Școala lucrurilor făcute pe jumătate

Foto: Profimedia Images

Una dintre lecțiile pe care părinții se străduiesc mereu să o dea copiilor este aceea de a nu face lucrurile pe jumătate. Ne dorim să se deprindă să își ducă sarcinile la bun sfârșit, să prețuiască lucrul făcut temeinic, să persevereze atunci când dau de greu. Un om care procedează astfel are o viață mai bună decât unul obișnuit să renunțe ușor. La fel o țară în care se construiește durabil o duce mai bine decât una în care se lucrează de mântuială.

Și totuși, în România, educarea și îngrijirea noilor generații sunt făcute de multă vreme doar pe jumătate. Un raport dat publicității de Banca Mondială în urmă cu doi ani a scos la iveală că un copil născut în România va atinge doar jumătate din potențialul de productivitate a unui adult complet educat și sănătos. Indexul Capitalului Uman (HCI) realizat de Banca Mondială măsoară nivelul de cunoștințe și abilități, pe care un copil născut în prezent se poate aștepta să îl obțină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educației și sănătății precare într-o anumită țară.

Ani puțini de școală și educație de slabă calitate

Fundație pentru educație. Carte cu carte. Raportul din 2020 a inclus o analiză pe 10 ani a dezvoltării capitalului uman în 103 țări, inclusiv în România. Aceasta indică faptul că un copil român va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate adecvate. Potențialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, înregistrat în 2010, și sub media din regiunea Europa și Asia Centrală, ce include ce-i drept și țările cu venituri ridicate. Conform, sursei citate, raportul reflectă nevoia unor îmbunătățiri urgente a situației în sănătate și educație. În ceea ce privește educația, un copil din România se poate aștepta să finalizeze 11,8 ani de învățământ preșcolar, primar și secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Spre comparație, un copil în Franța se poate aștepta să finalizeze 13,8 ani de studii. 

Însă nu doar durata școlarizării este mai redusă în țara noastră, ci și calitatea învățării. „Atunci când anii de școlarizare sunt ajustați la calitatea învățării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învățare: un decalaj de învățare de 3,4 ani față de perioada de școlarizare. De asemenea, cei care studiază în România obțin un scor de 442 pentru rezultatele învățării pe o scară în care 625 reprezintă un nivel avansat și 300 reprezintă un nivel minim. În ceea ce privește sănătatea, procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani care vor supraviețui până la vârsta de 60 de ani se ridică la doar 88%, comparativ cu, 93% în Franța sau 95% în Suedia”.

Jumătate dintre copii se pierd pe drum

Un alt indicator al educației făcute pe jumătate în România este rata ridicată a analfabetismului funcțional, pe toate cele trei paliere: citire - 41%, științe - 44%, matematică - 47%. Un altul este numărul mare de copii care se pierd pe drum în ceea ce ar trebui să fie perioada de școlarizare. Doar unul din doi adolescenți dintre cei care au absolvit clasa a VIII-a în anul școlar 2017-2018 a ajuns să ia Bacalaureatul anul acesta, potrivit datelor oficiale analizate de World Vision România. Peste 170 de mii au absolvit clasa a VIII-a în anul școlar 2017-2018. Dintre aceștia, 84.880 au ajuns anul acesta să promoveze Bacalaureatul.

În comparație cu alte țări europene, România are o rată ridicată de părăsire timpurie a școlii. Conform definiției date la nivel european, o persoană care părăsește timpuriu școala are vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, a absolvit cel mult gimnaziul și nu este implicată în niciun program de educație sau formare ulterioară. Peste tot în UE, acest indicator a scăzut sistematic, ajungând de la media de 13% în 2011 la 10% în 2021. Potrivit Eurostat, România avea însă în 2021 cel mai mare procent de tineri care părăsesc timpuriu școala din UE, 15%, în timp ce la polul opus, în Croația, procentul este de 2%.

Productivitatea din România este la două treimi din media țărilor OECD

Gradul scăzut de pregătire îi împiedică pe acești tineri să obțină joburi care necesită calificare înaltă și îi vulnerabilizează din punct de vedere economic și social. Dincolo de consecințele în plan individual, acest fenomen are consecințe la nivel național.

Datele OECD arată că o populație slab educată are o productivitate mai scăzută și, în consecință, o economie mai puțin performantă. O analiză făcută în acest an de OECD economiei României a scos la iveală că aici productivitatea este la două treimi din media înregistrată în țările OECD, iar piața muncii se confruntă cu serioase provocări.

„Populația cu vârstă de muncă a scăzut datorită îmbătrânirii și emigrației. Și în trecut lipsa de forță de muncă a împiedicat dezvoltarea economică și acest lucru va continua și în viitor. Este necesară îmbunătățirea participării și asigurarea dobândirii de competențe necesare de către forța de muncă”, au subliniat reprezentanții OECD.

Așadar este nevoie să investim inteligent în educație nu doar pentru a scoate un număr mare de oameni din situații de risc. Ci pentru a scoate din situația de risc întreaga țară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp