Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Salvarea prin tehnologie – o promisiune sau un avertisment? De ce să evităm mitul tehnologiei salvatoare și învestirea unei încrederi oarbe în date

tehnologie business

Foto Getty Images

În România, o criză politică tocmai a fost depășită și am primit încă o gură de oxigen. Cred că este un moment bun pentru a examina o premisă a guvernării: salvarea prin tehnologie. Aici și pe alte meleaguri, tot mai mulți lideri își pun speranțele în culegerea de date vaste și în modelarea Big Data, pentru a prezice și a controla viitorul. Este viitorul promis cu certitudine mai bun?

Cred că dezbaterile privind performanțele ministrului Sănătății sau ale prim-ministrului, care domină fluxurile de știri, sunt la fel de importante ca analiza fluxurilor de date și a politicilor lor de utilizare. Big Data oferă o sursă enormă de valoare, dar și o vulnerabilitate pe măsură. Devenim tot mai transparenți prin datele colectate despre noi. Cum ne asigurăm că, reciproc, utilizarea acestora rămâne transparentă pe termen mediu și lung? Trebuie să dezvoltăm legi adecvate și mecanisme democratice de verificare. Altminteri, ne încredințăm viitorul organizațiilor care stăpânesc aceste date. Vocea cetățenilor va fi tradusă și reformulată de directori de agenții publice, actori politici, dar și de Google, Facebook, Amazon sau Uber, Tinder sau competitorii lor mai mici, ce devin infrastructuri ale alegerilor noastre.  

Trăim într-o lume compartimentată în bule ale rețelelor sociale și fluxuri de știri naționale. Axați pe crizele locale, ajungem să acceptăm necritic definiția Uniunii Europene ca arie săracă în inovare. Tehnologia ne apare ca o soluție salvatoare și de invidiat, disponibilă mai ales „vecinului” din SUA sau Asia. Totuși, tehnologia este o unealtă, pusă în slujba unor interese. Agendele politice și comerciale sunt cele care definesc impactul tehnologiei, la bine și la rău.

În dezbaterea globală, tehnologiile informației sunt simultan glorificate, ca răspuns pentru marile probleme ale omenirii, dar și înfierate, ca începutul sfârșitului democrației liberale. Spațiul digital a devenit însoțitorul fidel al vieții fizice. Găsim acolo un rezervor de gânduri, relații, oportunități pe care le explorăm și le exploatăm în fiecare zi. Suntem atât creatori, cât și consumatori ai lumii digitale. Mai mult, suntem și consumați, prin cookies și alte „firmituri digitale” pe care le lăsăm în urma noastră, ca niște veritabili Hänsel și Gretel. În loc de vrăjitoare, ajungem să fim înghițiți de algoritmii predictivi ai firmelor, statelor și organizațiilor ce vor să ne cunoască și să profite de această cunoaștere. În societatea Big Data, Machine Learning și Artificial Intelligence, împărțeala cunoașterii și a puterii se schimbă de la o zi la alta, iar cine-mparte, parte-și face.

Putem examina aceste noi inegalități pe două niveluri. În primul rând, apar modificări ale relațiilor dintre oameni și corporații – mai ales între utilizatori și platformele tehnologice. În al doilea rând, se schimbă echilibrul de putere între marii jucători din arena globală, mai ales între Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și China.

În fiecare zi, miliarde de utilizatori se bucură de beneficiile gratuite ale motoarelor de căutare, rețelelor sociale și aplicațiilor digitale descărcate, după plac, pe telefonul mobil. În pandemie, spațiul digital a oferit un colac de salvare pentru interacțiunile blocate în spațiul fizic. Giganții tehnologici sunt printre marii câștigători ai acestei dezordini istorice, consolidându-și și mai mult statutul. Desigur, firmele sau partidele politice au încercat dintotdeauna să influențeze consumatorii și votanții. Astăzi, însă, platforme precum Google sau Facebook le pun la îndemână soluții de profilare și clasificare fină a indivizilor. Devine posibilă livrarea unor mesaje personalizate în orice micro-moment potrivit din zi si din noapte, dat fiind că avem telefoanele mereu lângă noi. Precizia, adaptarea în timp real și omniprezența sunt cele care fac diferența între campaniile pe panouri și campaniile pe mobil. Ce rămâne, oare, din libertatea de gândire și de decizie a indivizilor, supuși unui bombardament fin, în cele mai vulnerabile momente personale?

Regulile jocului nu sunt aceleași peste tot. SUA, Uniunea Europeană și China sunt exemple clar diferite de abordare a potențialului Big Data, ML și AI. În China aceste instrumente sunt folosite pe tot spectrul influenței și controlului comercial și politic, fără o dezbatere democratică. Acest continuum merge de la dezvoltarea propriului Internet și platforme digitale, apărate de The Great Firewall of China, până la supravegherea cetățenilor prin scorul de „credit social” și identificarea etniei acestora prin recunoaștere facială. Deși guvernele și companiile de pretutindeni sunt foarte precaute în a manifesta rezerve față de stilul autoritar al dezvoltării tehnologice în China, detectarea automată a etniei uigure a fost un prag în care controversa academică a devenit un semnal global de alarmă. Soluțiile ML/AI dezvoltate în China vor avea un impact mult dincolo de granițele sale, schimbând natura cetățeniei în toată lumea.

SUA a avut până acum orientarea cea mai favorabilă mediului de afaceri. SUA a favorizat inovațiile disruptive de tip Silicon Valley și apariția unicornilor și a platformelor ce au cucerit lumea. În acest proces, adesea a ignorat drepturile digitale ale indivizilor sau micilor afaceri. Investigațiile Congresului SUA privind Big Tech sunt un semnal al unei posibile reacții, dar rămâne de văzut dacă vor conduce la o echilibrare a asimetriilor de putere.

Dezbaterile și legislația din Uniunea Europeană sunt cele mai receptive și inovative în ceea ce privește interesele cetățenilor, apărând drepturile la viață privată și la protecția datelor personale, la un nivel nemaiîntâlnit în lume. Există premisa creării unui model european al capitalismului datelor. Automatizarea muncii prin ML/AI, în sectoare tot mai diverse, riscă să devină un tsunami, care însă nu va afecta pe toată lumea la fel. Pentru a avea o șansă reală, Uniunea Europeană trebuie să continue să țină pasul, atât cu transformările tehnologice și economice, cât și cu provocările politice și etice pe care acestea le pun.

În cele din urmă, discuția despre tehnologie devine o discuție despre democrația liberală. Provocarea noastră, ca europeni, este să evităm mitul tehnologiei salvatoare și investirea unei încrederi oarbe în date. Trebuie să decidem, împreună, regulile jocului automatizării și utilizării Big Data. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa nu incurcam varza cu capra. Una inseamna digitalizarea adminstratiei si alta ii sa postezi pe facebook la ce ora mergi la toaleta. Ii salvatoare in multe domenii ,de la sanatate , telecomunicatii , inginerie si mai tot ce inseamna varf technologic in ziua de azi. Si ii daunatoare pentru ca toti prostii isi pot exprima opinile (poate si eu) si ii si mai rau ca sunt si ascultati. Iar unde sunt prosti sunt si smecheri care profita de prostia lor ( politica ii exemplul perfect).
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon bani - card

Cu siguranţă că banii sunt o componentă importantă a vieţii curente, nu doar a adulţilor ci şi a adolescenţilor, sau chiar copiilor, începȃnd de la o vȃrstă destul de fragedă. Toţi vedem banii ca sursa de asigurare a traiului de zi cu zi, dar oare este aceasta singura lor funcţie? Cu siguranţă nu, şi pentru că subiectul psihologiei banilor este destul de complex, am decis să îl detaliez, nu în unul, ci într-o serie de articole. foto: Profimedia

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult