Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Școala românească pregătește roboței anxioși cu aptitudini care nu le vor fi de folos atunci când vor crește mari. Ce soluție am găsit pentru copilul meu

elevi-

Foto: Guliver/Getty Images

Acum doi ani scriam tot în Republica un text care a avut mare succes. Se numea: Cred că urăsc școala românească

Pe mine nu m-a bucurat succesul lui pentru că atunci, în momentul în care fiul meu intra în sistemul de școală de stat, a însemnat că nu există prea multe speranțe ca “sistemul” să fie învins. Dar, de fel sunt entuziastă, noroc că-s “pozitivista” așa cum îmi zice și acum copilul, și am decis să nu mă blochez în ce nu merge bine la școală și să mă uit la ce funcționează. Nu am reușit să observ mare lucru care să funcționeze, din păcate. 

Așa, că, după doi ani într-o școală de stat din centru, la clasa unei învățătoare zeloase, care performează cu copiii și care își propune să îi educe ferm, am abandonat lupta. Pozitivismul meu s-a topit și disperarea că am acasă un copil cu frica să nu greșească o literă, un rând, un gest, un cot greșit pe bancă, m-a făcut să îl mut din școala mult râvnită și să îl aduc lângă casă. O să ziceți că am un copil sensibil și deloc pregătit pentru lumea dură, competitivă și aridă în care trăim. Așa e, e un copil sensibil și bun, cu nevoie clară de conexiune umană, are nevoie să fie văzut, întrebat despre ce îi place și ce nu îi place, să i se audă vocea, și mai mult, are nevoie să știe că școala e locul unde poate greși în voie. Pentru că doar așa va învăța pe termen lung. Dar, oare, nu așa sunt toți copiii? Nu de asta au ei nevoie la vârste fragede?

Povestea e mai scurtă decât ați crede: în toamna acestui an, după două luni la o școala de cartier, cu o învățătoare blândă și jucăușă, cu copii din cartier cu care se poate vedea mult mai des, cu reguli noi de învățare în care greșeala e primită în clasă cu relaxare, copilul nostru e tot sensibil. Dar mult mai relaxat și rezistent la schimbare. Starea lui emoțională e mult mai bună, e clar. Însă nu e de ajuns!

Nu, nu se termină aici. Pentru ca sistemul chiar pute! 

Și totuși, indiferent de omul bun de la catedră și poate și de leadershipul din școală, sistemul pute. Temele sunt multe și repetitive, manualele însoțite de cărțile suplimentare sunt anoste, scrise cu font mic și rânduri înghesuite care provoacă silă de învățat și printre adulți, orele sunt scurte și înghesuite, semestrul 1 e mai scurt, dens și apăsător. Școlile, indiferent de spoiala electorală sau nu, tot sunt mizerabile, cu clase gândite în continuare pentru minți de adulți ( chiar, cui îi place să stea în aceeasi bancă ore în șir?), becurile chioare, culorile care vor să însuflețească spațiile de învățare sunt terne, iar programul școlii este infernal dacă nu ai bunici sau bone dispuse să contribuie la sistemul familial: orele se termină la 11.30/11.40 în unele școli, iar uniii încep chiar și la 7.30.

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele: nu insemni nimic pentru mine, nu exiști în această clasa, ești un exemplu negativ pentru toți etc.

Știm și ne-am săturat să tot strigăm în sus și în jos că sistemul e prăfos și creat de academicieni zeloși din confortul fotoliilor lor de catifea. 

Expunerea către un sistem de învățare nou 

O soluție sistemică poate exista, dar e nevoie de zeci de ani ca să prindp aripi. Noi nu mai avem timp, copilul meu deja format cu automatisme râncede și frici de tot felul nu are cum să învețe nimic pe termen lung.

Ce facem noi, și desigur, e o soluție care funcționează pentru familia noastră: îl expunem după școala la un sistem de educație liberă.

După aproape patru ore de școală, unde s-a descărcat, îi oferim opțiunea să își petreacă alte patru, cinci ore, într-un loc vesel, colorat unde să se încarce și să aibă o voce. Unde participă activ atunci când se pregătește masa, unde învață cum să își gestioneze temele, unde învață să planifice, să ia decizii și să fie responsabil cu toate.

Am descoperit un sistem de învățare agilă, în care în centru e copilul și deciziile pe care el le poate lua la vârstă asta, unde împreună cu alți copii de vârste variate își propune proiecte creative, tehnice sau chiar de construcție. E un sistem agil care pune masă destul de devreme DE CE -ul învățării.

Sistemul agil e din ce în ce mai des adoptat în cultură organizațională a multor companii din România. Și care funcționează, pentru că e despre oameni mai mult decât despre profitul acționarilor.

 Lumea în care noi, adulții, se schimbă cu viteză care ne năucește și ne duce prea des în burnout. Însă, e o lume în care copiii noștri vor munci și în care ei își vor antrena mușchiul rezilienței de la vârste mici. Școală românească a murit de mult, nu mai e un loc care îi pregătească pentru piața muncii. Școala românească pregătește în 2019 roboței anxioși cu aptitudini care nu le vor fi de folos atunci când vor crește mari. Din păcate!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Au iesit rezultatele PISA 2018. ....'ai de mamaliga noastra.
    • Like 0
  • Nu știu ce ,,robotei" pregătește școala românească,știu că roboții sunt creații ale inteligenței umane. Zilnic văd și aud pe strada ,,robotei" cum se comporta și cum vorbesc între ei ( robotei și robotele). Totala lipsă de rușine. Și ,,unde rușine nu e nimic nu e" Dacă dvs. aveți alte păreri,sunt excepții.Exceptia confirma realitatea.(normal și regula)
    • Like 1
  • Vreti sa vorbim despre scoala?
    Foarte bine.
    Sa vedem:

    In 1974, Marina Abramovici a facut un experiment interesant. Va rog sa cititi articolul dedicat evenimentului, publicat in "Republica".
    Reiau o idee:
    "Ce a vrut să demonstreze artista prin acest experiment la limită? Cruzimea umană inerentă? Faptul că sub stratul superficial de educaţie şi civilizaţie există primordialul orientat către violenţă? Că, deşi nu suntem pregătiţi să acceptăm, răul face parte din natura umană? Posibil toate acestea..."

    Concluzii: invatamintul nu transmite doar informatii. Pe care copiii/tinerii trebuie sa le invete, fir... pardon! Pe care orice tinar trebuie sa si le insusesasca. (Intimplator, daca nu stii tabla inmultirii, formulele simple de geometri etc., nu poti face studii superioare in domeniu. Etc.)
    Scoala este si formator de personalitate umana.
    Daca lasi instinctele primare ale copilului sa se dezvolte liber, unde ajungi?
    Puneti cap la cap ideile astea : concluziile din experimentul Marinei si dezvoltarea neingradita a personalitatii copilului. Oare ce iese?
    "Modernistii" trebuie sa fie consecventi logic, in toate demersurile lor. Nu gandesc cum vor ei, in fiecare domeniu; ajung sa se contrazica in teorie.
    Poate ca modernisamul este de vina, in fapt. El poarta germenii intolerantei. (Va amintesc, si Isus a fost "modernist", la vremea lui. Azi injurati religia...) Daca stau si ma gandesc la trecut, vad ca si nazistii si comunistii erau modernisti, cand au aparut.

    Vreti alte exemple?
    Cand comunitatea LGBT doreste sa li se recunasca dreptul de a infia copii; se afirma ca parintii nu influenteaza comportamentul copiilor. Dar cand e vorba de violenta conjugala, imediat se acuza violenta tatalui, care este imitat de copii. Caci comportamentul parintilor este model pentru copii.(?!!!) (La fel cu mama curva. Instanta da copiii mamei, chiar daca e dovedit ca e curva, pentru ca nu va influenta comportamentul copiilor.)
    Sunteti ilogici sau doar demagogi?

    Eu va sfatuiesc sa repetati experimetul Marinei cu tineri/adulti educati dupa noile regului. Veti vedea ce iese. (Norvegia, Finlanda si altii, aplica de multa vreme noile reguli in invatamint. Sunt deja adulti ce pot fi testati.)

    S-a facut afirmatia in comentarii, ca avem invatamint comunist. Nu. S-a dus ala. Au fost atitea reforme, ca n-a mai ramas nimic din el. Problema e ca ce a ramas e mult sub nivelul invatamintului comunist.

    De fapt, "invatamint comunist" este o prostie. Comunistii au preluat invatamintul capitalist, pe care l-au amendat cu noile teorii stingiste. Pe plan mondial. Teorii care se dezvolta permanent. Nu am avut un invatamint comunist, propriu zis. Nici nu am avut pedagogi de marca. Au imitat teoriile stingiste la moda si le-au aplicat cum s-au priceput. De buna voie sau la "indemnul" Moscovei.

    Dar sa va povestesc o chestie interesanta: la inceptul anilor '90, toti pitigoii din politica sau cu pretentii la functii, ceva, au inceput sa arunce cu noroi in invatamintul nostru. Se batea moneda pe invatamintul (public) american. Si ce sus au ajuns ei, cu invatamintul ala. Dar in confruntarea electorala dintre 2 candidati la presedintie, o dezbatere speciala a fost dedicata situatie catastrofale din invatamintul public american.(?!!!!) Nu invatamintul modernist a ridicat SUA. Si Occidentul, in general... (Pe atunci se televizau si la noi confruntarile lor electorale; traduse. Acum ...)

    Nu sunt pentru invatamintul de pe vremea lui Pazvante. Nici macar din vremea mea.
    Dar terminati cu prostiile si argumentele ilogice. Mai ales cand va contraziceti singuri, in practica. Va faceti de ras,
    Ar trebui reluate programele -si simplificate cat se poate- si optat pentru invatamintul vocational din clasa a V-a. Practic, ar trebui ca liceele sa inceapa din clasa a V-a. In clasa a VIII-a, cei care nu pot continua studiile (incapacitate intelectuala sau lipsa de interes pentru studiu) sa fie indreptati spre scoli de meserii(de minimum 3 ani), ceilalti spre licee specializate.
    Statul trebuie sa ajute pe tinerii capabili, dar care nu au bani, sa continue studiile.(Scoala profesionala sa asigure 3-4 meseri inrudite, cu diploma, la abdsolvire. La finele scolii de meserii si a liceelor, obligatoriu, carnet de conducere pentru toti. -Procesul de invatere trebuie sa inceapa imediat dupa virsta de 14 ani, dar carnetul dat,repet, de scoala, la finele studiilor. Si la profesionala si la licee.)

    Doctoratele trebuie date doar celor ce fac cercetare in domeniu. Si numai lor.

    Asa ca fti atenti la argumente, va rog!
    Logica asta..........

    In rest, numai de bine! Fiecare e liber sa gindeasca cum vrea. (Parerea lui.) Problemele apar in practica.
    • Like 6
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Na, ca uitasem: profesorii sa fie liberi sa lase repetenti!
      • Like 3
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Teodora check icon
      Obligativitatea carnetului de conducere e exclusă. Si acum, cand nu e obligatoriu, sunt multi care nu ar trebui sa-l aiba.
      Si apoi, la ce ar folosi?
      • Like 2
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Numele ministerului respectiv este Ministerul Educației și Învățământului. La ora actuala nu-si onorează numele.
      • Like 1
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Parerist check icon
      Experimentul Marinei Abramovici nu are legatura cu discutia prezenta si nu argumenteaza nimic.
      In primul rand, in experimentu respectiv nu se poate face distinctia intre un comportament natural/instinctiv, si unul invatat. Poate sadismul se invata (poate inclusiv in scoala).
      In al doilea rand, nu toti au fost agresori, ci dimpotriva, unii au aparat-o. Daca au aparat-o repetentii cu 4 clase sau olimpicii cu doctorat, nu putem sti. Functie de asta concluzia experimentuli ar putea fi fix cea opusa.
      In al treilea rand, experienta a fost biaised intrucat in mod intentionat s-a comportat ca un obiect, nu ca un om. Nu a avut nicio reactie care sa faca apel la empatie (care ESTE innascuta). Pe baza unei logici asemanatoare, am putea trage concluzia ca chirurgii sau anatomopatologii sunt sadici. Eu totusi nu cred ca si-ar face meseria daca obiectu' muncii ar da semne de durere.
      In al patrulea rand, experimentul nu poate fi extrapolat la populatia generala intrucat nu a fost facut pe un esantion reprezentativ, ci pe iubitorii de arta. Galeriile de arta nu sunt frecventate de populatia generala.
      Poate doar amatorii de arta sunt sadici in sinea lor. Mai mult, M.A. in mod intentionat atrage (in mod intentionat) un anumit tip de iubitori de arta. De exemplu experimentul ei mai recent cu spirit cooking dovedeste ca suntem toti canibali?
      • Like 1
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      As dori sa adaug pertinentului Dvs. comentariu, faptul ca noi i-am imitat pe sovietici cind am introdus clasele "speciale" de matematica si fizica, care au fost un succes incontestabil. Din pacate "corectitudinea politica" desfiinteaza si condamna orice diferentiere intre oameni. Mi-amintesc replica unei doamne revoltate de aceasta fundamentala prostie: "adica vreti sa spuneti ca eu pot fugi ca Usain Bolt?!"
      • Like 2
  • Când efervescența electorală intră în pauză tema învățământului românesc revine pe buzele tuturor, atât ale celor care și-au desăvârșit educația în perioada comunistă cât și ,mai ales, ale celor care n-au „prins” școala din perioada comunistă.Majoritatea dintre ei acuză atât școala dinainte de 1989 cât și școala de după 1989. Principalele nemulțumiri se își găsesc culcușul în următoarele categorii:
    1. Slaba pregătire, lipsa de dăruire și dezinteresul dascălilor.
    2. Calitatea îndoielnică a manualelor.
    3. Programa analitică prea încărcată și neadecvată la piața muncii fiind preluată din epoca dinaintea anului 1989.
    4. Politizarea excesivă a învățământului.
    5. Înăbușirea creativității și a simțului critic al elevilor, accentul pe memorare și reproducere.
    6. Lipsa măsurilor de siguranță și securitate a elevilor în școli.
    Toate acestea puse la grămadă, fără nici o departajare între diferitele categorii de învățământ ( preșcolar, primar,gimnazial, liceal, universitar ), toate aceste critici fiind emise de oameni care au trecut prin formele de învățământ criticate, de către oameni de succes în profesiile lor, dar ... „sistemul pute”. Majoritatea criticilor sunt de genul „aspectul acesta nu este bun, ar trebui să fie bun”.
    • Like 3
  • Vezi ca aici de vina sunt tot parintii, ce cauta opsesiv; "o invatoare zeloasa" , cer teme in plus, alearga dupa scoala din centru si copilul sta 1 ora in trafic diminetile in loc sa doarma o ora in plus si sa mearga 10 min pe jos, au facut repede pe whatsupp grupul mamelor eroine si daca a uitat copilul cuma o tema ele o au inainte sa apuce copilul sa zica ce (da, am lasat copil cu tema nefacuta sa mearga la scoala pt ca responsabilitatea se invata si din greseli, de la 8 ani), cauta X activitati si cel mai cel profesor de limba straina cand cel mai important pt copil e sa vada ca mama incearca sa invete engleza in acelasi ritm, alaturi, disperarea sa aiba copilul 10 pe linie si a feri de esecuri si eforturi.
    Semnat: o mama de copil de nota 9 dar care invata f. putin acasa ca isi face aproape toate din clasa.

    mai vorbim la liceu:)))
    • Like 6
    • @ Claudia Olteanu
      Teodora check icon
      Aveți dreptate intru totul
      Iar pentru un copil un 9 e o nota buna sau proasta în funcție de reacția parintelui.
      • Like 3
    • @ Teodora
      pt teze am repetat fix alea 10 min. de la scoala pana acasa, cand am intrebat daca stie ce materii vor fi, ce isi aduce aminte din an. A luat 9 si 10.
      Am decis asa pt ca vazui alti parinti si copii stresati, si copiii li s-au imbolnavit fix de asta. Mi se pare trist ca pt o nota mai mare (zau, cat m ai mare??? ) sa ii narui poate ultimii ani de copilarit.
      • Like 4
    • @ Claudia Olteanu
      Teodora check icon
      Chiar sunteti olteanca, sau perfectul simplu vi se pare pitoresc?
      Nu e o critică, dimpotrivă, eu fiind olteanca si folosind frecvent acest timp verbal.
      • Like 1
  • Teodora check icon
    Scoala romaneasca este asemănătoare societății românești. Profesorii nu se poartă la scoala cu elevii altfel decât o fac acasa cu membrii familiei lor.
    Astfel, acea doamna învățătoare de la prima scoala unde a fost copilul autoarei articolului este apreciată de multi părinți. Este motivul pentru care doamna nu si-a dus copilul la scoala de langa casa, ci a alergat la acea invatatoare. Adică a avut incredere in opinia majoritară.
    În România părinții sunt autoritari, asa au fost ei crescuți, asa isi cresc si ei copiii. Lucrurile s-au mai schimbat, din pacate insa multi părinți, renunțând la autoritate, nu au știut cu ce sa o înlocuiască, a rămas în sarcina copilului sa se educe, sa isi stabilească limite. Evident, multi nu reusesc.
    De aici problemele din școli. Se ciocnesc stiluri de educație diferite. Avem acces la informatie, ne place ce vedem în alte țări, am vrea si noi. Dar scoala se va schimba doar cand societatea se va schimba. Pentru ca scoala nu e un concept abstract, e facuta din oameni. Societatea românească creează această microsocietate care este scoala romaneasca.

    • Like 2
  • Doamnei ii este "sila de invatat" si a dorit sa ne spuna ca i-a transmis si copilului acest talent. Incercati cu lamaie...
    • Like 5
    • @ Vaman Georgeta
      dan check icon
      Sila de invatat transpare major si din postarea dumneavoastra. Daca nu ati incercat sa rezolvati cu lamaie si recomandati altora sa faca asta,va incadrati la demagogie, populism, amatorism, snobism, etc.
      Daca ati incercat si dupa cum se vede, starea persista, va incadrati la ,,Sa moara si capra vecinului!", extremism, autocentrism, autoritarism, etc.
      Punctul comun al acestora, lipsa de educatie, este generata ori de acuta sila de invatat in discutie.ori de transformarea invatatului intr-un scop in sine, nedirectionat spre dezvoltarea unor aptitudini native sau construirea unor deprinderi. Acest lucru, de fapt, nu formeaza ci deformeaza sau malformeaza.

      De aici si evidenta incapacittate de a purta un dialog.
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Şcoala românească e moştenită din comunism. Şcoala românească are un curriculum numit SPIRALAT (de tip cochilie de melc). Materia unei discipline este dată integral pe un anumit ciclu şi pe un anumit grad de dificultate, urmând ca ciclul să fie reluat cu un grad de dificultate crescut.

    Cu alte cuvinte, avem secvenţa A-Z reluată pe un anumit număr de ani, urmând ca secvenţa să se repete pe alt număr de ani, însă cu un grad de dificultate crescut (creşte în spirală).

    Sistemele europene practică un curriculum numit MODULAR. Din secvenţa A-Z se izolează bazele fiecărei materii (să zicem A-F), urmând ca restul - de la F la Z - să fie studiat pe un modul opţional.

    Problema curriculumului spiralat este cea de tip lanţ: dacă se rupe o za, întreg lanţul se face praf. Dacă un elev a pierdut o secvenţă îi va fi dificil să o recupereze, în special când creşte gradul de dificultate.

    Sistemele modulare sunt mult mai flexibile şi asemănătoare cu ce se face la noi în extraşcolar. Sunt concepute în etape şi elevii pot repeta o anumită etapă fără să repete şi restul disciplinelor.

    Problema curriculumului modular e că funcţionează cu un corp minimal de dascăli, în timp ce curriculumul spiralat seamănă cu o uzină. E clar că trecerea de la un curriculum spiralat la unul modular ar însemna tensiuni sociale fără precedent, însă la un moment dat va trebui să decidem dacă vrem un învăţământ de tip 23 August sau un sistem suplu şi eficient.
    • Like 6
    • @ Valentin
      "Materia unei discipline este dată integral pe un anumit ciclu şi pe un anumit grad de dificultate, urmând ca ciclul să fie reluat cu un grad de dificultate crescut." - doar ca asta nu se intampla. Materia de liceu NU este materia de scoala generala reluata, asta se vede si din programa - vedeti matematica, de exemplu.

      "23 August sau un sistem suplu şi eficient." - doar ca intr-un sistem suplu si eficient risti sa ai viitori studenti la inginerie care au probleme cu exercitii banale cu fractii.
      • Like 5
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      De unde rezulta ca sistemul modular e cauza pentru studenții care nu știu fracții?
      Pana una alta sistemul nostru spiralat duce la prim-miniștri absolvenți de politehnica analfabeți și literar și matematic.
      • Like 4
    • @ Parerist
      Nu stiu daca modularitatea sistemului, programa redusa sau lipsa de exercitiu. Mi se vinde insa ideea ca acel sistem ar trebui sa fie perfect si in mod clar nu e, daca duce la asemenea rezultate.
      Evident ca si al nostru are probleme. De lipsa de fonduri in primul rand, nu vad insa care e contributia programei la problema.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      La materiile vocaţionale nu, dar la educaţie plastică materia de a IX-a este fix materia de a V-a la un alt grad de dificultate.
      Este adevărat că la liceu apar şi vocaţionalele, însă disciplinele de cultură generală merg tot pe ce s-a predat anterior.

      Dacă învăţăm din erorile altor sisteme atunci nu riscăm. Putem condiţiona admiterea de performanţa unor anumite module. Sunt multe soluţii, numai să le aplilcăm.

      În mod evident nu există sistemul perfect, însă noi stăm catastrofal. Iar despre acei studenţi care au probleme cu fracţiile, nu vă faceţi griji, pentru că nu vor obţine diplomă. Filtrele din afară sunt drastice. Ştiu mulţi români care n-au reuşit să treacă de aceste filtre.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Daca ar fi doar cativa nici nu s-ar auzi despre ei. Sunt insa atat de multi incat a devenit o problema, una suficient de mare incat un grup de profesori universitari finlandezi au publicat un document in care critica problemele sistemului de invatamant preuniversitar.
      Limba romana e disciplina de cultura generala? Pentru ca acolo nu se merge pe ce s-a facut in generala. Dar matematica, aceea nu face parte din cultura generala? Fizica? Chimia?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dvs. n-aţi auzit. Noi am auzit.
      Profesorii de care vorbiţi pot avea o problemă cu sistemul preuniversitar din punctul lor de vedere, dar din punct de vedere al MEDIEI nu există o problemă Nu toţi ne facem ingineri şi matematicieni.
      Aceşti profesori ŞTIU că facultăţile la care predau au un sistem de filtrare extrem de eficient.

      Orice materie se împarte între cultură generală şi vocaţional. Valabil pentru limba română, fizică sau chimie.

      A cunoaşte fizica fenomenologic şi transdisciplinar ţine de cultura genrală. A rezolva probleme de fizică ţine de vocaţional. La fel cu chimia sau orice altă materie.

      Câţi adulţi mai ştiu o boabă de chimie din şcoală?
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Aceşti profesori ŞTIU că facultăţile la care predau au un sistem de filtrare extrem de eficient." - aha, de aia s-au apucat sa scrie si sa semneze un document in care critica sistemul preuniversitar? Pentru ca problema oricum nu exista?

      "A cunoaşte fizica fenomenologic şi transdisciplinar ţine de cultura genrală. A rezolva probleme de fizică ţine de vocaţional." - fals. Fizica se scrie in limbaj matematic. Daca nu faci partea respectiva si nu rezolvi exercitii, nu intelegi, punct. Poti sa te minti singur, eventual, dar fizica in mod corect se face si matematic si experimental. Altfel e un terci inutil.

      "Câţi adulţi mai ştiu o boabă de chimie din şcoală?" - foarte buna intrebare, cati, mai exact? Aveti un procent?

      "Dvs. n-aţi auzit. Noi am auzit." - despre ce vorbiti? Eu spuneam ca daca acele cazuri din Finlanda ar fi fost putine, nici nu s-ar fi auzit de ele. Nu am spus ca nu as fi auzit EU de ceva. Ati citit in diagonala, ce s-a intamplat?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Bravo finlandezilor pentru critica sistemului preuniversitar. Probabil ca orice sistem poate fi îmbunătățit (în afara de al nostru, după părerea ta). Mi-ar plăcea să văd asta și la noi, profi universitari capabili de critica.
      Tu ai adus vorba de studenți străini care nu știu fracții (și care probabil au schimbat profilul după un an) . Si probabil ii compari cu studenții romani aleși pe sprânceană care au ajuns în facultățile străine. Ei bine, eu in Romania am avut colegi romani la facultate care nu știau sa scrie, și care au absolvit.... Și niciun profesor universitar nu s-a plâns. Probabil n-aveau timp sa se plângă, lucrând în ture la tiparnita de diplome. Acum sincer, de la Tudorel T te-ai aștepta la o ievaluare a sistemului preuniversitar?
      • Like 0
    • @ Parerist
      Cand am spus eu ca al nostru ar fi perfect? Sunt multe chestii de rezolvat si in al nostru, aproape toate, de fapt. Lipsa de fonduri, de infrastructura, astea dupa parerea mea ar trebui sa fie primele pe lista de prioritati. Cu programa scolara insa nu vad ce e in neregula.

      "Ei bine, eu in Romania am avut colegi romani la facultate care nu știau sa scrie, și care au absolvit...." - Inteleg ca problema nu era suficient de extinsa incat un grup de profi universitari sa se apuce de o petitie in sensul asta. Interesant cum au intrat la facultate. De curiozitate, asta se intampla in timpul comunismului, sau dupa '89? Daca era pe vremea comunismului evident nu s-ar fi putut pune problema de petitii/scrisori deschise etc.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Petru check icon
      Daca discutam de sistemul de invatamant romanesc corect ar fi sa spunem "Acesti profesori stiu ca facultatile la cre predau NU au un sistem de filtrare eficient". Se incepe cu admiterea pe baza de dosar si se continua cu ideea pastrarii tuturor studentilor pentru finantare (de stat sau particulara)
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Anii de glorie a capitalismului de cumetrie iliescian... Sf anilor '90. Admiterea se făcea prin concurs (3 examene), încă nu apăruse dosariada. Iar populația de studenți era pestriță, am avut și colegi ajunși la cariere academice în vest, și aia de care spuneam mai sus in aceeași grupa.
      Eu personal am avut trei asemenea specimene. Unul era baiat de mare industriaș agroalimentar, și suspectez șpaga. Însă asta a rămas repetent în primul an și exmatriculat (nu puteai rămâne repetent în primul an pe vremea când era admitere prin concurs). Însă repetent a rămas pentru ca l-a insultat pe proful de analiza matematica, nu pentru ca era analfabet.
      Ala doilea specimen l-am preluat ulterior, a repetat și el un an ca să aibă timp sa își pună la punct tehnica de copiat. Acum e în românia, lucrează în construcții.
      Al treilea a venit prin transfer de la alta universitate (una din aia bună din Ardeal) . Asta era de departe cel mai prost dintre toți, era incapabil pana și sa copieze. Copia inclusiv numerotarea paginilor sau a capitolelor din carte...
      Și profesorii erau la fel de pestriți, unii fantastici, comparabili cu orice omolog occidental, alții te întrebai cum naiba au aterizat acolo...
      • Like 0
  • Statul, sistemul de învățământ, au fost viciate prin politizare. Toate funcțiile sunt împărțite ”pe pile”, concomitent cu mușamalizarea fărădelegilor.
    În județul ”meu” ( încă roșu) șeful inspectoratului școlar a fost uns un vicepreședintele pesedist. Din nou un politruc, în sistemul depolitizat al învățământului. Acesta, pe lângă susținerea unor alți politrucii în funcțiile de conducere din sistem, are mare grijă să ascundă toate sesizările, deopotrivă cu ascunderea realității alarmante. Fără dubiu, inspectorul șef este complicele abuzatorilor. Ca și până acum, nu există vreo instituție căreia te poți adresa pentru rezolvarea unei anomalii, fiindcă toți conducătorii lor sunt datori găștilor politice care i-au susținut în funcții, iar faptele sunt ascunse de către căpeteniile politice. Astfel, micii tirani de la catedră pot experimenta în voie; iar dacă m-am adresat și directorului, acesta a încercat să mă ”execute tovărășește” în cadrul ședinței cu părinții, cu concursul omniprezentelor mămici, vocale și interesate de ”bine copilului” lor, care refuză să învețe, dar vine la școală cu pantofi de 1000 de lei și telefon de 5000 de lei. Sigur, pentru lipsa de performanță a copilului preocupat mai mult de snobism și gadget-uri scumpe sunt vinovat eu; pentru că suferă copiii dacă încerci să-i tragi de mânecă pe abuzatorii de la catedră și pe complicii lor de acasă.
    Pentru conformitate, județul Gorj este cel despre care vorbesc.
    Chiar dacă, anterior, am reușit să-i fac pe șefii inspectoratului să emită și să afișeze adrese prin care se face referire directă la interzicerea de a cere bani de la părinți și copii, există multe situații în care cadrele didactice și directorii politruci continuă să ceară bani. ”Fondurile” sunt interzise, iar hotărârile adoptate în ședințele cu părinții nu sunt obligatorii - precizându-se asta în ROFUIP. Totuși, complicitatea dintre unii părinți și unii profesori/directori face posibil abuzul. Probabil și pentru că notele mari, obținute prin metode nemeritate, contează la finalul clasei a VIII -a, prin obținrea uneii medii nemeritate. Și din acest punct de vedere, nota de la examen ar trebui să fie singura care contează .
    • Like 2
  • "Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. " - va referiti la cele 2 scoli la care a invatat pana acum fiul dvs., sau la sistem in general?
    "Știm și ne-am săturat să tot strigăm în sus și în jos că sistemul e prăfos și creat de academicieni zeloși din confortul fotoliilor lor de catifea. " - comisiile care se ocupa de programele scolare sunt formate in principal de profesori de scoala/liceu. Acolo academicienii reprezinta minoritatea.

    " Școală românească a murit de mult, nu mai e un loc care îi pregătească pentru piața muncii. " - pe mine m-a pregatit pentru piata muncii. Dupa liceu puteam sa ma angajez ca programator. Sunt multi altii in situatia mea.

    "Școala românească pregătește în 2019 roboței anxioși cu aptitudini care nu le vor fi de folos atunci când vor crește mari." - si ati tras concluzia asta legata de scoala romaneasca in ansamblu... cum, mai exact?
    • Like 5


Îți recomandăm

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult
sound-bars icon