Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Vedere de la Mamaia. În această imagine se vede noua ofertă a turismului românesc

Ca la un semn, Rusaliile au declanşat războiul anual pe plajele de pe litoral. Vechea răfuială dintre cei care vor să facă plajă pe șezlong şi cei care vor să stea pe cearşaf a devenit de fapt o „afacere” pentru administratorii plajelor, cei care plătesc anual taxe Administraţiei Bazinale Dobrogea Litoral. Iar angajaţii instituţiei care încasează taxe pentru nisipul fin al litoralului se prefac că le-a intrat soarele-n ochi şi nu mai văd lucruri evidente.

Imaginile suprinse cu o dronă în sudul staţiunii Mamaia arată cel mai bine haosul de pe litoralul românesc. Malul mării este practic cucerit de rânduri de sezlonguri aşezate chiar şi în apă. Deşi pot ocupa cu şezlonguri 70% din suprafaţa sectorului de plajă închiriat, agenţii economici de pe litoral preferă să îngrămădească zece rânduri până la firul apei şi să închirieze scump aceste paturi de lemn sau plastic.

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Ca tabloul să fie complet, intră în scenă şi cei care preferă să facă plajă pe prosop sau cearşaf. Deşi au zone dedicate, stabilite tot prin lege, cei mai mulţi dintre turişti îşi aşează prosoapele în faţa primului rând de şezlonguri parcă în ciuda celor care au plătit taxe pentru paturile de plastic.

Mai mulţi turişti, dar şi asociaţii civice din Constanţa au depus sesizări şi plângeri la Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.

Dacă stai de vorbă cu cei care au închiriat plaje de la Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral, aceştia jură pe icoana lui Arsenie Boca şi pe cele mai sfinte cruci că nu încalcă legea. Susţin că au aranjat şezlongurile aşa cum le cere legea şi că de vină sunt furtunile din Marea Neagră care înghit porţiuni întregi de plajă.

Potrivit regulamentului pentru închirierea plajelor, administratorii acestora au obligaţia de a lăsa liber un cordon de cinci metri de la malul apei spre coastă. O zonă dedicată echipajelor de intervenţie – Salvamari, SMURD, Poliţie şi Jandarmerie. În sudul staţiunii Mamaia, salvamarii sunt nevoiţi să circule cu atv-urile prin apă din cauza şezlongurilor.

Nu doar salvamarii le atrag atenţia celor de la Apele Române că situaţia este din ce in ce mai gravă, ci şi reprezentanţii mai multor asociaţii civice din Constanţa. În ciuda valului de reclamaţii şi sesizări, reprezentanţii Administraţiei Bazinale Dobrogea Litoral doar anunţă că vor face verificări.

Articol preluat de pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Jeg la SUPERPRET, pt fraierii care vor sa etapeze, nu sa TRAIASCA cu adevarat. Sunt CONSTANTEAN, nascut in Constanta veche si martor al decaderii orasului si a frumoasei (odata) statiuni Mamaia. Am experimentat acelasi lucru ca si cu Neptunul in anii 1990.. fite.. masini de lux.. liniute,,, COLAPS!!! Este 2020 acum si... fii foart atent la ce urmeaza............ ! Istoria ne preda teoria prostiei, insa noi nu pricepem decat dupa esec............
    • Like 0
  • Si cine va pune, idiotilor, sa mergeti la Mamaia? Normal, cand n-aveti ce face cu banii (probabil castigati "cinstit")...

    Prostia romaneasca este in floare, cum a fost mereu. Nu degeaba sunt 3-4 milioane de votanti cu PSD la fiecare alegeri. Se vede. Majoritatea sunt pe plaja la Mamaia.
    • Like 1
  • https://www.g4media.ro/un-patron-de-plaja-din-bulgaria-a-fost-amendat-cu-3000-de-euro-dupa-aplicarea-unei-noi-legi-bulgarul-isi-parcase-jeep-ul-pe-nisip.html
    • Like 0
  • Dupa un ultim sejur in statiunea Neptun facut in urma cu vreo zece ani, m-am jurat ca nu mai calc pe litoralul romanesc. Si de atunci, pentru ca iubesc foarte mult marea, merg in fiecare an prin insulele Grecesti, unde totul e curat, neaglomerat, fara boxe puse la maximum, cu o servire extrem de civilizata, mai ieftin ca la noi si o apa cum n-o sa intalnesti in Marea Neagra. E de incercat si bucataria greceasca. N-are niciun rost sa mergi in Grecia ci sa ceri mancare ca la noi. In plus, excursii cu autocarele si croaziere cu vaporasele pe care aproape intotdeauna vei avea si un spectacol de dansuri traditionale grecesti. Si nu in ultimul rand, totul e plin de o istorie bine pusa in valoare de ghizii romani pe care ii avem la dispozitie. Nu importa ca pentru a vizita aceste obiective arheologice, trebuie sa platesti. Merita ! Sunt lucruri care ar trebui facute si la noi dar care nu se fac. La noi se prefera susele lui Mazare sau a altor neaveniti, care n-au nicio legatura cu turismul.
    • Like 1
  • Românul e expert la a-și bate joc. De el însuși și de concetățeni. O face de sute de ani doar. A cumpăra scump și prost e doar una din multele metode de a-și bate joc de el.
    • Like 0
  • Zonele dedicate pt cearșafuri sînt cele mai îndepărtate de malul mării și mai apropiate de pubelele care dau pe afară. Sau la capete de plajă, unde se adună cioburile, algele și peturile. Hai să nu ne mai facem că nu pricepem, de dragul 'political correctness'.
    • Like 2
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Cosmin check icon
      Zona dedicată pentru cearșafuri este o poveste.
      Există doar o mafie care cere o taxă de protecție mascată.
      • Like 0
  • Emil check icon
    Credeam ca e imaginea unui cimitir al eroilor!
    • Like 4
    • @ Emil
      Dorin check icon
      Așa am văzut și eu.
      • Like 1
  • Mergeți ba în Bulgaria și terminați cu maimuțăriile astea.
    • Like 3
    • @ Cornel Cancel
      Nonverba check icon
      Dar de ce sa exporte maimutarelile in zone care au ramas cat de cat libere de mitocanie? lasa-i sa-si frece pieile unii de altii p-aici daca asa prefera.
      • Like 5
  • Superba poza. Arata exact ca noile zone populate cu ansambluri rezidentiale din periferiile marilor orase (Militari Rezidans, New Popesti, New Floresti etc).

    Arata defapt nivelul la care ne aflam. Nimic mai mult.

    • Like 6
    • @ Bogdan Storm
      adrian check icon
      Articolul mi-a mers la inima ! Kitsch -ul de pe litoralul romanesc imi repugna . Stiu ca traim intr-o tara a paradoxurilor , dar totusi , daca conditiile sunt mizere si nu se corecteaza de atata timp , de ce este litoralul arhiplin an de an ? Raspunsul cred ca este cel corect - cam asta e nivelul de cultura , pana la urma , al romanilor. Daca nu ar fi cerere , nu ar fi oferta ! Nu mai avem scuza ca nu stim cum e afara . Astea ne sunt gusturile ( scuzati-mi persoana I ) . Nu poti avea zone turistice cu stil intr-o tara in care cerintele estetice sunt pervertite la toate nivelurile !
      • Like 8
    • @ adrian
      Ne mai miram ca autoritatile snt tot asa? Ce semanam aia culegem.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult