Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Schimbarea la fețe a României

Se împlinește un an de când, în spelunca aia de tablă unde se întâlneau sataniști și drogați să cânte cântece deocheate, oculta antiromânească a pus foc ca să-l dea jos pe Victor Ponta, cel mai premier bun, mândru că e român, și să-l pună pe Csolos ăsta, omul lui Soros, care, cu Iohannis și cu Kovesi, vinde țara la străini.

Asta comemorează astăzi un număr de concetățeni pe care nu vreau să-l știu. Iar pentru destui alții, această zi nu înseamnă nimic. Pe tronsonul în care am vorbit joi seara la Digi24 despre Colectiv, audiența a fost cu 30% mai jos decât pe cel despre Gorghiu, Dragnea, Nicușor Dan și partidele lor.

Mai rău decât să mori, e să mori degeaba. Or să fie procesiuni, lumânări, flori, discursuri, amintiri înlăcrimate la televizor. Folositoare celor omorâți de corupție, nepăsare și prostie, cât extinctoarele lipsă din cuptorul Colectiv.

Tot ce le-ar fi putut face țărâna mai ușoară în anul ăsta era schimbarea la fețe a României. Eu, unul, am sperat în noiembrie trecut, deși nu mai am vârsta, că revolta din stradă va deveni revoluție. Că acest popor are destul spirit ca să scoată în față niște lideri civici naturali, capabili să închege formațiuni de luptă împotriva Structurilor, să lanseze programe, ideologii, candidați care să-i învingă în alegeri pe putrezii „clasici” ai primăriilor și Parlamentului.

Înseamnă mai mult înlăturarea politicanilor pe cale electorală, decât să-i ia DNA la snop.

Dar, tresărirea s-a stins, românește, mai repede decât incendiul din Colectiv. Pe aici, răscoalele nu se transformă „prin noi înșine” în revoluții, e nevoie întotdeauna de un brânci din afară.

Nicio reformă, nici a sistemului sanitar, nici a intervențiilor de urgență, nu poate fi înfăptuită câtă vreme dăm cu ochii de aceleași fețe în „elita” conducătoare. După un an, a ieșit o fierotanie de dilatație din Podul Grant. Lua câteva minute ca să fie retezată. Circulația a fost sufocată vineri dimineață mai bine de 3 (trei) ore până când au dezamorsat „bomba” asta pusă de un terorist sărac...

Dacă se mai întâmplă încă un Colectiv sau ceva și mai grav, vom constata că nici la numărătoarea morților nu ne-am perfecționat. Poate doar să-i băgăm în barocamera pentru ten frumos de la spitalul Floreasca, ca să arate bine în coșciug...

Mai rău decât să mori degeaba, e să trăiești degeaba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult