Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Șeful Concurenței povestește cu ce „se lăudau” unul altuia, într-o discuție privată, șeful TAROM și șeful CFR Marfă

Prezent în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a vorbit despre situația de la Tarom și a comparat-o cu cea de la CFR Marfă. 

„Nu știu ce s-ar putea face la Tarom. E clar că de mulți ani nu merge bine. Fac o confidență, nu vă spun numele, că nu le mai țin minte, că s-au tot schimbat directorii. Țin minte o discuție în care directorul de la Tarom și cel de la CFR Marfă discutau câți bani pierd. Au ajuns la concluzia că fiecare pierde 40 de milioane de euro pe an”, a declarat Chirițoiu. El a adăugat că Tarom a avut norocul că a avut de unde să suporte pierderile și nu a ajuns în situația CFR Marfă, la ștergerea de datorii. 

„CFR e supravegheată de Comisia Europeană. S-ar putea să avem o investigație deschisă împotrivă CFR Marfă. Ar însemna ori se privatizează, ori se returnează datoriile șterse. La Tarom momentan nu e vorba de nimic la nivel european”, a spus șeful Consiliului Concurenței. Problema, crede el, este că la fiecare șase luni vine un nou director care spune că cel dinaintea sa a fost incompetent. Este apoi înlocuit cu altul care susține că nu poate fi responsabil pentru ce a făcut cel dinaintea lui. Iar apoi situația se repetă.

Întrebat dacă, în opinia sa, Tarom mai are vreo șansă să se redreseze, Chirițoiu a răspuns: „Dacă m-aș pricepe la asta, aș concura și aș ajunge unul din mulții directori Tarom. Situațiile din jur nu sunt grozave, pentru că nu vedem niciuna din țările din jur cu companie aeriană. Tarom făcea mulți bani pe cursele interne, unde avea monopol. De când au intrat low cost-urile, prețurile lor s-au prăbușit. Evident că e nevoie de o ajustare”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar o parte măcar din aceste pierderi, nu se regăsesc nicăieri ? Știu că „ciobanul„ care-și pierde o parte din oi, dă explicații proprietarilor acelor oi pierdute. La noi doar ”latră câinii” și căruțele pesediste merg mai departe.
    • Like 0
  • andrei check icon
    Stimate Domnule Chiritoiu, dar ce parere aveti ca TAROM participa la licitatiile anulae de bilete de avion ale Ministerul Transporturilor, unde MT este actionar peste 90% in Tarom. Verificati SEAP. Multumesc.
    • Like 0
  • Tarom trebuie vindut sau lichidat. Nu e nevoie de o companie de stat in acest domeniu. Trebuia făcut asta demult!
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult