Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Seara în care telespectatorii români au dat o lecție Televiziunii Române. Cum a votat publicul în finala Eurovision de la Tel Aviv

Castigator Eurovision 2019

Olanda a câștigat, sâmbătă, ediția din acest an a concursului internațional Eurovision, grație lui Duncan Laurence și piesei sale, „Arcade”. Punctele au venit în proporție aproape egală de la telespectatori (261 de puncte) și juriul de specialitate (231), ceea ce înseamnă că victoria olandezului nu poate fi contestată. Pe următoarele poziții în top 10 s-au clasat Italia, Rusia, Elveția, Norvegia, Suedia, Azerbaijan, Macedonia de Nord, Australia și Islanda.

Chiar dacă România a ratat pentru al doilea an consecutiv participarea în finala Eurovision, au existat români care au stat cu ochii lipiți de ecranele televizoarelor până după ora 2 dimineața. Aceștia au putut vedea unul dintre cele mai bune show-uri Eurovision din istorie, în care până și prestațiile unora dintre concurenți au fost eclipsate de momentele pregătite de televiziunea israeliană. Cât despre Madonna, invitata specială a serii, probabil că, dacă ar fi fost în concurs, s-ar fi clasat undeva sub cele 10 țări enumerate mai sus.

În opinia mea, însă, cel mai important moment a avut loc cu câteva minute înainte de finalul întregului spectacol, fiind însă trecut cu vederea foarte rapid de prezentatorii de la Televiziunea Română. Mai exact, după anunțarea câștigătorului, pe ecran au apărut, defalcate, rezultatele televotingului din țara noastră. Telespectatorii români au acordat punctajul maxim, 12 puncte, reprezentantului Olandei, care a și triumfat la final. Asta în timp ce juriul autohton „de specialitate” a dat punctele Australiei (!), țară care a încheiat concursul pe locul 9, în timp ce pe Olanda au clasat-o abia pe poziția a șasea.

Chiar dacă ierarhia stabilită de publicul din România a fost scoasă rapid de pe grafica TVR, înțelegerea ei poate fi crucială pentru noi participări de succes ale țării noastre la Eurovision. La o consultare mai detaliată a rezultatelor, pe site-ul oficial al concursului, poate fi observat un amănunt foarte interesant. Telespectatorii români și belgieni au fost singurii care au acordat punctaj maxim piesei care până la urmă a câștigat Eurovision. Iar, dacă pe belgieni îi putem bănui grav de amiciție cu vecinii lor, despre români nu putem spune decât că au avut ureche muzicală, fler sau inspirație.

Dacă vreți, putem spune că telespectatorii români au fost cei mai avizați dintre cei 200 de milioane de privitori de sâmbătă seară, „ajutați" și de faptul că România nu a participat, prin urmare au putut fi 100% obiectivi. Discrepanța uriașă dintre public și juriul de specialitate din țara noastră nu poate să nu ne ducă cu gândul la ce s-a întâmplat în urmă cu trei luni, la finala selecției naționale Eurovision. Atunci, românii au stabilit clar că o doresc pe Laura Bretan în finala de la Tel Aviv, însă votul lor a fost ignorat cu desăvârșire de TVR. Reprezentanta țării noastre a fost aleasă de un alt juriu "de specialitate", străin de această dată, iar rezultatul l-am văzut cu toții.

După selecția națională, românii și-au vărsat furia și frustrarea pe rețelele de socializare, direcționând-o însă greșit, nu spre Televiziunea Română, ci spre reprezentanta noastră, Ester Peony. Tânăra de 25 de ani nu a avut nicio vină și s-a descurcat bine în Israel, având și ghinionul să fie repartizată într-o semifinală extrem de puternică, alături de Olanda (câștigătoarea finalei), Rusia (locul 3 în finală), Elveția (locul 4), Norvegia (locul 5), Suedia (locul 6), Azerbaijan (locul 7), Macedonia de Nord (locul 8). Practic, cu excepția Italiei, care a intrat direct în finală în calitate de țară plătitoare, primele 8 locuri au provenit din semifinala a doua!

Cifrele seci arată, însă, un lucru clar. Piesa care ne-a reprezentat în acest an este doar a doua din istoria participărilor României care a ratat calificarea în finală (după cea de anul trecut, a trupei The Humans). Nu vom ști niciodată cum s-ar fi descurcat Laura Bretan la Tel Aviv și dacă ar fi strâns mai multe puncte decât Ester Peony de la telespectatorii și juriile europene. Însă Televiziunea Română poate învăța o lecție importantă din deznodământul de sâmbătă seară: poate că publicul are dreptate. Telespectatorii sunt mai mulți, mai diverși, mai obiectivi și mai dezinteresați decât orice juriu „de specialitate". Până la urmă, Eurovision este un show de televiziune, la care se uită anual nu 200 de milioane de „specialiști", ci 200 de milioane de telespectatori, iar ei ar trebui să decidă. TVR mai are aproape un an să învețe ceva din acest eșec și să schimbe sistemul pentru anul viitor. Până atunci, rămânem cu piesa câștigătoare și cu scena pe care sperăm să avem și noi un reprezentant în finala din 2020: cea de la Amsterdam.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu știu cât de cunoscător poate fi considerat publicul român (poate fi doar o coincidență ce s-a întâmplat aseară), dar e clar că juriul de "specialitate" e mânjit urât și trebuie să îi dau dreptate autorului acestui articol, din cauza juriului de "specialitate" de la noi nu reușim să trimitem piese și concurenți cu șanse reale la câștigarea trofeului dar noi preferăm să dăm vina, ca întotdeauna, pe tot soiul de conspirații și aranjamente de culise.
    • Like 2
  • Cântecul cu care Ester Peony s-a prezentat la Eurovision nu a fost rău şi poate s-ar calificat dacă ar fi rămas cu show-ul din selecţii. Ghinionul ei a fost „ajutorul” oferit de specialiştii TVR. Este o diferenţă între ceea ce a prezentat la selecţia din România (https://youtu.be/_loQfk_ZUOs) şi ceea ce a apărut pe scena Eurovisionului (https://youtu.be/cZC9o_Z90yo). Ca să nu mai zic că în showul „sabatic”, conceput de „specialistul” ales de TVR, n-am văzut elemente comune cu tristeţea unei femei părăsite. Sau ar trebui să văd în acea coregrfie chinurile iadului prin care trece sufletul pustiit de plecarea iubitului? Negrul predominant şi flăcările acolo m-ar duce cu gândul...

    Într-adevăr, dacă ar fi mers Laura Bretan, probabil că „specialştii” TVR ar fi intervenit mai puţin în show (dat fiind specificul cântecului Laurei) iar ea s-ar fi calificat, probabil, în finală.

    TVR – ea fiind televiziune publică – ar trebui prezente la fel de public facturile Eurovision, să ştim şi noi cât a costat eşecul din Israel. Nu de alta, dar experimentele „specialiştilor” aleşi de TVR au fost plătite din banii noştri. Şi, ca o firmă serioasă ce se pretinde a fi, poate va face o analiză a eşecului, cu măsuri, sancţiuni şi lecţii învăţate. Dar m-ar mira să se întâmple aşa ceva. E atitudinea de la fotbal: noi suntem buni, arbitrii sunt împortiva noastră.
    • Like 4
  • Păcat. Până şi în domeniul muzicii uşoare, tot mediocritatea hotărăşte. Să nu li se deconteze cheltuielile de deplasare.
    • Like 1
  • Este revoltător ce fac nulităţile noastre cu divertismentul şi cu muzica uşoară Acum cred că a devenit evident că selecţia promovarea o fac nişte nepricepuţi cărora ar trebui să nu li se deconteze cheltuielile de participare. De prea multă vrem sunportăm povara unor umilinţe nemeritate. Destul că avem un guvern de mediocrităţi, am crezut că măcar în muzicăputem şi noi recăpăta un pic de mândrie.



    • Like 0
  • TVR este un post public ,dar activitatea lui nu este in serviciul publicului.Postul serveste politicul , de unde primeste bani. Cred ca nici nu-l preocupa prea mult ratingul,Probabil ca mai este urmarit doar de cei care nu au alte optiuni.
    • Like 5
  • Dorin check icon
    TVR uită că este un post public iar angajații lui sunt Bugetari plătiți din banii noștri.
    • Like 4
    • @ Dorin
      Delia MC Delia MC check icon
      Eu cred mai curând că boala românească, ce se numește lipsa de feed-back e vinovată. Un post privat face ceea ce se cere, altfel e limpede, n-are audiență. Tvr însă e post public. Am remarcat în timp cât s-a degradat calitatea programelor tv: erau proaste iar acum sunt și mai proaste. Când lipsește controlul orice om, instituție face ce o/îl taie capul. Exact cazul de față.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult