Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Schimbarea la fețe a României

Se împlinește un an de când, în spelunca aia de tablă unde se întâlneau sataniști și drogați să cânte cântece deocheate, oculta antiromânească a pus foc ca să-l dea jos pe Victor Ponta, cel mai premier bun, mândru că e român, și să-l pună pe Csolos ăsta, omul lui Soros, care, cu Iohannis și cu Kovesi, vinde țara la străini.

Asta comemorează astăzi un număr de concetățeni pe care nu vreau să-l știu. Iar pentru destui alții, această zi nu înseamnă nimic. Pe tronsonul în care am vorbit joi seara la Digi24 despre Colectiv, audiența a fost cu 30% mai jos decât pe cel despre Gorghiu, Dragnea, Nicușor Dan și partidele lor.

Mai rău decât să mori, e să mori degeaba. Or să fie procesiuni, lumânări, flori, discursuri, amintiri înlăcrimate la televizor. Folositoare celor omorâți de corupție, nepăsare și prostie, cât extinctoarele lipsă din cuptorul Colectiv.

Tot ce le-ar fi putut face țărâna mai ușoară în anul ăsta era schimbarea la fețe a României. Eu, unul, am sperat în noiembrie trecut, deși nu mai am vârsta, că revolta din stradă va deveni revoluție. Că acest popor are destul spirit ca să scoată în față niște lideri civici naturali, capabili să închege formațiuni de luptă împotriva Structurilor, să lanseze programe, ideologii, candidați care să-i învingă în alegeri pe putrezii „clasici” ai primăriilor și Parlamentului.

Înseamnă mai mult înlăturarea politicanilor pe cale electorală, decât să-i ia DNA la snop.

Dar, tresărirea s-a stins, românește, mai repede decât incendiul din Colectiv. Pe aici, răscoalele nu se transformă „prin noi înșine” în revoluții, e nevoie întotdeauna de un brânci din afară.

Nicio reformă, nici a sistemului sanitar, nici a intervențiilor de urgență, nu poate fi înfăptuită câtă vreme dăm cu ochii de aceleași fețe în „elita” conducătoare. După un an, a ieșit o fierotanie de dilatație din Podul Grant. Lua câteva minute ca să fie retezată. Circulația a fost sufocată vineri dimineață mai bine de 3 (trei) ore până când au dezamorsat „bomba” asta pusă de un terorist sărac...

Dacă se mai întâmplă încă un Colectiv sau ceva și mai grav, vom constata că nici la numărătoarea morților nu ne-am perfecționat. Poate doar să-i băgăm în barocamera pentru ten frumos de la spitalul Floreasca, ca să arate bine în coșciug...

Mai rău decât să mori degeaba, e să trăiești degeaba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult