Foto: Inquam Photos/ George Vilia
În atât de lăudatul prim program de guvernare al PSD-ALDE, biblia executivelor făcute și desfăcute de Liviu Dragnea, cuvântul infrastructură este folosit de mai mult de 90 de ori și face referire la toate domeniile, de la cel medical, până la educație, IT și cloud, turism balenar și agricultură.
În același program - valabil până joi, 29 iunie, când am aflat că se introduc taxe și impozite și că se desființează Pilonul II de pensii, informație ulterior dezmințită - cuvântul investiții este utilizat de peste 170 de ori. Mai mult, Partidul Social Democrat se angajează că investițiile publice vor ajunge la 6% din PIB, iar banii vor proveni din Fondul Național de Investiții și fonduri europene.
În realitate, în perioada ianuarie-iunie 2017, investițiile publice au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2009, iar investițiile private sunt în scădere accentuată. În fața unui adevăr de necontestat, că nu poți să scazi încasările bugetare, să crești salariile din sectorul public și să faci și investiții, președintele PSD Liviu Dragnea și-a dărâmat guvernul, iar între două cabinete, a încropit alt program de guvernare, care prevede creșteri de impozite, desființarea Pilonului II de pensii (idee enunțată de două ori cu subiect și predicat de Ministrul Finanțelor, negată ulterior) și introducerea taxei pe solidaritate pentru cei cu salarii lunare de peste 14.500 de lei.
După lunga tradiție de după Decembrie 1989, e de presupus că fondurile adunate s-ar duce pe proiectele irelevante finanțate în mod total netransparent de ministrul Sevil Shhaideh calare pe mamutul fondurilor din programul de dezvoltare rurală. PSD și ALDE pregătesc noi taxe și impozite ca să-și satisfacă primarii din țară și clientela politică, să le arunce pe terenuri construite în pantă și parcuri în care vor paște vacile, pe panseluțe cumpărate de primari ca Robert Negoiță la preț de alocație școlară sau festivaluri de mici mari organizate de Gabriela Firea cu milioane de euro în mijlocul orașului.
Dar oare cine nu ar fi de acord să achite impozite mai mari și taxe pe solidaritate, dacă acești bani ar fi investiți în autostrăzi, școli, căi ferate? Se vorbește despre 160 de kilometri la oră pe calea ferată (imaginați-vă că ați ajunge de la București la Sibiu în 2-3 ore).
Iată câteva frânturi despre cum ar trebui să arate investițiile publice, extrase din primul program de guvernare, valabil până ieri, pe câteva domenii (pasajele îngroșate au fost scoase în evidență pentru a fi mai ușor de parcurs):
Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfășurată, obiectivul Guvernului este ca un procent de 60% să fie adus la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase să fie închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească parametrii tehnici ce trebuie asigurați de partenerul privat), trecute în conservare (prin menținerea terasamentului) sau chiar dezafectate. În vederea dezvoltării transportului rutier, Guvernul susține următoarele investiții:
• Coridorul pan-european IV feroviar — FEN+BS
• Finalizarea proiectului Reabilitarea podurilor dunărene (situate la km 152+149 și km 165+817) pe linia de cale ferată București—Constanța (9,57 mil. euro). Perioada: 2017
• Finalizarea proiectului Reabilitare linie de cale ferată Sighișoara—Coșlariu (357,09 mil. euro). Perioada: 2017—2018
• Finalizarea proiectului Reabilitare linii de cale ferată Coșlariu—Vințu de Jos—Simeria (412,36 mil. euro). Perioada: 2017 —2018
• Reabilitare linie cale ferată Frontieră - Curtici - Radna - Gurasada - Simeria pentru 160 km / h; TRONSON 2 km 614 — Bârzava—Ilteu—Gurasada și TRONSON 3 Gurasada— Simeria (1.800,00 mil. euro). Perioada: 2017 — 2021
• Lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri — FEN + BS
• Regionala Brașov — proiect fazat (2,67 mil. euro) Perioada: 2017—2018
• Regionala Iași — proiect fazat (9,10 mil. euro) Perioada: 2017—2018
• Regionala București — proiect fazat (9,87 mil. euro) Perioada: 2017—2018
• Regionala Timișoara — proiect fazat (3,67 mil. euro) Perioada: 2017—2018
• Regionala Cluj (30,01 mil. euro) Perioada: 2017—2020
• Regionala Craiova (21,40 mil. euro) Perioada: 2017—2020
• Regionala Galați (35,60 mil. euro) Perioada: 2017—2020
• Reînnoirea și modernizarea materialului rulant (300 mil. euro, FEN + BS). Perioada 2017 - 2018
• Electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Episcopia Bihor (572,88 mil. euro, FEN + BS)
• Reabilitarea podului de la Grădiștea și îmbunătățirea parametrilor tehnici București Nord—Giurgiu Nord—Frontieră (84 mil. euro, FEN + BS)
• Modernizarea liniei București - Buzău - Focșani - Bacău - Roman - Pașcani - Iași - Frontieră
• Elaborarea documentației tehnico-economice (22,50 mil. euro, FEN + BS)
o Reabilitare linie Focșani—Roman (588 mil. euro, FEN + BS)
• Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată în vederea îmbunătățirii siguranței (42.00 mil. euro, FEN + BS). Perioada: 2017—2020 • Proiecte de investiții noi în feroviar — FEN + BS • București — Brașov (29,8 mil. euro)
• Timișoara — Arad (22,8 mil. euro)
• București — Buzău (32,3 mil. euro)
• București — Craiova (67,95 mil. euro)
• Pașcani — Iași (25,7 mil. euro)
• București — Constanța (59,3 mil. euro)
• București — Pitești (37,9 mil. euro)
• Inelul Feroviar al Bucureștiului: Printr-o consultare între Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor se pot găsi soluții de a transfera fluxul de călători din jurul marilor orașe din sectorul rutier spre sectorul feroviar. Principalele avantaje ale proiectului Inelul feroviar al Bucureștiului sunt că linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban al zonelor periferice, această linie de cale ferată poate decongestiona traficul de călători de tranzit.
8 spitale regionale, organizate ca centre de urgență—excelență, pentru toate specialitățile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naționale în funcție de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, dar și pentru a doua opinie. Descriere: 1.000 paturi, 10 clinici, 1 centru de cercetare, echipamente de ultimă generație. Cartier de locuințe pentru medici și personal, infrastructura de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților (hotel — minimum 50 de locuri). Cost: 300 milioane de euro / spital.
• 1 spital republican, în București, care va fi organizat ca centru de urgență—excelență și cercetare, pe toate specialitățile. Descriere: peste 2.500 de paturi, 30 de clinici, 2—5 centre de cercetare, echipamente de ultimă generație. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilități (școală, grădiniță, magazine etc) pentru cadrele medicale, dar și facilități de cazare pentru însoțitorii bolnavilor (hotel — minimum 2.000 de locuri). Cost: 1.1 miliarde euro.
- Reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea (având în vedere întârzierile majore în pregătirea proiectelor pentru cele 3 spitale regionale și a pericolului pierderii acestor sume):
• Spitale județene — cel puțin 15
• Ambulatorii de specialitate — cel puțin 150 • U.P.U. — cel puțin 25
• Centre comunitare integrate medico-sociale
- Dotarea fiecărui spital județean cu echipamente de imagistică moderne (cel puțin un CT și RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arși (6—10 paturi)
- Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe.
• Înlocuirea treptată a parcului actual de ambulanțe
• 1 ambulanță pentru fiecare comună
România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție.
În ceea ce privește transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuată cu implicații periculoase în siguranța și securitatea traficului, susținută de subfinanțare, ceea ce a condus la efecte nocive și greu de înlăturat. La ora actuală, România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la viteza de deplasare a trenurilor.
Programul PSD mai promite infrastructură de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice) pentru 115.000 beneficiari, dezvoltarea turismului balnear prin investiții în infrastructura rutieră și crearea bazelor de tratament. Guvernul susține reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Două mici corecții: IT și cloud sunt termeni redundanți, iar turismul balenar cred că e totuși turism balnear... :)
Multă sănătate și vă rog, mai scrieți, că o faceți bine!
Cloud computing e o sumă de tehnologii IT, deci eu zic că termenii sunt totuși redundanți. :)
1. De ce trebuie blamat cel ce castiga mai mult (ma adresez in special in privinta celor din privat)? Nu este o legatura de conditionalitate intre castigul lui (mai) mare si venitul indecent de mic al absolventului de medicina. Mai degraba exista o legatura stransa intre devalizarile facute de haita de asa-zisi politicieni, combinata cu o sanatoasa si crasa incompetenta, si veniturile mici ale multor categorii profesionale.
2. psd-ul nu face altceva decat sa mareasca baza de unde poate isi trage "parandaratul", combinat cu asigurarea simpatiei vesnicilor votanti. Dar cred ca al doilea obiectiv este mai puternic, pentru ca oricum - nu cred ca se vor obtine cine stie ce fonduri.
3. Distinsa (???) olguta vasilescu pretindea ca va asigura salarii de mii de euro medicilor. Asadar si ei vor fi taxati, nu? Asta in ceea ce priveste bugetul pentru sanatate.
4. Am vazut destule informatii in presa in ceea ce priveste nivelul devalizarilor si furturilor din sistemul de sanatate - ca sa am o oarece imagine a fenomenului. Problema sanatatii nu sta in primul rand in inexistenta fondurilor, cat mai degraba in (extrem de) proasta gestionare a lor.
5. Iar o taxa in plus nu inseamna neaparat ca banii vor fi directionati acolo unde se declara ca ar fi. Iata doar exemplul taxelor de drum, de pod, accizelor din benzina si a diverselor alte taxe inrudite. Cat din acestea ajung cu adevarat in proiectele de drumuri? iar din ceea ce ajunge, cat se fura si cat este utilizat pentru scopul declarat.
Ieri, am intrat in magazin (cu carciuma). Un om, beat muci, se certa cu vanzatoarea care nu mai vroia sa-i dea bere "pe caiet". M-a interpelat pe mine
- "Dom' profesor, da si mie de-o bere, ca, uite, cxrva asta nu vrea sa-mi dea!".
- "Pai de ce sa-ti dau eu?!"
- "Fin'ca tu ai, ratzi ai dreacu de bogatasi!"