Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Şase luni în rollercoaster. Când bebelușului îi iese un dinte, plânsul e plâns și jalea e jale oricât de relaxați ar fi părinții

Bebeluș plângând

Foto - Profimedia Images

Da, așa aș descrie într-un cuvânt englezesc viața în trei. Urcări, coborâri, curbe bruşte şi porțiuni plate. Nicio oră nu seamănă cu cealaltă, ce sā mai zic de zile. Trăim la propriu clipa.

Postările din social media în care totul e lapte și miere sunt poveste, sunt o mică parte din viața de zi cu zi a oricărei celebrităṭi ori prieten pe care-l “urmăriți” și “invidiaṭi”. Realitatea noastră a fost alta…

Realitatea a fost prima noapte acasă, în trei, când omuleṭul a plâns neîncetat de la 21:00 la 05:00 şi noi, doi adulṭi scoliṭi, nu am reuṣit să îl liniştim, zecile de scutece schimbate și kilometrii de plimbări pentru ca cel mic să doarmă. Treziri la cel mai mic oftat pentru a fi siguri că totul este bine. Mers în vârful picioarelor prin casă de teamă să nu întrerupem somnul. Noua oră exactă care nu mai este 09:00, ci 06:00.

Ne întreba un prieten dacă e bine sau rău de când îl avem pe omuleț.

Realitatea sunt însă și ochii mari, albaștri care ne caută cu privirea în fiecare dimineață, chicotelile și gângurelile din cea mai mare parte a zilei. Curiozitatea și zâmbetele la discreție. Orele petrecute citind poveşti pentru copii sau imitând animale. Bucuria bunicilor atunci când îl întâlnesc și îl ṭin în brațe.

Viaṭa noastră cu omuleṭul nu poate fi descrisă ca bună sau rea, albă sau neagră. Ceea ce știm sigur este că atmosfera - din casă și de afară - este influențată aproape în totalitate de cum ne simțim noi, părinții, și ce îi transmitem.

P.S. Când iese un dinte plânsul e plâns și jalea e jale, oricât de pozitivi și relaxați am fi noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A fi școlit nu înseamnă că automat te descurci cu un bebe. Cei care au "bunicii" pe aproape, stau mai bine, pentru că beneficiază imediat de un transfer de know-how. Pentru alții însă, poate fi o adevărată provocare. Noi am dezvoltat un algoritm, care, de cele mai multe ori a funcționat, astfel încât bebeul să nu plângă prea mult: 1 - are febră? 2 - trebuie schimbat scutecul? 3 - vrea păpică? 4 - vrea atenție (la plimbare, în brațe etc.)? 5 - vrea somnică? La astea se mai adăugau câteva minuni, pe care ni le-a dezvăluit medicul pediatru: prima se numea "Sab simplex", pentru eliminarea gazelor (oricum, după fiecare masă băteam o mică darabană pe partea inferioară a spatelui bebeului, ca să facă "Bâc!"). Iar a doua se numea "Calgel", care a salvat situația în perioada de erupție a primilor dințișori. Astfel, pot spune că "omulețul" nostru nu a exagerat niciodată cu plânsul.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult