Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Salvarea prin tehnologie – o promisiune sau un avertisment? De ce să evităm mitul tehnologiei salvatoare și învestirea unei încrederi oarbe în date

tehnologie business

Foto Getty Images

În România, o criză politică tocmai a fost depășită și am primit încă o gură de oxigen. Cred că este un moment bun pentru a examina o premisă a guvernării: salvarea prin tehnologie. Aici și pe alte meleaguri, tot mai mulți lideri își pun speranțele în culegerea de date vaste și în modelarea Big Data, pentru a prezice și a controla viitorul. Este viitorul promis cu certitudine mai bun?

Cred că dezbaterile privind performanțele ministrului Sănătății sau ale prim-ministrului, care domină fluxurile de știri, sunt la fel de importante ca analiza fluxurilor de date și a politicilor lor de utilizare. Big Data oferă o sursă enormă de valoare, dar și o vulnerabilitate pe măsură. Devenim tot mai transparenți prin datele colectate despre noi. Cum ne asigurăm că, reciproc, utilizarea acestora rămâne transparentă pe termen mediu și lung? Trebuie să dezvoltăm legi adecvate și mecanisme democratice de verificare. Altminteri, ne încredințăm viitorul organizațiilor care stăpânesc aceste date. Vocea cetățenilor va fi tradusă și reformulată de directori de agenții publice, actori politici, dar și de Google, Facebook, Amazon sau Uber, Tinder sau competitorii lor mai mici, ce devin infrastructuri ale alegerilor noastre.  

Trăim într-o lume compartimentată în bule ale rețelelor sociale și fluxuri de știri naționale. Axați pe crizele locale, ajungem să acceptăm necritic definiția Uniunii Europene ca arie săracă în inovare. Tehnologia ne apare ca o soluție salvatoare și de invidiat, disponibilă mai ales „vecinului” din SUA sau Asia. Totuși, tehnologia este o unealtă, pusă în slujba unor interese. Agendele politice și comerciale sunt cele care definesc impactul tehnologiei, la bine și la rău.

În dezbaterea globală, tehnologiile informației sunt simultan glorificate, ca răspuns pentru marile probleme ale omenirii, dar și înfierate, ca începutul sfârșitului democrației liberale. Spațiul digital a devenit însoțitorul fidel al vieții fizice. Găsim acolo un rezervor de gânduri, relații, oportunități pe care le explorăm și le exploatăm în fiecare zi. Suntem atât creatori, cât și consumatori ai lumii digitale. Mai mult, suntem și consumați, prin cookies și alte „firmituri digitale” pe care le lăsăm în urma noastră, ca niște veritabili Hänsel și Gretel. În loc de vrăjitoare, ajungem să fim înghițiți de algoritmii predictivi ai firmelor, statelor și organizațiilor ce vor să ne cunoască și să profite de această cunoaștere. În societatea Big Data, Machine Learning și Artificial Intelligence, împărțeala cunoașterii și a puterii se schimbă de la o zi la alta, iar cine-mparte, parte-și face.

Putem examina aceste noi inegalități pe două niveluri. În primul rând, apar modificări ale relațiilor dintre oameni și corporații – mai ales între utilizatori și platformele tehnologice. În al doilea rând, se schimbă echilibrul de putere între marii jucători din arena globală, mai ales între Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și China.

În fiecare zi, miliarde de utilizatori se bucură de beneficiile gratuite ale motoarelor de căutare, rețelelor sociale și aplicațiilor digitale descărcate, după plac, pe telefonul mobil. În pandemie, spațiul digital a oferit un colac de salvare pentru interacțiunile blocate în spațiul fizic. Giganții tehnologici sunt printre marii câștigători ai acestei dezordini istorice, consolidându-și și mai mult statutul. Desigur, firmele sau partidele politice au încercat dintotdeauna să influențeze consumatorii și votanții. Astăzi, însă, platforme precum Google sau Facebook le pun la îndemână soluții de profilare și clasificare fină a indivizilor. Devine posibilă livrarea unor mesaje personalizate în orice micro-moment potrivit din zi si din noapte, dat fiind că avem telefoanele mereu lângă noi. Precizia, adaptarea în timp real și omniprezența sunt cele care fac diferența între campaniile pe panouri și campaniile pe mobil. Ce rămâne, oare, din libertatea de gândire și de decizie a indivizilor, supuși unui bombardament fin, în cele mai vulnerabile momente personale?

Regulile jocului nu sunt aceleași peste tot. SUA, Uniunea Europeană și China sunt exemple clar diferite de abordare a potențialului Big Data, ML și AI. În China aceste instrumente sunt folosite pe tot spectrul influenței și controlului comercial și politic, fără o dezbatere democratică. Acest continuum merge de la dezvoltarea propriului Internet și platforme digitale, apărate de The Great Firewall of China, până la supravegherea cetățenilor prin scorul de „credit social” și identificarea etniei acestora prin recunoaștere facială. Deși guvernele și companiile de pretutindeni sunt foarte precaute în a manifesta rezerve față de stilul autoritar al dezvoltării tehnologice în China, detectarea automată a etniei uigure a fost un prag în care controversa academică a devenit un semnal global de alarmă. Soluțiile ML/AI dezvoltate în China vor avea un impact mult dincolo de granițele sale, schimbând natura cetățeniei în toată lumea.

SUA a avut până acum orientarea cea mai favorabilă mediului de afaceri. SUA a favorizat inovațiile disruptive de tip Silicon Valley și apariția unicornilor și a platformelor ce au cucerit lumea. În acest proces, adesea a ignorat drepturile digitale ale indivizilor sau micilor afaceri. Investigațiile Congresului SUA privind Big Tech sunt un semnal al unei posibile reacții, dar rămâne de văzut dacă vor conduce la o echilibrare a asimetriilor de putere.

Dezbaterile și legislația din Uniunea Europeană sunt cele mai receptive și inovative în ceea ce privește interesele cetățenilor, apărând drepturile la viață privată și la protecția datelor personale, la un nivel nemaiîntâlnit în lume. Există premisa creării unui model european al capitalismului datelor. Automatizarea muncii prin ML/AI, în sectoare tot mai diverse, riscă să devină un tsunami, care însă nu va afecta pe toată lumea la fel. Pentru a avea o șansă reală, Uniunea Europeană trebuie să continue să țină pasul, atât cu transformările tehnologice și economice, cât și cu provocările politice și etice pe care acestea le pun.

În cele din urmă, discuția despre tehnologie devine o discuție despre democrația liberală. Provocarea noastră, ca europeni, este să evităm mitul tehnologiei salvatoare și investirea unei încrederi oarbe în date. Trebuie să decidem, împreună, regulile jocului automatizării și utilizării Big Data. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa nu incurcam varza cu capra. Una inseamna digitalizarea adminstratiei si alta ii sa postezi pe facebook la ce ora mergi la toaleta. Ii salvatoare in multe domenii ,de la sanatate , telecomunicatii , inginerie si mai tot ce inseamna varf technologic in ziua de azi. Si ii daunatoare pentru ca toti prostii isi pot exprima opinile (poate si eu) si ii si mai rau ca sunt si ascultati. Iar unde sunt prosti sunt si smecheri care profita de prostia lor ( politica ii exemplul perfect).
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult