Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Stat eșuat vs stat funcțional: cu banii pe care îi lasă românii doar în spitalele din Austria s-ar putea construi în fiecare an un spital regional în România

AKH

Pacienţii români au plătit, în ultimii 10 ani, circa 250 de milioane de euro anual pentru tratamentele făcute în Austria, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, fondatorul companiei care se ocupă de turism medical între România şi Austria, AT-Med, Darius Pencea. Suma este similară cu investiția pentru fiecare din cele trei spitale regionale pe care autoritățile vor să le ridice la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, estimate la 200 de milioane de euro fiecare.

Pencea a precizat că 90% din cei 250 de milioane de euro reprezintă tratamente făcute din banii pacienţilor.

„Statisticile Casei de Sănătate din Austria arată că pacienţii români au lăsat în ultimii 10 ani minimum 250 de milioane de euro anual pentru a se trata în Austria. Din această sumă, 90% reprezintă tratamente făcute din banii proprii. Cine alege Austria alege medicina cea mai scumpă, infrastructura cea mai bună de medicină şi toţi merg acolo pentru că au încredere că medicina de acolo este actualizată”, a afirmat Pencea pentru News.ro.

Mii de români aleg în fiecare an serviciile clinicilor din străinătate. Pe lângă cei cu dosar aprobat de Ministerul Sănătății, sau cei cu formularul E112, tot mai mulți sunt cei care ajung la spitalele din afară din proprie inițiativă, după ce își caută un doctor pe internet sau direct pe site-ul clinicii.

În clinicile din statele Uniunii Europene o zi de spitalizare costă în medie aproximativ 1.000 de euro, la care se adaugă costul cu analizele, operațiile și tratamentele ulterioare. O operație poate ajunge la câteva zeci de mii de euro. 

Statul român a plătit în 2015 pentru tratamente medicale în clinici din Austria, Germania, Italia și alte state din UE aproximativ 90 de milioane de euro. În aceste state au mers în special pacienți cu afecțiuni oncologice sau boli ale sistemului circulator.

Traian Băsescu, când era președinte al României, s-a operat la spitalul AKH din Viena (Foto: PROTV)

Între politicienii români care au apelat la serviciile medicale ale clinicilor din străinătate se numără fostul preşedinte Traian Băsescu, care s-a operat în Viena în 2006 de hernie de disc. Operația l-a costat 18.000 de euro. În Viena a fost internată și Monica Iacob Ridzi. Victor Ponta a ales Istanbul pentru operația la picior, iar Călin Popescu Tăriceanu o clinică din Bordeaux, după un accident de motocicletă. Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost 1996 în Israel pentru o afecţiune dermatologică, iar pentru o intervenție la inimă în 2007 a mers la Paris. Adrian Năstase s-a operat de tiroidă într-o clinică din Germania, în 2003.

În 27 de ani în România nu s-a construit niciun spital de stat. În ultimii 10 ani au plecat din țară peste 30.000 de medici și am avut 13 miniștri ai Sănătății.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Spitalele trebuie si echipate, intretinute, platite salarii (la nivel de Austria), etc.
    Situatia mai tine si de multe alte lucruri, iar logica articolului e tare trasa de par.
    Chiar daca s-ar fi construit acele spitale, pacientii respectivi tot in Austria s-ar fi dus.
    • Like 0
  • Este monopol de stat. Luati exemplul Romtelecom inainte si dupa privatizare/liberalizare. Inainte nu aveam Internet, dupa, aveam cel mai bun Internet din lume. Oricati bani am arunca in sistemul medical, problemele nu se vor rezolva, dimpotriva, se vor amplifica. Romanii inca mai viseaza la feti frumosi pe cai albi, care vor veni si vor salva sistemul.
    • Like 0
  • "CORUPTIA UCIDE" nu este un slogan revolutionar, e realitatea noastra de fiecare zi intr-o tara care se pretinde europeana.
    • Like 1
  • Dar s-au construit 10000 de biserici, așa că suntem în siguranță. Acolo nu sunt superbacterii.
    • Like 5
  • Oameni buni ,treziti va ! Nu lipsa banilor ne a adus in aceasta stare ci lipsa muncii de conducere acestui popor.Noi cum sa ne ingrijim sanatatea daca alesii nostri fac legi care sa rezolve : nimic.Au alergat dupa bani ,multi bani dusi pe apa in loc sa incurajeze munca fiecarui om dupa valoarea ei.multumesc.
    • Like 2
  • check icon
    Pentru ca operatiunea aia care se cheama " a intelege" incepe sa dispara cu desavarsire din vocabularul autoritatilor romane, atata timp cat e vorba de sifonat bani romanesti catre alte tari. Intretinerea sanatatii proprii este un drept al omului, pe care ni-l exercitam inclusiv platind asigurarile de sanatate. Numai ca, situatia in care ai o problema de sanatate in timpul unui sejur - de placere sau in legatura cu munca - este una, iar situatia in care vrei cu tot dinadinsul sa-ti tratezi o problema de sanatate, aparuta pe timpul sederii in Romania, la Ouagadougou sau Nairobi, este alta. Turismul medical nu trebuie, in opinia mea, decontat de catre CNAS.
    • Like 0
    • @
      bluenavy check icon
      Haideti sa ne uitam si mai in clar: intretinerea sanatatii personale este obligatia fiecaruia. Dreptul la asistenta specializata in aceasta directie ("dreptul la sanatate") este obligatoriu asigurat de statul in care traiesti si platesti taxe si impozite, ca partea sa din aceasta relatie mutual benefica numita societate. Insa, daca sistemul pastorit de stat nu isi poate indeplini atributiunile (adica e defect), acesta ramane tot dator fata de tine, "investitorul - contributor", cu ceva. Acest ceva este tot posibilitatea de a-ti trata problemele de sanatate, doar ca intr-un sistem care e in stare sa o faca, deci in strainatate. De aceea CNAS e normal sa deconteze.

      Taxele si impozitele, traiul in litera legii, linistea sociala... nu sunt un dat. Sunt o relatie contractuala functionala, ce implica ambele parti. Daca una nu isi indeplineste functia, nici cealalta nu mai poate fi obligata la a si-o indeplini.
      • Like 4
    • @ bluenavy
      check icon
      Cine stabileste daca statul e sau nu e in stare sa se achite de obligatie? In Drept, obligatia profesionala a medicului si avocatului nu e una de rezultat, ci de diligenta. De ce ar trebui decontat tratamentul cuiva care poate sa-si faca o operatie pe cord la Tg Mures, unde cei de acolo au prestigiu international, daca el tine musai sa mearga la Frankfurt? E numai un exemplu, poate nu cel mai potrivit.
      Apoi, ca sa merg putin mai departe, costurile de acest nivel pentru o simpla operatie mi se par de departe supraevaluate. In fond, opereaza doi-trei medici si doua-trei asistente, pentru cateva ore. Cu tot cu amortismentele aparaturii si consumurile energetice (adica ceva becuri si aparatura de monitorizare), plus medicamentele si materialele folosite, nu ai cum sa ajungi la cateva zeci de mii de euro, nici daca le inmultesti cu pi, adica 3,141592
      • Like 0
    • @
      bluenavy check icon
      Plecati de la presupunerea ca CAS deconteaza INTEGRAL niste tratamente supraevaluate (de acord aici ca pretul e baban, probabil se justifica printr-un mecanism simplu de piata: au cerere mare si competitie mica).
      Cel ce decide unde merge sa se trateze nu e normal sa fie altul decat pacientul ("clientul"), care-si cauta solutia cea mai buna singur, si statul ii da ajutorul la care s-a obligat luandu-i banii, oriunde decide el sa-si puna viata gaj. Este tot un mecanism normal - altfel, dupa logica dumneavoastra, CAS nu ar trebui sa deconteze nici unui pacient de la Vaslui (de exemplu) un tratament la Bucuresti sau la Tg Mures, atat timp cat exista spital la Vaslui.
      Mai mult, obligatia medicului si avocatului sunt cu totul altceva decat obligatia statului si a sistemului de asigurari de sanatate.
      • Like 4
    • @ bluenavy
      check icon
      Comparatia dvs e nepotrivita, pentru ca sistemul de sanatate e unul unitar, deci poate fi conceput si gestionat unitar incat o operatie de apendicita ori amigdalita sa poata fi facuta la Vaslui, Tg Jiu sau Zalau, dar o operatie mai complicata sa fie facuta la Fundeni, ori stiu eu ce alt spital. Asta tine de managementul celor ce au in grija sanatatea romanilor. Cat despre diferenta facuta intre obligatia medicului si cea a sistemului, ea exista, dar nu in sensul clasificarii facute de mine. Cu alte cuvinte, introducerea in discutie a altir criterii e nerelevanta .
      • Like 0
    • @
      bluenavy check icon
      Prietene, pacientul roman care-si vinde tot ce are sa se duca la Viena, care nu castiga cat castiga un austriac sa-si permita sa se trateze la preturile de la Viena, de ce pleaca acolo, cand aici are acest sistem minunat si bine conceput si mai mult nici nu-l costa-n plus?
      Ce determina un pacient/ client sa aleaga intre aceste unitati? Asta e intrebarea de pus realmente si punctul orb al sistemului roman de sanatate - si tot acesta este si raspunsul la problema "turismului medical de necesitate" romanesc.
      De ce e omul asa disperat? Pentru ca sistemul functioneaza minunat doar pe hartie, in realitate functioneaza ala de la vecini. Iata cine stabileste daca statul e in stare sa se achite de obligatie, si de ce. Pacientul/ client. Contribuabilul.
      Daca "managementul celor ce au in grija sanatatea romanilor" este autist, primul care-i taxeaza este insusi romanul, prin faptul ca face pe dracu-n patru sa mearga in alta parte. Ce care au in grija sanatatea romanilor, daca sunt manageri si nu urechisti, inteleg din asta ca niste lucruri trebuiesc reparate. Pana vin ei cu reforme si ce mai trebuie, pacienti mor. Zilnic. De aceea e un semn de posibilitate de intrare in normalitate faptul ca CAS deconteaza partea sa din tratament oriunde s-ar duce pacientul. Daca nu ar deconta am fi in situatia de public captiv, de monopol - lucru care GARANTEAZA deteriorarea serviciilor medicale prin eliminarea artificiala a concurentei si inadaptarea ofertei la cerintele pietei.
      • Like 5
    • @ bluenavy
      check icon
      Pacientul care vinde tot ca sa ajunga la Viena? Ce-i asta, o tentativa de gluma? Se duc la Viena aia care "vand tot ce au furat" ca sa ajunga acolo, ca sa raspund tentativei de spirit...Sa fim seriosi, nu am auzit de prea multi oameni de stare sociala medie ca sa ajunga acolo. Am auzit, insa, de diversi ipochimeni a caror pierdere ar fi fost dificil de acoperit de catre puterea coloniala. Cat despre competitie ca motor al calitatii, folosirea acestei lozinci capitaliste arata ca nu ai fost niciodata la un curs de management, necum sa mai si practici...Si, apropo, simplul fapt ca incercam sa comunicam nu ne transforma in prieteni, cuvant care are o greutate mai mare decat ii dau diversi cocalari care incearca sa te aduca la nivelul lor prin simpla lui folosire.
      • Like 1
    • @
      bluenavy check icon
      Dumneavoastra sunteti sigur ca "250 de milioane de euro anual" venite de la romani, raportati de austrieci, vin exclusiv de la hotii de tara? Cum ati auzit dumneavoastra de ipochimeni eu am auzit de oameni care au facut sacrificii mari sa plece la un tratament decent - si inca multi. Poate AT-Med are mai multe detalii. Ar trebui sa-i intrebam.
      • Like 6
    • @
      Gravity check icon
      "simplul fapt ca incercam sa comunicam nu ne transforma in prieteni"
      Așa e, si de aceea, cand sunt pe forumuri, sunt foarte atent sa nu folosesc modalitati de adresare ca: "prietene", "amice", "friend", "buddy","mate" etc. Am observat ca pe unii îi deranjează mai puțin daca ii numești "maimuță proastă" decât să le spui "prietene"...
      • Like 2
    • @ Gravity
      bluenavy check icon
      "Prietene"este un apelativ pozitiv, de pace. Din experienta, cei care "se dau jigniti" cand acesta nu este alaturat unui limbaj nerespectuos de fapt cauta o modalitate de atac la persoana celuilalt, ceea ce spune multe despre capacitatea de intelegere a realitatii, bunul simt si autocontrolul respectivului interlocutor. Prin extensie, vorbeste si despre calitatea informatiei pe care o ofera si judecatilor pe care le emite.

      "Cine jigneste nu gandeste" - merge o vorba. Cine gandeste nu are nevoia sa jigneasca - pentru ca e capabil sa argumenteze, sa se inteleaga cu oamenii non-asemenea lui, sa nu fie mistuit de impulsuri arogante si sa ajunga la punctele importante din acea conversatie.
      • Like 3
  • O fi sau nu o fi bine sa se investeasca in mamuti medicali este de discutat. Tot de discutat ar fi daca ar trebui sa se investeasca masiv in activitatile de preventie a imbolnavirilor ( educatie medicala obligatorie si temeinica in scoli:igiena,alimentatie sanatoasa, etc., controale medicale regulate, dispensare medicale, promovarea gimnasticii de la birou/scoala ).
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      bluenavy check icon
      Sistemul romanesc de sanatate are nevoie mai intai de o deparazitare serioasa, altfel orice investitie in orice va ajunge tot frectie la picior de lemn. Pe langa nenumaratele capuse si lipitori acesta pierde bani pentru ca e total inadaptat pietei, nu atrage "clienti", e osificat in niste practici de monopol comunist, asa-zisele "feude", in care pacientul e un fel de animal care nu are dreptul sa ceara nimic, si primeste doar ce-si cumpara. Asta trebuie schimbat intai.
      • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult