Foto - Profimedia
Textul de mai jos este un fragment din lucrarea mea de masterat, care a avut ca subiect documentarul video online și a fost scris cu trei luni înainte ca Simona Halep să fie suspendată pentru 4 ani din cauza dopajului. Evident, faptul că am ales fix acest caz ca să exemplific efectele biasului de confirmare și să îl analizez în lucrarea mea de masterat arată că mă așteptam la acest deznodământ. Mă așteptam, dar nu mi-l doream, fiindcă activez nu doar în domeniul jurnalismului, ci și în domeniul sportiv, iar Simona Halep era unul dintre sportivii pe care-i dădeam ca exemplu sportivilor mei, până să apară acuzațiile de dopaj. Experiența sportivă, dar și cea jurnalistică m-au determinat să am o poziție contrară majorității.
Fragmentul care urmează face parte din lucrarea ”Documentarul video online pentru platforma Youtube. Utilizarea tehnologiilor smart în sportul de performanță”:
”Un exemplu elocvent în care majoritatea covârșitoare a presei din România a ales să servească biasului de confirmare și nu interesului public este cazul de doping în care a fost implicată Simona Halep la finalul anului 2022. Pentru că documentarul video online „Utilizarea tehnologiilor smart în sportul de performanță” are un subiect din domeniul sportiv, am ales să analizez acest caz relevant în ceea ce privește relevarea efectelor biasului de confirmare asupra comunicării din mass-media, dar și din mediul online.
Datorită popularității ei și numărului uriaș de fani, Simona a fost susținută de la bun început de public, însă multe publicații și jurnaliști s-au aliat valului de simpatie și încredere, ingnorând complet evidențele și alimentând biasul de confirmare până când au creat, în România, o realitate paralelă ale cărei efecte se vor vedea și după ce se va afla rezultatul final al anchetei.
Există foarte multe similitudini între munca jurnaliștilor și cea a ofițerilor antidoping. Și unii și alții sunt dedicați aflării adevărului, descoperirii incorectitudinilor și demascării actelor de impostură. Și unii, și alții interacționează cu surse și avertizori de integritate pe care îi protejează. Atât jurnaliștii de investigație cât și ofițerii antidoping acționează într-o zonă ascunsă de ochii lumii, toxică și riscantă. Suspendarea unui sportiv este, adeseori, rezultatul unei investigații, nu doar al unui test făcut aleatoriu. Având în vedere aceste lucruri, modul în care a reacționat o mare parte a presei și jurnaliștilor din România este inadmisibil.
Imediat după ce s-a aflat de cele două teste pozitive la Roxadustat ale Simonei Halep, dopingul și efectele sale ar fi trebuit să fie subiectele zilei, iar presa ar fi trebuit să își asume rolul de a informa și educa publicul, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Lăsând deoparte sutele de articole de tipul fake news și clickbait care promiteau în titluri informații din categoria breaking news, însă conținutul era conceput în jurul acelorași speculații neîntemeiate, majoritatea materialelor au abordat subiectul dintr-unul sau mai multe dintre unghiurile descrise și combătute în continuare.
1. „Simona este o victimă.”
Sportivii depistați pozitiv nu sunt victime, în cazurile de doping cei care au de suferit sunt sportivii curați, care sunt privați de recompensele meritate fiindcă sportivii care trișează le obțin în locul lor. Tot victime sunt și generațiile tinere de sportivi, copii, cadeți și juniori, cărora li se formează o imagine deformată în ceea ce privește dopingul, crescând șansele ca aceștia să aleaă calea dopingului și expunându-i la efectele dopingului.
2. „Suntem alături de Simona la bine și la greu.”
În ciuda biasului de confirmare deghizat în atitudine altruistă dopingul a fost dintotdeauna, este și va rămâne și va rămâne calea ușoară în sport, nicidecum cea grea, prin urmare o abordare neutră este mult mai potrivită.
3. „Este vorba despre o cantitate extrem de mică de Roxadustat.”
Această formulare, preluată din comunicarea Simonei, nu este un argment pro susținere, ci dimpotrivă: a fost de la început foarte suspect că o sportivă care află că s-a găsit în corpul său o substanță interzisă nespecifică invocă, în apărarea sa, cantitatea. Când un sportiv este sabotat (caz în care e posibilă ridicarea sancțiunii) instinctul este să identifice vinovatul, persoana care i-a introdus substanța în alimente sau lichide, nicidecum să dezbată cantitatea substanței folosită la sabotarea sa.
4. „E important să aflăm de ce a luat Roxadustat.”
În absența scutirii de uz terapeutic, orice motiv de a lua o substanță interzisă este nul ca argument în apărare și s-a știut din primul moment că Simona nu avea această scutire.
5. „Este vina medicilor, a echipei, nu a Simonei.”
Aceasta este una dintre cele mai mari erori folosite pentru a o victimiza pe Simona. Este responsabilitatea sportivului să se asigure că nu introduce în organism substanțe interzise. Dacă medicul îi recomandă o substanță interzisă și sportivul o ia, sportivul va fi sancționat – această regulă, știută de toți sportivii de performanță, se regăsește în orice test cu întrebări despre doping, inclusiv în chestionarele pentru copii care se găsesc la concursuri, unde sportivii copii care răspund repede și corect primesc cadouri. Informația este și pe site-ul WADA (World Anti-Doping Agency, n.d.) și pe site-ul ANAD (Agenţia Naţională Anti-Doping, 2023), și este reprobabil faptul că jurnaliștii care scriu despre sport nu știu aceste lucruri și că nu s-au informat înainte să scrie.
6. „Am încredere în Simona, o cunosc, nu ar fi luat intenționat Roxadustat.”
Acesta este un discurs specific biasului de confirmare, bazat pe încredere oarbă într-o persoană pe care, evident, nimeni nu o poate cunoaște cu adevărat doar din aspectele vieții sale publice, prezentate în presă sau pe conturile de socializare. Apoi, încrederea totală fără confirmarea competenței în domeniu nu are valoare de argument, e nevoie de cultură vastă în sport, studierea multor cazuri de doping și cunoașterea în detaliu a regulamentelor antidoping pentru a putea susține, doar bazându-te pe fler, o opinie într-un caz în care toate probele indică doping.
7. „Suplimentele au fost contaminate, deci Simona nu e vinovată.”
Acest raționament este greșit și contrar regulamentelor antidoping pe care orice sportiv de performanță le cunoaște și pe care și-a asumat că le va respecta. WADA (World Anti-Doping Agency, n.d.) și, în România, ANAD (Agenţia Naţională Anti-Doping, 2023), nu recomandă utilizarea suplimentelor, iar sportivii care nu țin cont de recomandare o fac pe proprie răspundere. Pentru ca un sportiv să probeze că un supliment a fost contaminat e nevoie să păstreze mostre din toate suplimentele luate, pe perioade lungi de timp. Nu e însă suficient să prezinte o cutie cu o mostră, de exemplu pudră și să arate că în pudră există o substanță interzisă, fiindcă ar fi putut contamina chiar sportivul mostra respectivă. Trebuie dovedit că lotul a fost contaminat, nu doar cutia sportivului, lucru foarte dificil. Suplimentele de top nu sunt produse pe liniile pe care se fac medicamente precum Roxadustat și sunt garantate. De exemplu USANA1, una dintre firmele care sponsorizează sportivii de elită din tenis oferă despăgubiri de până la 1.000.000 dolari în cazul în care un sportiv e depistat pozitiv ca urmare a utilizării suplimentelor lor.
8. „Indiferent de rezultat, nu-i va lua nimeni realizările sportive.”
Acest aspect depinde de foarte multe lucruri, de exemplu ciclistului american Lance Armstrong (Abt, 2023) toate cele 7 titluri consecutive de câștigător ale Turului Franței i-au fost retrase și a fost obligat să returneze sume uriașe. La fel ca în cazul Simonei Halep, în cazul de doping al lui Lance Armstrong s-au depistat substanțe din categoria EPO.
9. „Amânarea verdictului e un indiciu de rea-credință.”
În cazul de doping al Simonei Halep este vorba despre o substanță nespecifică și, chiar dacă sportivul ar putea demonstra lipsa intenției, suspendarea ar fi de 2 ani (Agenţia Naţională Anti-Doping, 2022). Articolele din presă care urmăresc firul acestui raționament incorect arată că jurnaliștii nu s-au documentat pentru a afla care e suspendarea minimă pentru cazuri similare (două probe pozitive cu o substanță nespecifică și un pașaport biologic suspect) și dacă Simona ar fi putut fi activă ca sportivă la momentul când au publicat articolele, sau încă se află în perioada de doi ani.
Graba și presiunile făcute de Simona pentru ca verdictul final să fie decis mai repede sunt mai degrabă suspecte decât întemeiate, fiindcă un sportiv nevinovat, aflat în fața atâtor probe care-l incriminează, mai degrabă și-ar dori o investigație temeinică, decât una în pripă. O întrebare legitimă este „de ce și-ar dori un sportiv care pretinde că e nevinovat să fie sancționat cât mai repede?”
10. „E o conspirație împotriva ei, fiindcă este româncă.”
Nu este nimic în neregulă ca un jurnalist să ia în calcul posibilitatea unei conspirații, chiar dacă pare foarte puțin probabilă, este însă complet greșit ca un jurnalist să alimenteze, prin articole publicate sau reacții în pe rețelele de socializare, această ipoteză, în lipsa oricăror probe, iar în cazul Simonei Halep există doar trei probe, care nu indică nicidecum o conspirație: două probe pozitive la Roxadustat și nereguli în pașaportul biologic care au dus la o a doua acuzare de încălcare a regulamentelor anti-doping, separată de prima (Agenţia Naţională Anti-Doping, 2023).
Demontarea acestor 10 erori cauzate de biasul de confirmare nu înseamnă, în niciun caz, cu certitudine, că Simona s-a dopat. Chiar dacă acest caz s-ar încheia cu o sancțiune majoră, un jurnalist poate să demareze o investigație pentru a verifica dacă nu a fost o eroare, sau dacă Simona nu a fost sabotată, însă are nevoie de un indiciu cât de mic, altceva în afară de faptul că a crezut până atunci că Simona joacă fairplay și îi este greu să accepte că s-a înșelat în privința ei.
A urma trendul opiniei publice, influențată de biasul de confirmare, doar pentru a genera audiență, trafic și câștiguri financiare, reprezintă nu doar o tentație uriașă ci și o greșeală gravă, pe care realizatorul unui documentar video online trebuie să o evite cu orice preț.”
Cum spuneam și la începutul acstui articol, experiența sportivă și jurnalistică m-au ajutat să intuiesc de la început că este vorba despre un caz grav de dopaj ce se va finaliza cu o suspendare serioasă. Tot experiența mă face să cred și că, în ciuda evidențelor, mulți români se vor uni împotriva unui dușman inexistent și vor alimenta tot felul de teorii ale conspirației.
Până la urmă, reacția în fața imposturii, de orice fel ar fi ea, este emblematică pentru nivelul de evoluție a unui popor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sa trecem la cuvintele alcatuirii de fata: daca maninci o salata cu otet nu esti beat, daca iei un supliment care are un ingredient cu ceva urme vagi de substanta interzisa nu esti dopat.
'Este responsabilitatea sportivului să se asigure că nu introduce în organism substanțe interzise'. Superb, e evident ca Andreea Raducan a fost la fel de vinovata ca Simona cind a luat acea bulina de Nurofen in 2000 la Olimpiada si nu s-a asigurat ca nu e substanta interzisa. Trebuie concediati toti doctorii de la echipe si inlocuiti cu laboratoare mobile acreditate de WADA cu care sportivii sa analizeze tot ceea ce consuma, inclusiv aerul respirat.
Greseala Simonei e ca n-a pus la indoiala competenta celor cu care a lucrat in acel moment, la fel cum Andreea n-a pus la indoiala competenta medicului lotului national de gimnastica. Merita Simona o suspendare de 4 ani pentru aceasta greseala? Eu zic ca nu, asa cum nici Andreea n-a meritat pedeapsa luarii medaliei olimpice.
Simona Halep a uimit repetat prin deciziile pe care le-a luat în anul premergător lunii august 2022 de la US Open. De ce căsătorie la primărie, de ce a plecat Darren Cahill, de ce a plecat toată echipa tehnică, de ce a plecat Virginia Ruzici, de ce Muratoglu&Co total, de ce partide gen Garcia-Doha, de ce divorț Iuruc înainte de cununia religioasă, cine este Daria Snigura, iar acestor ”de ce”-uri li se adaugă o mulțime de teorii ale conspirației cum ar fi: Serena se răzbună pentru finala pierdută la Wimbledon, cu Muratoglu și gelozia nevestei, cu mafia pariurilor deranjată de pariurile machedonilor...
Sunt de părere că Simona Halep este un om care a făcut o declarație de identitate prin acțiunile pe care le-a intreprins. Restul este zgomot informațional.
Chiar dacă are brand de poate da somn multor masculi, Serena are între picioare chestia aia despicată cu care poate da viață, cu care chiar a dat viață!
Asta o face femeie!
Restul sunt bătăi de câmpi cu grație din partea ta, bârnoasa s-a dopat, asta înseamnă furt, un hoț nu trebuie stimat trebuie băgat la pușcărie și făcut de ocară! Scurt!
1.Ignora complect ca Simona a fost testata la Toronto ,Cincinnati si Washington fiind negativa,Deasemeni dupa USO testarile au fost negative.
2.Probele de urina A si B sunt de fapt din aceiasi prelevare ele dau aceleasi rezultate daca nu sunt alterate in procesul de prelucrare ,deci nu au relevanta decat pentru acuratetea prelucrarii de laborator.
3.Conform declaratiilor expertului francez al Simonei in materie de toxicologie in probele de urina,prelevate imediat dupa meciul pierdut cu Snigur(unde a parut a fi ametita mai ales in setul 1!) s-au gasit urme de roxadustat adica la nivel de nanograme!A demonstrat ITIA sau expertii sai ca o astfel de cantitate,gasita exclusiv in proba de la USO,creste performanta sportiva ?Nici gand si nici nu o poate face,ceea ce este doar o presupunere asa cum zice si Simona.
4.Formula sanguina a unei persoane este de multe ori specifica acelei persoane si poate fi foarte diferita de un standard pe care l-ar vrea expertii ITIA.Am inteles ca Simona a prezentat o multime de rezultate a analizelor de sange recoltate de echipele antidrog in decursul anilor si ele arata ca formula ei sanguina este una specifica pentru ea!Ca astia vor sa o incadreze intr-un tipar e problema lor subiectiva,dar nu este nici corect nici stiintific.
5.Sunt surprins ca autorul o tot trage cu “ biasul” sustinatorilor Simonei,in viata cotidiana martorii privind caracterul si onestitatea unei persoane sunt apreciati.Si daca printre ei se gasesc si persoane ca Cahill sau Ruzici ,un Banciu sau un Jelea nu au relevanta!
Pe total o incercare penibila de autopromovare care se poarta de un an prin “capusarea” numelui unei mari sportive romance cum este Simona!
Mai ușor cu pianul pe scări, nu-i ține palma bârnoasei că nu împarte banii câștigați prin hoție cu tine!
Un hoț trebuie făcut de râs!
De care vin? Sec, dulce, demidulce?
Sau încercăm pe culori!
Dacă năsoasa n-avea nimic interzis în sânge, nu se lua nimeni de ea și nu primea 4(patru) ani de suspendare!
Tribunalul ăla care a suspendat-o, nu e Judecătoria Deta sau Baia de Aramă să iei 4 ani în primă instanță și la recurs, după ce ai cotizat îndeajuns, să fii achitat!
Stai așa, să vedem dacă are curaj să facă recurs, poate ia 8 ani, cum a zis mamaia Serena!
Furând, poți fi tu asul așilor bârnos, degeaba a renunțat la balcoanele alea monumentale care te făceau să muți privirea de la nasul imens, urât și borcănat și de la fața de băiat strâns de fudulii!
A furat - la budă!
Mă confundați cu vreun prieten de-al dumneavoastră, pardon!
Vezi cum amesteci structurile cognitive? Nu, articolul nu este despre un concurs de frumusețe...
Comparația cu Șarapova, (suspendată și ea, în ciuda faptului că a fost mai bună ca bârnoasa noastră pe toate planurile și în toate direcțiile), era tocmai pentru a evidenția obiectivitatea!
Nu contează că e vorba de o divă as în tenis sau de o slută mediocră, s-a dopat - la budă!
Interesant...
Tu ai ușa deschisă tuturor?
Aș face o paralelă între cazul de dopaj al Andreei Răducan și cel al Simonei Halep, deși n-ar fi chiar corectă comparația. Înțeleg că o cantitate destul de mică, validată pe o singură probă, pe o altă probă luată cu 3 zile înainte nu nicio urmă de substanță, a făcut ca ea să fie tratată ca recidivă. Adică ai luat o dată (intenționat sau nu) o substanță care iese din organism în 15 zile, într-o cantitate mult prea mică pentru a face o diferență de performanță pe termen lung și ești tratat ca recidivă. Aici nu mi se pare corect. Nu trebuie să urmărească dreptatea? Să prindă pe cei care iau substanțe interzise pentru a-și îmbunătăți rezultate?