Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Stimate factor de decizie, nu mutila și această generație de copii și de studenți…

Admitere UMF

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Stimate factor de decizie - fie că faci parte din structura națională (minister), județeană (Inspectorat școlar, Consiliu județean) sau locală (Primărie, școală),

În calitate de părinte, crescut și educat în epoca comunistă, în care lipseai de la școală doar daca apendicul nu mai era in a relationship with you, îmi permit să sugerez să nu mutilezi și mai tare generația ce vine, după eșecul predictibil legat de scenariile privind cursurile.

(Trebuie să fac o paranteză: cei care lucrează în companii private, competitive, văd cu ochiul liber când o acțiune trâmbițată de către guvernanți nu are în spate un plan concret, clar definit, cu resursele necesare, responsabilități și termene limită; acești părinți au fost cei care au cumpărat din proprie inițiativă hardware pentru propriii copii, au cumpărat licențe pentru platforme online tocmai pentru ca aceștia să poată avea acces rapid în cazul unui scenariu care suspendă cursurile).

Dacă ai eșuat la capitolul școală online, poate nu ar fi târziu să regândești strategia și să duci totuși elevii și studenții la școală, exact în acele spații generoase care stau nefolosite și pot primi statut provizoriu de aulă: teatre, cinematografe, săli de spectacole, săli de conferință, centre expoziționale, cămine culturale, inclusiv spații Horeca mari etc. Toate acestea permit o distanțare corectă iar cursurile pot fi ținute în siguranță. Astfel de spații sunt proiectate pentru un aflux mare de vizitatori, dispun de holuri și săli generoase, precum și de grupuri sanitare dimensionate corect.

Toate acestea pot fi închiriate, ajutând astfel industriile care se confrunta cu lockdown-ul total.

Iar fondurile se vor găsi cu puțină bunăvoință.

Dar nu mutila generații întregi de copii și studenți; ei au nevoie să dobândească cunoștințele în mod echitabil și corect, ca să nu ne trezim peste câțiva ani cu o altă generație fușerită și amputată intelectual de către propriul stat.

Semnat,

Mama unui student, care dospește în fața unui ecran timp de 8-10 ore pe zi… 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro