Foto: Inquam Photos / Raul Stef
Samuel von Brukenthal a avut câteva zile dificile. Dintr-un baron decedat de ceva timp, liniștit, a devenit un personaj căutat pe Google, discutat pe Facebook, chiar transformat în membru de partid.
Ce-i drept, nimeni nu ne poate lua creativitatea și umorul.
Samuel von Brukenthal nu și-a dorit să ajungă în atenția opiniei publice. Dar asta se întâmplă când este ziua ta de naștere. Vrei, nu vrei… oamenii te vor suna să îți spună la mulți ani. Sau vor scrie pe Facebook despre tine, într-o evidentă încercare de a-și îmbunătăți imaginea.
Ce-i drept, Facebook a schimbat puțin modul în care cineva îți urează la mulți ani. Acum 20 de ani te sunau doar apropiații. Acum îți scriu oameni pe care nu îi cunoști. Este și normal ca Samuel von Brukenthal, nefamiliarizat cu astfel de tehnologii din motive evidente, să devină puțin nedumerit.
Dar, trecând peste situația baronului, sunt câteva lecții pe care le putem învăța din nefericita situație în care s-a plasat Raluca Turcan.
Anticiparea ne poate scuti de o criză de imagine
Este important să înțelegem că orice poate fi interpretat și, în general, direcția de interpretare va fi cea negativă. Doamna ministru i-a urat la mulți ani baronului pe Facebook, fără a anticipa însă că această decizie va fi interpretată negativ.
Mai mult, părea a fi singura surprinsă că oamenii au reacționat. Trebuie să ne dezvoltăm obiceiul de a analiza și interpreta modul în care opinia publică va reacționa. Pentru că teoria „nu îmi pasă ce spun ații” nu o crede nimeni.
Și ar mai fi ceva…. Lipsa unei strategii coerente poate conduce la lipsa anticipării. Când nu ai o direcție clară și îți lași imaginea în grija „consilierilor”, cam asta se întâmplă. O fi și cazul doamnei ministru?
Amplificarea propriei crize este o greșeală cât casa
Vă garantez că problema Ralucăi Turcan s-ar fi rezolvat mult mai repede dacă s-ar fi oprit după prima postare, cea în care îi ura ”la mulți ani” baronului.
Dar a fost sfătuită neinspirat, nu s-a oprit și și-a agravat singură situația. A fost adus în discuție Mihai Eminescu, s-a legat de PSD ( doar doamna ministru știe ce treabă avea PSD aici ), a oferit explicații inclusiv la televizor, i-a acuzat pe cei care nu înțeleg cultura. Tonul folosit a fost chiar agresiv. Chiar a fost aruncat în spațiul public numele nu știu cărui director, care ar fi avut ideea măreață de a-l „suna” pe von Brukenthal.
Toate acestea au contribuit la amplificarea unei situații ce ar fi trecut mult mai rapid dacă s-ar fi oprit la momentul potrivit.
Și în final lecția 3, trebuie să petrecem cât mai puțin timp „în criză”
Reacțiile și postările doamnei ministru nu doar că au amplificat criza, dar au și menținut atenția opiniei publice asupra subiectului. Exact când „analiștii” de pe Facebook erau pregătiți să treacă la următorul subiect, la următoarea gafă, doamna ministru revenea cu o nouă declarație.
„Rămânerea” în criză este o eroare. Prelungirea crizei este o eroare.
Din păcate, Raluca Turcan a continuat un război al nimănui, ce i-a afectat imaginea, fără măcar a se sfătui și cu Samuel von Brukenthal.
Într-un context complicat, când oamenii sunt mult mai atenți la negativ, când internetul a devenit principalul pericol pentru reputație, orice lider trebuie să învețe ce înseamnă o criză de imagine, cum poate fi ea evitată și, evident, gestionată.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
No vrem ca acest persoane ca abia si-au luat "carnetul" sa conduca imediat in circuitul de Formula 1. Nici vorba. Ei abia au terminat scoala. Sunt foarte departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere profesional si mai ales uman,
Iar noi, ne uitam in gura lor, ca din pacate altii mai bun nu avem, si ne pierdem timpul cu aceste nulitati.
N-am știut exact ce hram poartă dna Turcan însă e mai mult decât clar, n-o dă inteligența afară din casă. Ar fi debutat ca secretară ori om la toate a lui Stolojan și a avut o ascensiune rapidă până s-a trezit în nucleul dur al PNL. A rămas și din penurie de personalități iar acum o rotează prin ministere, evident de "bună" ce-i. O fi un merit și ăsta, să reziști într-un partid fără să dai bir cu fugiții ca alții. Din partea mea merită un șut în dos însă o țin proptele invizibile ori meritele și mai invizibile.