Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Stați jos, de la mine aveți un Insuficient! Când va deveni școala cu adevărat „altfel“

Copil cu mască la școală

Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

Reînarmați cu un arsenal de pensule, culori, carioci, tuburi (de vopsea, de lipici, de aracet), cu stocuri de hârtie creponată, colorată, lucioasă și cartonată, suntem printre norocoșii care inaugurăm semestrul al doilea cu „școala altfel“. În anul în care tot ce am trăit, gândit și simțit a devenit „altfel“, într-o lume în care ne-am distanțat forțat de familie, de prieteni, de confortul previzibilului și de echilibrul siguranței, școala altfel sună pleonastic. Și totuși, mergem înainte pe o structură de an școlar bătută în piatră, ca și poruncile lui Moise, făcând abstracție de vremuri și de circumstanțe. Imuabilă și intransigentă, programa își continuă drumul prin viețile noastre încâlcite, garant al statorniciei Educației în fața imprevizibilului - o va face și la toamnă, când elevii care schimbă ciclul școlar vor fi trozniți de mulți dintre noii profesori cu un aer degajat, în timp ce își vor aminti neputincioși de orele grăbite de pe WhatsApp.

Un scurtcircuit de un an într-un sistem de educație axat obsesiv pe performanță a creat în rețea dezechilibre care se vor resimți pe termen lung. Cine și cum evaluează impactul? Cine regândește programa următorilor ani și cum vor fi reintegrați în circuitul școlar copiii care au pierdut cursa online sau nu au avut acces la nicio formă de școală? În multe cazuri, calificativele finalului de semestru pandemic au reconfirmat un adevăr trist și foarte cinic: sistemul continuă să noteze starea materială a familiei și condiția ei socială mai degrabă decât potențialul elevului. Când din clasa a patra părintele este depășit de exercițiile de matematică primite de copil ca temă pentru acasă, problema nu este a părintelui, ci a școlii de masă care își ratează an după an menirea de a oferi oportunități de educație tuturor elevilor înscriși în sistem, indiferent de meseria lu’ tata. Excelența se predă în clase dedicate performanței, nu într-un învățământ de masă cu elevi stivuiți în containere în curtea școlii, puși de-a valma într-un cuibar în care unii își vor putea cloci un viitor de aur datorită meditațiilor, iar alții vor scurma în noroi ca proaspeți absolvenți ai analfabetismului funcțional.

O programă care îți pretinde din clasele primare să descifrezi ortograme care altădată se regăseau în examenul de gramatică pentru concursul de admitere la Drept este din același film SF cu o navă spațială care tocmai a aterizat lângă toaleta din fundul curții - putea-i-te-ai oare împotrivi?!

Dacă școala nu va deveni „altfel“ în fiecare zi, adică mai accesibilă, mai inteligibilă și mai practică, în bilanțul pandemiei vom crea o nouă coloană de victime nevinovate: copiii cu insuficiență școlară acută, peste al căror viitor putem întoarce de pe acum plăcuța cu „închis“. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bine descris acest "tablou" fabricat cu mandrie in Romania, ruinator de vieti tinere. Din pacate fara impact, ca tot ce misca in tara asta, raul, ramul
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult