prin scorul de „credit social” și identificarea etniei acestora prin recunoaștere facială. Deși guvernele și companiile de pretutindeni sunt foarte precaute în a manifesta rezerve față de stilul autoritar al dezvoltării tehnologice în China, detectarea automată a etniei uigure a fost un prag în care controversa academică a devenit un semnal global de alarmă. Soluțiile ML/AI dezvoltate în China vor avea un impact mult dincolo de granițele sale, schimbând natura cetățeniei în toată lumea.

SUA a avut până acum orientarea cea mai favorabilă mediului de afaceri. SUA a favorizat inovațiile disruptive de tip Silicon Valley și apariția unicornilor și a platformelor ce au cucerit lumea. În acest proces, adesea a ignorat drepturile digitale ale indivizilor sau micilor afaceri. Investigațiile Congresului SUA privind Big Tech sunt un semnal al unei posibile reacții, dar rămâne de văzut dacă vor conduce la o echilibrare a asimetriilor de putere.

Dezbaterile și legislația din Uniunea Europeană sunt cele mai receptive și inovative în ceea ce privește interesele cetățenilor, apărând drepturile la viață privată și la protecția datelor personale, la un nivel nemaiîntâlnit în lume. Există premisa creării unui model european al capitalismului datelor. Automatizarea muncii prin ML/AI, în sectoare tot mai diverse, riscă să devină un tsunami, care însă nu va afecta pe toată lumea la fel. Pentru a avea o șansă reală, Uniunea Europeană trebuie să continue să țină pasul, atât cu transformările tehnologice și economice, cât și cu provocările politice și etice pe care acestea le pun.

În cele din urmă, discuția despre tehnologie devine o discuție despre democrația liberală. Provocarea noastră, ca europeni, este să evităm mitul tehnologiei salvatoare și investirea unei încrederi oarbe în date. Trebuie să decidem, împreună, regulile jocului automatizării și utilizării Big Data. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa nu incurcam varza cu capra. Una inseamna digitalizarea adminstratiei si alta ii sa postezi pe facebook la ce ora mergi la toaleta. Ii salvatoare in multe domenii ,de la sanatate , telecomunicatii , inginerie si mai tot ce inseamna varf technologic in ziua de azi. Si ii daunatoare pentru ca toti prostii isi pot exprima opinile (poate si eu) si ii si mai rau ca sunt si ascultati. Iar unde sunt prosti sunt si smecheri care profita de prostia lor ( politica ii exemplul perfect).
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult