Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Șeful Concurenței povestește cu ce „se lăudau” unul altuia, într-o discuție privată, șeful TAROM și șeful CFR Marfă

Prezent în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a vorbit despre situația de la Tarom și a comparat-o cu cea de la CFR Marfă. 

„Nu știu ce s-ar putea face la Tarom. E clar că de mulți ani nu merge bine. Fac o confidență, nu vă spun numele, că nu le mai țin minte, că s-au tot schimbat directorii. Țin minte o discuție în care directorul de la Tarom și cel de la CFR Marfă discutau câți bani pierd. Au ajuns la concluzia că fiecare pierde 40 de milioane de euro pe an”, a declarat Chirițoiu. El a adăugat că Tarom a avut norocul că a avut de unde să suporte pierderile și nu a ajuns în situația CFR Marfă, la ștergerea de datorii. 

„CFR e supravegheată de Comisia Europeană. S-ar putea să avem o investigație deschisă împotrivă CFR Marfă. Ar însemna ori se privatizează, ori se returnează datoriile șterse. La Tarom momentan nu e vorba de nimic la nivel european”, a spus șeful Consiliului Concurenței. Problema, crede el, este că la fiecare șase luni vine un nou director care spune că cel dinaintea sa a fost incompetent. Este apoi înlocuit cu altul care susține că nu poate fi responsabil pentru ce a făcut cel dinaintea lui. Iar apoi situația se repetă.

Întrebat dacă, în opinia sa, Tarom mai are vreo șansă să se redreseze, Chirițoiu a răspuns: „Dacă m-aș pricepe la asta, aș concura și aș ajunge unul din mulții directori Tarom. Situațiile din jur nu sunt grozave, pentru că nu vedem niciuna din țările din jur cu companie aeriană. Tarom făcea mulți bani pe cursele interne, unde avea monopol. De când au intrat low cost-urile, prețurile lor s-au prăbușit. Evident că e nevoie de o ajustare”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar o parte măcar din aceste pierderi, nu se regăsesc nicăieri ? Știu că „ciobanul„ care-și pierde o parte din oi, dă explicații proprietarilor acelor oi pierdute. La noi doar ”latră câinii” și căruțele pesediste merg mai departe.
    • Like 0
  • andrei check icon
    Stimate Domnule Chiritoiu, dar ce parere aveti ca TAROM participa la licitatiile anulae de bilete de avion ale Ministerul Transporturilor, unde MT este actionar peste 90% in Tarom. Verificati SEAP. Multumesc.
    • Like 0
  • Tarom trebuie vindut sau lichidat. Nu e nevoie de o companie de stat in acest domeniu. Trebuia făcut asta demult!
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult