Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Stați jos, de la mine aveți un Insuficient! Când va deveni școala cu adevărat „altfel“

Copil cu mască la școală

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

Reînarmați cu un arsenal de pensule, culori, carioci, tuburi (de vopsea, de lipici, de aracet), cu stocuri de hârtie creponată, colorată, lucioasă și cartonată, suntem printre norocoșii care inaugurăm semestrul al doilea cu „școala altfel“. În anul în care tot ce am trăit, gândit și simțit a devenit „altfel“, într-o lume în care ne-am distanțat forțat de familie, de prieteni, de confortul previzibilului și de echilibrul siguranței, școala altfel sună pleonastic. Și totuși, mergem înainte pe o structură de an școlar bătută în piatră, ca și poruncile lui Moise, făcând abstracție de vremuri și de circumstanțe. Imuabilă și intransigentă, programa își continuă drumul prin viețile noastre încâlcite, garant al statorniciei Educației în fața imprevizibilului - o va face și la toamnă, când elevii care schimbă ciclul școlar vor fi trozniți de mulți dintre noii profesori cu un aer degajat, în timp ce își vor aminti neputincioși de orele grăbite de pe WhatsApp.

Un scurtcircuit de un an într-un sistem de educație axat obsesiv pe performanță a creat în rețea dezechilibre care se vor resimți pe termen lung. Cine și cum evaluează impactul? Cine regândește programa următorilor ani și cum vor fi reintegrați în circuitul școlar copiii care au pierdut cursa online sau nu au avut acces la nicio formă de școală? În multe cazuri, calificativele finalului de semestru pandemic au reconfirmat un adevăr trist și foarte cinic: sistemul continuă să noteze starea materială a familiei și condiția ei socială mai degrabă decât potențialul elevului. Când din clasa a patra părintele este depășit de exercițiile de matematică primite de copil ca temă pentru acasă, problema nu este a părintelui, ci a școlii de masă care își ratează an după an menirea de a oferi oportunități de educație tuturor elevilor înscriși în sistem, indiferent de meseria lu’ tata. Excelența se predă în clase dedicate performanței, nu într-un învățământ de masă cu elevi stivuiți în containere în curtea școlii, puși de-a valma într-un cuibar în care unii își vor putea cloci un viitor de aur datorită meditațiilor, iar alții vor scurma în noroi ca proaspeți absolvenți ai analfabetismului funcțional.

O programă care îți pretinde din clasele primare să descifrezi ortograme care altădată se regăseau în examenul de gramatică pentru concursul de admitere la Drept este din același film SF cu o navă spațială care tocmai a aterizat lângă toaleta din fundul curții - putea-i-te-ai oare împotrivi?!

Dacă școala nu va deveni „altfel“ în fiecare zi, adică mai accesibilă, mai inteligibilă și mai practică, în bilanțul pandemiei vom crea o nouă coloană de victime nevinovate: copiii cu insuficiență școlară acută, peste al căror viitor putem întoarce de pe acum plăcuța cu „închis“. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bine descris acest "tablou" fabricat cu mandrie in Romania, ruinator de vieti tinere. Din pacate fara impact, ca tot ce misca in tara asta, raul, ramul
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult