Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Societatea consumului iresponsabil se apropie de final. Undeva un pericol pândește

turbine - camp

Foto: Panthermedia / Profimedia

Final de vară toridă în București, în care nimic nu anunță cum pândește toamna, cu excepția frunzelor arse ce stau încă agățate cu disperare de ramuri așteptând să cedeze în fața vântului perseverent al următorului anotimp. Ceva îmi aduce aminte de anii copilăriei de pe strada Cercului, de liniștea duminicilor de vară toridă când timpul îngheța de cald și aerul apăsa cu toată greutatea lui. Astăzi, toate îmi par mai agitate și mai dispuse să rupă monotonia, plictiseala îmi pare o amintire aproape pierdută.

Vacanțele sunt în toi și simți asta în traficul de dimineață, în usurința cu care rezervi la restaurant și în străzile pustii de weekend. Viața merge înainte împinsă de inerția principalelor nevoi și seamănă de la an la an, în pofida dezvoltărilor tehnologice, a evenimentelor excepționale și a apelurilor pentru schimbare. Este numai din ce în ce mai sofisticată, hrănind asteptările noastre nesățioase pentru mai bine, mai mult, mai des.

Luni, 9 august, ONU a publicat un raport al IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) privind schimbările climatice, cel anterior fiind publicat în 2013. Acesta a lansat un avertisment extrem de dur cu privire la situația în care a ajuns planeta noastră și la alternativele pe care le avem la dispoziție. Dacă raportul din 2013 stipula că încălzirea globală este  „…cel mai probabil cauzată de activitatea umană…”, acest raport folosește termeni mult mai categorici. Deși documentul este emis de un colectiv interguvernamental, deci politic, la elaborarea acestuia au participat savanți din peste 150 de țări (printre care și România), iar terminologia a fost subiect de îndelungi dezbateri. Poziția oamenilor de știința este încă și mai categorică cu privire atât la rolul pe care îl jucăm noi în generarea acestei situații, precum și la alternativele la dispoziție și riscurile atașate.

Suntem puțin dispuși să renunțăm la ceea ce ne provoacă plăcere, oricât de iluzorie ar fi și foarte dispuși să ne acordăm circumstanțe atenuante atunci când știm în sinea noastră că am greșit. Declamăm cu multă ușurință atașamentul față de politicile împotriva schimbărilor climatice consumând din ce în ce mai multe resurse. Conștiința faptului că adevărata acțiune este mai ales personală și că schimbându-ne obiceiurile de consum și oarecum stilul de viață este răspunsul adecvat la o astfel de luptă, crează o rezistență fantastică față de inerția obișnuinței și a nevoilor aparente. Este în firea umană și în mentalitatea noastră a tuturor și ce este mai dificil decât să schimbi astfel de țesături preistorice.

În acest fel, ne îndreptăm spre un moment (2040-2050) în care lucrurile ar putea să devină mult mai serioase prin aceea că încălzirea globală ar putea scăpa de sub orice prezumtiv control și să se întrețină singură printr-un efect bine explicat de specialiști. Urmările ar putea să fie catastrofale pentru oameni atât prin riscul direct datorat fenomenelor extreme ale vremii, dar mai ales prin efecte economice de neimaginat.

Avem la dispoziție 20-30 de ani de acțiune pragmatică care ar trebui să plece de la fiecare dintre noi în direcțiile: consumului responsabil de resurse (energie, alimente, etc.), adoptării de soluții eficiente energetic prin aparatura folosită, alimentarea din surse alternative regenerabile de energie, adoptarea unor forme de transport eficiente energetic, utilizarea pe termen îndelungat a unor consumabile sau echipamente, renunțarea la utilizarea plasticelor, a altor materiale non sau greu degradabile, ș.a.

Desigur că astfel de schimbări vor aduce provocări economice majore și industriile respective au nevoie de redimensionare și reformă, dar avem oare alternativă?! Societatea consumului iresponsabil se apropie de final și cei ce înțeleg asta vor progresa, iar ceilalți vor disparărea din punct de vedere economic. Este momentul la care, în bilanțurile noastre fiscale, contabilizăm utilizarea nesustenabilă a unor resurse din ultimii mai bine de 100 de ani. Exploatarea combustibililor fosili și evaluarea acestora pe baza costurilor de extracție, a adus unora bogății enorme și a subdimensionat fantastic costul adevărat al acestora. Acum vine momentul returnării acestor costuri ascunse și va trebui să participăm cu toții, așa cum am beneficiat cu toții, într-o măsură mai mare sau mai mică. Introducerea pe viitor a unei raportări financiare care să țină seama de adevărata valoare a resurselor utilizate, va scoate la lumină mai pe înțelesul tuturor realitatea costurilor dintr-o afacere.

Care va fi momentul de cotitură, când va apărea? Din pacate, nu înainte de a realiza amploarea costurilor pe care schimbările climatice prin fenomenele extreme pe care le generează și nepredictibilitatea acestora. Anul acesta în primul semestru, valoarea daunelor acoperite de societățile de asigurări a atins cea mai mare valoare din ultimii 10 ani pentru dezastre naturale (incendii, inundații, etc.) și reprezintă numai vârful unui aisberg enorm. Se estimează ca în 10-15 ani, valoarea totală a daunelor anuale va depăși 3 trilioane de USD, ceea ce va fi greu de suportat, mai ales dacă ne gândim că cele mai multe astfel de dezastre se vor manifesta în zone extrem de sărace. Efectul migrațiilor cauzate de fuga din calea efectelor schimbărilor climatice va pune o presiune enormă pe zonele temperate și provocările economice și sociale vor fi pe măsură. Atunci, oamenii vor înțelege și vor acționa…, prea târziu, încă bine și așa…? Copiii noștri vor afla.

Împlinesc în curând 30 de ani de antreprenoriat și activez într-o industrie cu rol major în această tranziție, industria energetică. Critică în lupta împotriva schimbărilor climatice, critică și pentru existența societății noastre așa cum o știm. Mă determină astfel să fiu convins că eu trebuie să acționez cu responsabilitate acum. Toate companiile din grupul nostru se implică și se vor dezvolta în continuare în direcțiile care țin de energie regenerabilă prin investiții, prin furnizarea de soluții și lucrări, în domeniul eficienței energetice prin soluțiile adresate consumatorilor industriali, casnici sau a municipalităților, în domeniul digitalizării infrastructurii pentru a spori capacitatea adoptării unor cantități mai mari de energie regenerabilă. Este promisiunea pe care mi-o fac mie, colegilor mei, partenerilor noștri. În rest, conduc o mașină electrică, încerc să consum responsabil, lucrez cu mine pentru a deveni mai conștient de amprenta ecologică pe care o arunc pe fața acestei planete ce mi-a oferit totul.

Vara își urmează cursul spre final, deși ne arată în felul ei că resursele regenerabile ale planetei s-au consumat și anul acesta deja, generând incendii majore și inundații catastrofale. Toamna are să vină și ea și lucrurile se rostogolesc în inerția lor. Undeva un pericol pândește și-și arată colții ascuțiți, noi ne infiorăm trecător și privim în altă direcție … în alta, nu înainte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu chiar sunt curios cum o să-i convingeți pe săraci, de la noi sau din întreaga lume, că trebuie să rămână săraci ca să salveze planeta. Și aștept cu nerăbdare omul sau partidul politic care să militeze pentru reducerea drastică a consumului și a nivelului de trai, pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase (doar pentru UE) de reducere cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030, și care să fie ales/reales. Că deocamdată încă avem alegeri democratice.
    Și mai încerc să-mi imaginez reacția familiei dvs la anunțul că la anul nu mai mergeți cu avionul în vacanță în țări exotice sau în city break-uri pentru că vă crește prea mult amprenta de carbon.
    • Like 5
    • @ Adrian Ionascu
      Suntem declarativ îngrijorați de declinul ecologic, până ne cumparam un bilet de avion un autoturism, chiar electric, o plasmă cât peretele sau un smart watch care consumă energie, siliciu, molibden, alte metale rare, energie electrică scumpă sau motorină.
      Atunci uităm dezastrul planetei.
      • Like 2
    • @ Adrian Ionascu
      Mda, planeta care ia lecții de "flight-shame" de la o adolescentă fără școală care se duce la ONU să vorbească despre relele poluării cu un yacht de lux făcut din fibră de carbon...
      • Like 4
    • @ Adrian Ionascu
      Nimeni nu va fi convins, toti vom fi fortati.
      Si apoi ne vom bate cu pumnul in piept ca suntem mari ecologisti. Mai ales politicienii romani.

      Nimeni nu polueaza intentionat. Doar ca asta e cea mai ieftina varianta. Pentru moment. Cand vom plati cu sanatatea/viata/casa (vezi inundatii, incendii) vom vedea altfel preturile (doar cei care vor putea face o corelatie in poluare si ce li se intampla, ceilalti vor da vina pe guvern, straini, bogati, etc).

      Sa nu poluezi e dovada de civilizatie. Civilizatia se impune cu amenzi, puscarie. In general cu forta.

      Sa speram ca nu vom ramane prea in urma.
      • Like 0
    • @ Nicolae Dolana
      CO2 nu polueaza. E unul din gazele vietii. Fără el nu ar exista viață pe Pământ. Propaganda l-a transformat într-un bau-bau. Nici n-ai zice că e incolor, inodor și insipid. Cel mai important gaz cu efect de seră sunt vaporii de apă. Imaginați-vă o luptă împotriva vaporilor de apă...
      • Like 1
    • @ Adrian Ionascu
      Nu stiam ca vaporii de apa sunt un gaz cu efect de sera. Am gasit informatii aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_cu_efect_de_ser%C4%83

      CO2 se gaseste in atmosfera intr-o proportie infima: 0.03%. Dar se pare ca proportia asta crescut cu 40% de cand a inceput revolutia industriala.

      Da, CO2 nu polueaza in sine, dar cresterea proportiei in care se gaseste in atmosfera are efecte asupra incalzirii globale.

      Am auzit de oameni care au inventat motorul care merge cu apa. Cred ca asta ar fi una dintre cele mai rele inventii pentru omenire.
      • Like 0
    • @ Adrian Ionascu
      Adrian Ionescu, corect comentariul tău! Și eu consider ca problema schimbărilor climatice este una politica in principal și nu tehnologică. Este nevoie de Leadership pentru a convinge oamenii sa facă eforturi și tot de Leadership pentru a crea un context in care sa se identifice soluții suportabile. Este adevărat ca foarte mulți oameni nu-și pot permite sa suporte costurile crescute cu energia așa cum nu-si pot permite sa suporte costul real al serviciilor medicale, iar scheme de suport vin sa asigure echitatea.
      • Like 0
    • @ Corneliu Bodea
      Când 70% din populația globului supraviețuiește cu mai puțin de 10 USD pe zi cine o să asigure echitatea? Discursul dvs este adresat exclusiv celor mai puțin de 10% care nu au grija zilei de mâine. Acești 10% au o amprentă evident mai mare per persoana ca ceilalți dar pot să se dea și peste cap și n-o să reușească nimic concret pentru că sunt mult prea puțini.
      Spuneți că problema e politică nu tehnologică. Problema e tehnologică, Politicul doar a creat-o alergând după himere. la acest moment nu avem posibilitatea, tehnic vorbind, să renunțăm la sursele tradiționale și să trecem la cele alternative. Degeaba suflă politicul tare în goarnă. Energia ieftină este motorul devoltării umane. Energie scumpă, proastă, intermitentă duce la sărăcie, revolte, ură. Nici un sărac nu este ecologist. Zău. Are multe alte probleme mai stringente. Și măcar dacă sacrificiul celor 10% ar rezolva ceva pe partea schimbărilor climatice. Este utopie care duce la sărăcie și conflict cu rezultate nule. Ce poate fi mai rău decât asta?
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult