Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Stimați pasageri, vă propun 4 idei „scandaloase” pentru a ieși din ipocrizie. „Taximetria nu trebuie să fie serviciu ieftin, ci sigur, decent și eficient”

Persoane in taxi

(Foto: Guliver/Getty Images)

În România anului 2018, taximetria este o meserie care face mai multe valuri decât ar fi normal, într-o țară zdravănă, cu cetățeni zdraveni și autorități la fel de zdravene. Dar în România se întâmplă un circ desuet, cu derapaje în penibil și absurd. O hărmălaie dezlânată care nu duce nicăieri. Și, evident, nu rezolvă nimic. Ceea ce ar trebui să reprezinte un pilon de bază al transportului public într-o capitală europeană la noi este o varză hilară.

Iar noile reglementări legale aflate încă în dezbatere publică, privind taximetria în București, nu fac decât să adâncească absurdul. Tot felul de idei năstrușnice, care apar din tufișurile uscate ale unei imaginații deloc fertile, par că ridică la fileu mingi pentru ironii și disperări. 

De nicăieri nu pare să vină o idee bună, constructivă, sănătoasă. Haideți să ne concentrăm pe câteva dintre ele și să încercăm să transformăm cuvintele goale în niște posibile cărămizi, cu care să construim un serviciu de taximetrie sigur, decent și eficient.

Prima idee năstrușnică - obligaţia firmelor de taxi de a avea montat sistem de plată cu cardul în toate maşinile şi sancţionarea şoferilor cu amendă de până la 500 de lei dacă refuză cursele.

Adică dacă eu iau un taxi de aici până dincolo și asta face să zicem 5 lei, iar eu vreau să plătesc cu cardul, ar trebui ca orice taximetrist să fie de acord. Că așa spune legea, iar compania de taxi ne-a dotat cu POS-uri. Deci se poate. Și apoi, șoferul nici nu are voie să refuze cursa.

OK, acum haideți să fim realiști. Pentru orice plată cu cardul, care pe posesorul de card nu îl costă nimic în plus față de prețul pe care îl plătește pentru ceea ce cumpără, vânzătorul dă la bancă niște bani pentru tranzacție. Din cei 5 lei, firma mai dă la bancă niște bani apoi plătește niște taxe la stat, iar apoi trebuie să-i mai revină și șoferului ceva. Dacă ne uităm la Uber, Taxify sau Black Cab, există un tarif minim pe care îl plătești. 9 lei, 10 lei, depinde de companie. Niciodată mai puțin.

Oare nu ar fi o soluție asta pentru ca șoferii de taxi să nu mai refuze o cursă? Nimeni nu spune că taximetria trebuie să fie un serviciu ieftin sau accesibil tuturor. În primul rând trebuie să fie sigur, decent și eficient.

Haideți să încercăm așa: 9 lei cursa minimă.

A doua idee năstrușnică - obligativitatea existenţei dispeceratelor la care clientul să poată apela telefonic sau prin alte mijloace şi care să poată transmite taximetriştilor comenzile prin staţie de emisie - recepţie.

Dragi tovarăși și pretini... în secolul internetului, în care fibra zbârnâie peste tot și în care taxiurile au acces la net pentru a putea oferi serviciul de plată cu cardul, comenzile trebuie să se facă prin stație emisie-recepție? Ca acum douăzeci de ani. Este dispeceratul clasic soluția prin care faci ilegal Uber sau Taxify? Adică „o să ne fie tuturor mai greu...dar măcar îi omorâm p-aia” Serios? Asta este soluția? Dacă nu asta se vrea prin această ideea stupidă, atunci ce?! Care este utilitatea ei? Internetul și aplicațiile oferă soluții mai rapide, mai ieftine, mai sigure! De ce ne întoarcem la stația de emisie-recepție?

Haideți să încercăm așa: 9 lei cursa minimă și să lăsăm șoferii să aibă cât mai multe mijloace prin care să poate lua curse (de genul aplicațiilor de taxi)

A treia idee năstrușnică – […] să aibă ţinută îngrijită, pantaloni, cămaşă, sacou, fiind interzisă îmbrăcămintea necorespunzătoare, precum şort, maiou şi şlapi.

OK, cum controlezi asta? Cei mai mulți șoferi de taxi merg cu mașinile proprii, iar de la companie au „închiriat” doar stația și autorizația. Cine și cum o să-i oblige să meargă vara în cămașă și sacou? Poliția? Cu ce resurse? Cine va pândi taximetriștii să nu umble în pantaloni scurți? Cine face distincția între momentul în care șoferul de taxi cu mașina lui proprie merge la cumpărături sau pur și simplu șofează de plăcere, cu stație închisă și momentul în care muncește? Facem razii? Oprim taxiul cu client, scoatem șoferul afară și îl amendăm că nu are sacou? Și clientul, pe banii lui, stă și așteaptă să se aplice legea.

Și apoi... cât de inteligent este să obligi un șofer care stă toată ziua în mașină, să umble vara în sacou și cămașă?! Serios? Asta este problema? Că nu șofează la costum?

Haideți să încercăm așa: 9 lei cursa minimă, lăsăm șoferii de taxi să aibă cât mai multe mijloace prin care să poate lua curse (de genul aplicațiilor de taxi) și îi lăsăm pe șoferi să conducă îmbrăcați decent, dar adaptat la anotimp/condiții meteo.

A patra idee năstrușnică – […] interzicerea folosirii unor tarife mai mari decât cele autorizate şi afişate pe bord şi, deci, interzicerea negocierii preţului.

A interzice negocierea este la fel de absurd ca a spune că interizici să înjure sau să discute despre religie și sex cu clientul. OK. Și cum verifici că nu fac asta?

Revenind la tarif, haideți să dăm Cezarului ce este al lui. Tariful dinamic este o soluție. După cum spuneam, taximetria nu trebuie să fie ieftină. Trebuie să fie sigură, decentă și eficientă. Când cererea este ridicată, oferta își modifică dinamica, iar clientul știe de dinainte că la orele de trafic intens, când iese toată lumea de la serviciu, va plăti mai mult pentru o cursă decât să spunem la ora 2 noaptea. Da, cam ca la Uber. Dacă noi am fi taximetriști, ne-ar conveni să ducem un client de aici până dincolo, pentru 5 lei plătiți cu cardul, într-o aglomerație groaznică în care mașina consumă enorm? Nu. Dar pe de altă parte, dacă eu, client, țin morțiș să merg doi kilometri cu mașina, atunci acest mic moft trebuie plătit corespunzător.

Repet această idee care mi se pare fundamentală: taximetria nu trebuie să fie un serviciu ieftin, ci unul sigur, decent și eficient.

Haideți să încercăm așa: 9 lei cursa minimă, lăsăm șoferii de taxi să aibă cât mai multe mijloace prin care să poate lua curse (de genul aplicațiilor de taxi), lăsăm șoferii să conducă îmbrăcați decent, dar adaptat la anotimp/condiții meteo, și le punem la dispoziție un tarif dinamic, ajustat condițiilor de drum și raportului dintre cerere și ofertă.

Dacă am încerca așa, vă întreb, dragi republicani, ar mai refuza taximetriștii cursele? Ar mai negocia tariful? S-ar mai certa cu clienții care nu dau bacșiș? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am o idee nu prea năstrușnică...schimbarea legii! Autorizațiile în proprietate, tarif calculat de primărie (real).....kilometrul zi/noapte/extraurban/sărbători, timp de ocupare...Și or să apară și chestiile bune...Nu crezi?
    • Like 0
  • Nu prea sunt de acord cu autorul articolului. Taxiul - cel puţin la noi - nu este şi nu ar trebui să fie un serviciu de lux. Este un serviciu de transport public. Taximetristul are nişte obligaţii legale (aparat fiscalizat şi omologat metrologic, plata redevenţei, să facă ITP la 6 luni, să aibă asigurare RCA specială pt. taxi şi asigurare pentru persoanele transportate). Mai are şi obligaţia să nu refuze curse şi să nu negocieze tariful. Pentru servicii negociate există serviciu de închiriere maşini cu şofer, definit şi el prin Legea 38/2003, categorie în care s-ar putea licenţia şi Uber, dar nu o face, că nu vrea să plătească taxe, dar asta e altă mâncare de peşte. Nu cred că există o limită a numărului de maşini în regim de închiriere, aşa că aici s-ar putea licenţia toţi care vor să negocieze tariful.
    Tocmai tariful fix pe km (cel mult diferenţiat pe zi/noapte) şi lipsa cursei minime fac diferenţa între taximetrie şi închiriere. Dacă se renunţă la prevederea asta şi se dă liber la ,,făcut preţu'", taxiul va deveni inaccesibil majorităţii clienţilor, pentru că fiecare ar cere preţul după mutra clientului şi după plecare/destinaţie. Automat, unul care ia taxiul de la aeroport o să fie suprataxat că ,,are bani de avion şi nu dă şi el un 100 lei la taxi?", Ce dacă persoana respectivă a venit cu un low-cost sau vine dintr-o delegaţie pentru care nu se asigură şi transportul intern. Sau poate omul pur şi simplu nu vrea să plătească suma exorbitantă cerută de taximetrist.

    Licenţele de taxi trebuie să fie în număr limitat, nicăieri nu pot fi ţ'şpe mii de taxiuri. Problema e la cum se dau ele, de exemplu PMB ţine blocate vreo 3000 de licenţe de ani de zile. Unele blocate în instanţă, unele retrase la cerere, ba chiar şi licenţe aparţinând unor particulari care au decedat. Aici trebuie umblat.
    Ce ar mai putea să facă autorităţile locale - în calitate de autorităţi competente pentru atribuirea serviciilor de taxi? Păi ar putea să facă nişte controale pe bune cu poliţia locală. PMB ar pescui mii de ilegalişti (şi vorbesc aici de ilfoveni, de rechini, dar şi de cei care prestează prin Uber şi Taxify). Dacă controalele astea s-ar face zilnic timp de o săptămână, vă garantez că nu ar mai rămâne în Bucureşti decât cele aprox. 7000 taxiuri licenţiate, care sunt absolut suficiente pentru traficul din Bucureşti. Cu ocazia asta, acestea ar putea face suficiente încasări cât să nu mai aibă nevoie de maimuţe şi quartz şi nici nu ar mai trebui să crească tarifele din pix cu 30% ca să se menţină pe linia de plutire. Dar acum, când stai juma' de oră undeva şi clienţii se suie doar în Pelicanul (că e 1,39) sau iau Uber, nu ai cum să faci bani din taximetrie decât fentând legea şi clienţii în toate modurile posibile.

    Acum despre propunerile duamnei Firea: sunt ridicole! Practic ea face o "lege" nouă, locală, dar mai restrictivă decât Legea 38/2003! Nu scrie nicăieri în Legea 38/2003 că trebuie luaţi clienţii doar prin dispecerat. Nu scrie nici că trebuie să fie şoferul la costum... pe mine ca client mă doare fix în pix că e şoferul în costum sau nu. Nici prin afară nu umblă şoferii la costum, în Germania vara umblă în sandale şi bermude şi nu se plânge nimeni. De confortul şoferului depinde, până la urmă, viaţa pasagerului. Nu zic să stea şoferul în chiloţi, dar o îmbrăcăminte decentă nu înseamnă musai costum.
    • Like 0
  • Tariful minim nu poate fi 9 lei pentru ca îți iei sigur un scuipat dacă vrei 1 leu rest.
    • Like 0
  • check icon
    Piata ar trebui sa decida cat de scumpa sau ieftina e taximetria. Si tot piata ar trebui sa decida daca taximetria moare. Daca autoritatile ar intelege asta nu ar interzice uber, si ar gasi modalitati de taxare si conformare la reglementari si pentru aceste noi moduri de calatorie. Eu nu inteleg de ce nu se incurajeaza crearea de companii autohtone gen uber. Pana a urma e vorba doar de aplicarea unei tenologii. Pana si Uber stie asta, stiu ca e un model usor de copiat, si se axeaza pe inovatie, merg spre self driving cars pe care sa le detina compania.
    • Like 0
    • @
      check icon
      Cotect dar cu condiția liberalizării şi a licențelor taxi să nu fi obligat să mergi cu maşina ta doar la firme gen uber şi atunci ar fi o concurență reală
      • Like 0
  • check icon
    Bun articol,de bun simț şi acum să vă lămuresc pe scurt cum stă treaba in taximetrie eu lucrând in domeniu o perioadă de timp . Toată activitatea de taximetrie in Bucureşti este controlată de COTAR aşa zisă asociație a taximetriştilor, de fapt o asociație a patronilor dar īi putem incadra mai degrabă la categoria ,,grup infracțional organizat " mari evazionişi ,milioane de euro anual ,contracte de muncă pe două ore maxim patru ore ,tarife stabilite fără nici un suport economic cu fişe de fundamentare a tarifului (se depun la primărie) scoase din pălărie cu calcule de cost ridicol de mici fără nici un fundament (cum credeți că a fost posibil un tarif de 1,39 lei/km) asta afetând calitatea parcului auto ,poate părea surprinzător pentru mulți clienți dar intreținerea unui autoturism taxi in condiți optime costă mult iar la cinci ani ar trebui schimbată maşina (in Bucureşti ajunge la 400000km) ,alți bani.Referitor la cursele scurte, pe care le refuzam şi eu dacă era foarte aglomerat sau nu erau intr-o direcție cu şanse mari de a ,,lega cursa" ,motivul e simplu tariful ridicol de mic făcea ca pe distanțe scurte suma pe aparat (5 ,6,7 lei)să nu acopere costul efectuării cursei costul unei curse fiind de 7 ,8 lei in funcție de plan şi combustibil(gaz sau motorină)şi asta se datorează unui articol din lege care stabileşte prețul de pornire la valoarea prețului pe km lucru nemaiîntâlnit in Europa cu efecte,desigur,nemaiîntâlnite in Europa.Să vă lămuresc cu costurile şoferului la plan (pseudo-angajați ), planul pe zi (de fapt e o chirie a maşinii) este de 100 -120 lei/zi la care se adaugă prețul combustibilului 50 ,60 lei asta ducând la un cost total in jur de 160 lei/zi o maşină taxi in Bucureşti efectuează 20 curse/zi in medie astfel afli costul unei curse ,160:20=8lei/ cursă ceea ce mă facea şă refuz o cursă de 5 lei diferența de 3 lei ar fi trebuit să o pun eu pt că ,,patronului" trebuia sa-i duc planul intreg desigur nu-l interesa că am avut curse de 5 lei .
    Oricum să nu o lungesc atâta timp cât domeniul taximetriei este controlat de cei de la COTAR nu vor fi servicii bune ,domeniul ar trebuii profesionalizat, licențele taxi oferite direct taximetriştilor in urma unui examen de evaluare profesională cu tarif municipal zi/noapte/extern şi eventual pt zilele de sărbătoare dar nu se va intâmpla nimic de genul ăsta ,vezi acțiunile țoapei Firea,la noi prevalând interesul personal (şpaga) şi ghiciți cine e mai potrivit ,COTAR,desigur ,soferii doar adaptându-se mediului in care îşi desfaşoară activitatea sau părăsesc domeniul .

    • Like 2
  • îmbrăcați decent, dar adaptat la anotimp/condiții meteo,
    De ce? Vorbim despre o căruță fără coviltir? Daca "taximetria nu trebuie să fie un serviciu ieftin, ci unul sigur, decent și eficient." atunci se pare ca ati pierdut din vedere posibilitatea de a regla temperatura din habitaclu in funcție de temperatura din exterior. Asadar, de ce ar fi nevoie de pantaloni scurti? "năstrușnică" este neluatea in calcul de către dumneavoastră a obligativității folosirii mașinilor dotate cu aer condiționat, pe care taximetristul da-l pornească atunci când e nevoie!
    • Like 0
  • GabiC check icon
    Foarte pertinent! Felicitari!
    Ideea cu minim 9 e f ok. Ideea despre POS- este reala. Banca taxeaza tranzactiile cu POS'ul i functie de contract - chiar si cu 2 %. Nu stiu cui i-ar conveni ca sa plateasca la banca - doar ca are client de 5 lei. De fapt alunecarile astea catre "plastic" si banca sunt pentru inteoducerea treptata a controlului tuturor. Ai "banii" in banca- daca vreau eu- stat- de maine nu-i mai ai. Ti-i blochez pe orice considerent ai apoi dureaza deblocarea...pana cand vrea "pixul meu de stat".
    Deapre costumatie- doar ar trebui sa fie decenta. Nu suntem pe vremea lui Ceasca- sa fie toti chelnerii imbracati cu camasa alba si pantalon negru. Numai unei idioate ii putea trece un asemenea imbecilism prin creier.
    Imi aduc aminte ca in Africa de Sud politistii sunt la pantalon scurt, sandale si tricou sau tunica cu maneca scurta. Si sunt organe ale legii (care ar trebui sa impuna respect) nu un taximetrist...
    N-am nimic impotriva noilor sositi la masa cu ucate (uber si taxify) cu conditia respectarii acelorasi reguli/legi pe care le urmeaza si taxiurile "clasice".
    • Like 0
  • Daca este sa vorbim despre idei nastrusnice, prima ar trebui sa fie exact cea legata de "dezbaterea publica". Iar termenul "nastrusnic" poate fi oricand inlocuit de "aberant" "fara forma si fond", "pagubos", etc
    Ne place sau nu, subiectul are ca principal obiect niste entitati private -indiferent modul de constituire si/sau asociere, SRL,SA,... - si relatia lor cu "statul". Respectiv, autoritatea locala care le da drept de functionare, autorizare si mai apoi statul in sine unde isi platesc taxele si impozitele la fel ca oricare entitate privata care desfasoara activitati supuse legilor fiscale din Romania
    Nu vad si nu inteleg care e treaba mea in functionarea, reglementarea sau bunul mers al respectivelor entitati. Si cam de pe ce pozitie, alta decat a babelor barfitoare la margine de sant, ar trebui sa imi exprim o pozitie. Fie ea si consultativa
    Nu este treaba mea daca "le convine" sau nu sa faca si curse scurte.
    Nu este treaba mea daca respecta sau nu un cod de conduita si anumite reglementari impuse de conducerea sau autoritatea locala. Cum nu este treaba mea nici sa contribui la o mai eficienta si optumizata functionare; eventual sa stabilim impreuna distante minime/maxime, tarife flexibile si asa mai departe.
    Si nu ma intereseaza absolut deloc de ce in Bucuresti este un tarif pe kilometru iar in Sibiu sau Cluj acest tarif poate fi dublu sau triplu
    Eu nu sunt un pasager!
    Eu si toti cei care folosim la un moment dat serviciile unui taxi suntem clienti. Platim pentru a beneficia de un anumit serviciu, in anumite conditii. Iar acestea trebuie reglementate de cei care detun respectivele societati si de catre cei care ii autorizeaza/ amendeaza.
    Nu face nimeni nici o dezbatere publica pe tema "muncitorului de la salubritate ii convine cati kilometri parcurge pe jos in 8 ore de munca?", "vanzatoarei de la supermarket ii convine uniforma pe care o poarta, a comsultat-o cineva inainte de a i se impune sa o poarte?" sau, "oare nu i-o fi greu baiatuluo care livreaza pizza?"
    Toti muncim pentru banii care ii putem cheltui la un moment dat intr-un taxi. Si de multe ori mai facem si ce "nu ne convine" sau ceva in plus fara a ne astepta neaparat la un bacsis. Si tuturor ni se impun anumite conditii/limite din ce in ce mai clare, la angajare. Si cam stim ce urmeaza daca nu le respectam.
    De ce ar trebui ca taximetristii sa se bucure de regim special si sa existe o... dezbatere publica?
    Inchei spunand ca in orice oras sanatos la capul administratiei locale, pilonul central il constituie transportul public. Nicidecum taximetria
    Dar poate ma insel
    • Like 0
  • Am fost in octombrie la Lisabona un grup mai mare de prieteni. 12 mai precis. Am folosit des taxiul. Ieftin. Curse de 10-15 minute la 6-7 euro (fara exagerare). Nu prea se respecta culoarea rosie a semaforului pe acolo dar in rest e super OK serviciul si civilizat. DAR... intr-o zi am tras o fuga la Porto. Ne-am intors seara dupa 23. La aeroport exista pe trotuarul din fata un loc in care trebuie sa stai la coada pentru a lua taxiul. Foarte interesant. Inclusiv cu bare care ghideaza coada (stiti, chestiile acelea care fac cozile serpuitoare pentru a forma o singura linie pe un spatiu mai mic). Erau 300 de oameni la coada! Am crezut ca acolo imi petrec noaptea. Ei bine nu, intr-o jumatate de ora am prins taxiul. Fiind 12,cum va ziceam, am luat 3 masini. In cea in care eram noi, taximetristul, foarte simpatic altfel (dar ne tot spunea expresii pe care le stia el in ucraineana desi i-am explicat clar ca habar n-avem ce vorbeste, noi fiind DIN ROMANIA - "da, da, a inteles, da' e pe aproape si el a fost IN UCRAINA!!!"), a pornit aparatul. A iesit 9.20 euro sau pe acolo si ne-a cerut fara sa clipeasca din ochi 20! Am aflat ce s-a intamplat si cu celelalte 2 echipaje - asa ca ne-am putut forma o opinie totusi destul de documentata. Asadar... Celui de-al doilea echipaj nici macar nu i-au pornit aparatul. Li s-a spus clar ca e 20 de euro, nenegociabil. Au acceptat. Celui de-al treilea echipaj nu i-au pornit aparatul. La solicitarea uneia dintre cele 2 fete din masina de a porni aparatul, taximetristul a oprit masina, i-a coborat (imaginati-va o zona de extravilan la iesirea din aeroport noaptea aproape de ora 24) si i-a lasat acolo. Noroc ca aveau instalata aplicatia Uber si au cerut o masina. I-a costat 9 euro. Deci, in concluzie: la orele normale e super OK pretul (desi recomand un alt fel de taxi, caruia ii ziceam tuk-tuk, niste scutere cu atas - incap 6 persoane), dar la orele de noapte, cand simt ca depinzi de ei, taximetristii din Lisabona te taxeaza de nu te vezi. Si pe tine si pe fiscul portughez - evaziunea fiind in floare.
    • Like 0
  • Ideea năstruşnică a „ţinutei obligatorii” poate fi reglementată. Adică este OK ca vara, când sunt „28 de grade la umbră” (vorba cântecului), omul să vină în pantaloni scurţi şi tricou, purtând o încălţăminte lejeră. Dar de la asta şi până la şort, maiou şi şlapi, este o diferenţă mare. Deci poţi suna la dispecerat şi să reclami ţinuta respectivului, eventual să le trimiţi şi o poză. Dar asta numai DACĂ există bună-credinţă de ambele părţi. Ceea ce nu se întâmplă, mai ales în cazul dispeceratelor.

    A patra idee nu este deloc năstruşnică. Compania de taximetrie (chiar şi taximetristul independent) ştie care sunt orele de vârf zilnice sau din perioada sărbătorilor şi poate face un tarif orar. Acesta ar trebui afişat la vedere pe/în autoturism, precum şi pe website-ul companiei. În acest fel mă pot informa şi, dacă vreau un taxi pentru 50 de metri la oră de vârf, îl pot alege pe cel cu preţul mai convenabil. Neînţelegerile client-taximetrist apar atunci când este afişat un preţ iar el, taximetristul, cere altul sau când nu porneşte aparatul de taxare. Iar aici, cu toată simpatia pentru taximetrişti, este vorba de furt. Punct.

    În rest, toate cele scrise sunt de bun simţ.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult