Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Șeful Concurenței povestește cu ce „se lăudau” unul altuia, într-o discuție privată, șeful TAROM și șeful CFR Marfă

Prezent în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a vorbit despre situația de la Tarom și a comparat-o cu cea de la CFR Marfă. 

„Nu știu ce s-ar putea face la Tarom. E clar că de mulți ani nu merge bine. Fac o confidență, nu vă spun numele, că nu le mai țin minte, că s-au tot schimbat directorii. Țin minte o discuție în care directorul de la Tarom și cel de la CFR Marfă discutau câți bani pierd. Au ajuns la concluzia că fiecare pierde 40 de milioane de euro pe an”, a declarat Chirițoiu. El a adăugat că Tarom a avut norocul că a avut de unde să suporte pierderile și nu a ajuns în situația CFR Marfă, la ștergerea de datorii. 

„CFR e supravegheată de Comisia Europeană. S-ar putea să avem o investigație deschisă împotrivă CFR Marfă. Ar însemna ori se privatizează, ori se returnează datoriile șterse. La Tarom momentan nu e vorba de nimic la nivel european”, a spus șeful Consiliului Concurenței. Problema, crede el, este că la fiecare șase luni vine un nou director care spune că cel dinaintea sa a fost incompetent. Este apoi înlocuit cu altul care susține că nu poate fi responsabil pentru ce a făcut cel dinaintea lui. Iar apoi situația se repetă.

Întrebat dacă, în opinia sa, Tarom mai are vreo șansă să se redreseze, Chirițoiu a răspuns: „Dacă m-aș pricepe la asta, aș concura și aș ajunge unul din mulții directori Tarom. Situațiile din jur nu sunt grozave, pentru că nu vedem niciuna din țările din jur cu companie aeriană. Tarom făcea mulți bani pe cursele interne, unde avea monopol. De când au intrat low cost-urile, prețurile lor s-au prăbușit. Evident că e nevoie de o ajustare”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar o parte măcar din aceste pierderi, nu se regăsesc nicăieri ? Știu că „ciobanul„ care-și pierde o parte din oi, dă explicații proprietarilor acelor oi pierdute. La noi doar ”latră câinii” și căruțele pesediste merg mai departe.
    • Like 0
  • andrei check icon
    Stimate Domnule Chiritoiu, dar ce parere aveti ca TAROM participa la licitatiile anulae de bilete de avion ale Ministerul Transporturilor, unde MT este actionar peste 90% in Tarom. Verificati SEAP. Multumesc.
    • Like 0
  • Tarom trebuie vindut sau lichidat. Nu e nevoie de o companie de stat in acest domeniu. Trebuia făcut asta demult!
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult