Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Sunt o „babă” care și-a sacrificat feminitatea pe altarul feminismului

În răgazul atât de scurt al unei duminici am ajuns să mă întreb, după aproape 25 de ani în care am fost un auxiliar al justiţiei, de ce am ajuns ca, pe lângă oboseala cronică, să simt şi frustrare sau, mai bine zis, amărăciune.

M-am angajat ca şi grefier la puţin timp după Revoluţie, când examenul consta în două probe: tehnoredactarea unui text la maşina mecanică de scris şi o compunere pe o temă la alegere. Pe acea vreme era suficient. Deşi nu îndeajuns, pentru că, în momentul în care ajungeai în sistem nu aveai nici măcar cunoştinţe elementare de drept, iar adaptarea cerea un efort substanţial. Vremuri de pionierat.

Anii au trecut. Au apărut computerele, a apărut Ecrisul, munca a ajuns să se tripleze cel puţin şi de la încheierea de şedinţă care acum vreo douăzeci de ani era redactată pe o foaie A5, s-a ajuns la încheieri pe 2, 3, 5, 10 sau 15 pagini. Grefierii întocmeau pe acea vreme doar practicaua, adică partea introductivă a hotărârii, judecătorii redactând apoi considerentele acestora cu ajutorul dactilografilor, categorie de personal auxiliar care nu mai există.

S-a ajuns la înregistrarea şedinţelor de judecată, la afişarea acestora, ceea ce presupune pentru un grefier de şedinţă ca, pe lângă apelarea părţilor să mai facă două operaţiuni pe calculator, ceea ce nu ar fi o problemă dacă ai avea 10 cauze într-o şedinţă, iar nu 30, 40 sau 50.

În prezent admiterea în sistem se face în alt mod, sau prin SNG (Şcoala Naţională de Grefieri), sau prin examene organizate de curţile de apel, costând în tehnoredactarea unui text pe calculator (probă eliminatorie) şi test profesional din Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi Legea nr. 567/2004. Cei mai mulţi grefieri au, la fel ca şi judecătorii, studii juridice, lucru de altminteri util, pentru că este necesar să ai cunoştinţe solide de drept pentru a putea sintetiza sau pune într-o formă digerabilă concluziile avocaţilor sau ale părţilor.

De când sunt în sistem am avut de-a face cu trei generaţii de judecători. Cei pe care i-am găsit în sistem şi care, în mod evident, trecuseră prin perioada comunistă, marea majoritate oameni de valoare şi buni jurişti, pe care îi respectam şi care ne respectau.

Apoi, dintr-o dată, sistemul a simţit nevoia să-i înlăture şi aşa, a venit o nouă generaţie. Persoane mai tinere, mai dinamice, cu care am avut o relaţie împărţită între respect şi prietenie.

Şi acum, o nouă generaţie. La curţile de apel au ajuns judecători între 30 şi 40 de ani, poate prea tineri pentru o funcţie atât de înaltă. Cu excepţii. Nu contest că unii dintre ei îşi depăşesc cu prisosinţă vârsta şi se ridică la valoarea necesară pentru a exercita o asemenea funcţie importantă. Dar…

Revenim la auxiliari.

Sunt grefier în penal şi intru la trei săptămâni în sală, în şedinţele de apel cu o medie de 35/40 de cauze pe şedinţă. Asta presupune, în primul rând să iei de la arhivă vreo trei sau patru cărucioare de supermarket cu dosare. Ulterior trebuie să faci lista de şedinţă, ceea ce presupune să verifici fiecare dosar, pentru a vedea obiectul lui, cauzele în care sunt inculpaţi arestaţi, pentru că aceste dosare sunt primele pe listă, să le aşezi în ordine, să le numerotezi şi apoi, în această ordine, să faci lista în sistemul Ecris. După care verifici procedura, adică dacă părţile au fost corect citate şi dacă au sosit răspunsurile la solicitările instanţei, pentru a putea face în şedinţă referatul cauzei. Apoi transporţi dosarele judecătorilor care fac parte din completul de judecată.

După ce judecătorii le-au studiat, le duci în sala de şedinţă, iar în dimineaţa şedinţei să le dai avocaţilor la studiu, o jumătate de oră, până când începe şedinţa de judecată, ceea ce înseamnă că, până la intrarea în sală a completului de judecată, ţi-ai făcut gimnastica de dimineaţă, acumulând deja puţină oboseală.

Începe şedinţa. Faci referatul fiecărei cauze, ceea ce presupune şi apelul părţilor, dai dosarul completului de judecată, faci cele două operaţiuni în Ecris şi începi să notezi în caietul de şedinţă cele ce se discută în sală.

Şedinţa de judecată durează, în medie, de la 9,00 până la 16,00, dar se poate întâmpla să stai şi până la orele 18,00 sau 20,00, dacă nu mai mult..

După şedinţă duci dosarele amânate în birou, iar cele hotărâte la judecători. Când primeşti dosarele hotărâte trebuie să faci condica de şedinţă, ceea ce presupune că introduci în Ecris pentru fiecare dosar soluţia pronunţată, în două câmpuri, în unul, cel care se replică pe portalul instanţelor, fără datele personale ale părţilor, în celălalt cu datele personale ale părţilor, la cele în care s-a amânat pronunţarea hotărârii termenul de pronunţare, iar la cele amânate trebuie să introduci termenul de judecată ce s-a acordat în cauză, precum şi motivul pentru care s-a dispus amânarea judecării, condiţii în care, de multe ori este necesar să-ţi consulţi caietul de şedinţă, pentru că nu întotdeauna îţi mai aduci aminte motivul amânării.

Dar pentru a putea introduce toate aceste date este necesar ca la fiecare dosar în parte să mai completezi 3 câmpuri: compunerea completului de judecată, numele procurorului de şedinţă şi prezenţa părţilor.

Dacă ai ieşit la orele 20,00 din dezbateri e probabil ca la orele 22,00 sau 23,00 să termini de introdus aceste date şi să poţi lista condica de şedinţă. A, şi am uitat, trebuie să cari dosarele hotărâte la compartimentul de executări penale.

Şi apoi, în cele trei săptămâni pe care le ai la dispoziţie, e necesar să redactezi încheierile de şedinţă, partea introductivă a hotărârilor, precum şi „capătul”, adică să adaptezi hotărârea instanţei de fond, să emiţi citaţiile, adresele, mandatele de aducere, să comunici hotărârile redactate cu părţile, să faci borderouri, să predai corespondenţa şi dosarele etc.

Lăsăm la o parte faptul că, prin Regulament îţi revine şi sarcina de a redacta proiecte de hotărâri.

Pe lângă asta, îţi sunt aduse dosarele nou intrate pe care trebuie să le prezinţi unuia dintre judecătorii completului de judecată, care prin rezoluţie să dispună cine trebuie citat în cauză, ulterior fiind necesar să faci operaţiunile necesare în Ecris, să listezi conceptul de citare, să creezi dosare asociate în cazurile în care în cauze sunt inculpaţi faţă de care sunt dispune măsuri preventive, iar apoi să predai aceste dosare compartimentul statistică.

Dacă ai „noroc”, mai ai şi termene intermediare în care se verifică măsurile preventive, ceea ce presupune, din nou, intratul în sală şi toate celelalte.

Aşa că, pe lângă complexitatea muncii, mai sunt aceste detalii tehnice, care duc la o prelungire a programului grefierului de şedinţă de la 8 ore pe zi, în medie, la 10, 12 ore pe zi sau la sâmbete şi duminici petrecute în instanţă.

Dar asta e. Te strădui să faci faţă, luând vitamine, suplimente, îndopându-te cu cafea…

Însă, din păcate, te mai loveşti şi de o altă problemă.

Eşti privit de majoritatea judecătorilor cu care lucrezi într-adevăr ca şi un „auxiliar”.

Noi, cei care avem deja atâţia ani de serviciu în spate, din păcate cele mai multe femei, suntem „babe”, cărora nimeni şi nimic nu le poate schimba mentalitatea. Nici vorbă de respectul pe care, măcar datorită vârstei, l-am merita.

Lăsând la o parte isteriile unora sau faptul, care pare improbabil, că unii judecătorii urlă efectiv la grefieri, tânăra generaţie de judecători are un mod special de a nu accepta dialogul cu un grefier, pe care nu îl pot decripta. Ştiu doar că nu poţi să porţi un dialog, pentru că nu prezinţi destulă importanţă pentru a ţi de acorda această favoare.

Sunt excepţii, pe care nu le neg. Mai sunt judecători care sunt şi oameni.

Cum la fel de adevărat este că judecătorii poartă pe umeri povara soluţiilor. Nimeni nu le neagă importanţa sau valoarea profesională.

Le neagă modul în care înţeleg să se poarte cu o categorie de personal care le „pune în curat” dosarul, pentru ca ei să poată judeca.

…Şi parlamentarii noştri amână de luni bune de zile să discute legea care ne-ar permite şi nouă să ne pensionăm după 25 de activitate în sistem.

Cred că dacă nu eram suficient de obosită nu aş fi simţit nevoia să spun aceste lucruri.

Noi, cei care avem deja atâţia ani de serviciu în spate, din păcate cele mai multe femei, suntem „babe”, cărora nimeni şi nimic nu le poate schimba mentalitatea. Nici vorbă de respectul pe care, măcar datorită vârstei, l-am merita.

Pe geam pătrunde aroma delicată a liliacului, iar în gând îmi vin versurile lui Topîrceanu: Pe-atunci înflorea liliacul/Şi noaptea cădea parfumată/Umplând de miresme cerdacul/Şi-avea arhivarul o fată…”

Şi deodată, vorba cronicarului, se sparie gândul… Sper să n-o fi făcut grefier.

Dar mă liniştesc. Pe-atunci lucrurile erau mai aşezate. Femeile ştiau care erau rolul şi rosturile lor, nu-şi sacrificaseră cel mai frumos dar, feminitatea, pe altarul feminismului.

Deşi, dacă stau să mă gândesc, nu aş putea trăi fără libertăţile pe care le are în prezent femeia.

…Şi m-am făcut grefier. Adică personal auxiliar. Curat auxiliar...

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este o vorbă: da-i omului funcție si ai să afli cine este. Adică, trece pe bandă rulantă toți pitiponcii si pitipoancele prin facultate, incuscreaza-i în fel si chip, mai legal, mai nelegal, mai moral, mai imoral si după cunoașterea pe dinafară si pe dinlăuntru la propriu si la figurat, pune-i în funcții. Si atunci, ai ce ai. În scurta mea experiență de viață am înțeles un lucru: un om care ajunge prin puterile proprii intr-o funcție înaltă îsi respectă munca si pe el însusi, adică nu arată ca o mahala pusă în palat să guverneze un imperiu. De ce? Pt că de-a lungul învățăturii pe care a digerat -o in mod genuin, a înțeles ceva din stiinta aceea si care i-a dat înțelepciune. Iar, un om înțelept este un om cumpatat. Cuminte. Asa că paparuda ajunsă judecător sau avocat se va observa după râs si mers. După urlet si deciziile proaste pe care le va lua, indiferent de argumentele procurorilor sau ale avocaților. Iar ca avocat si procuror, paparuda va fi fie inutilă, fie va avea subalterni care îi vor rezolva cazurile. Cât despre feminism: ai grijă ce-ți doresti că s-ar putea să si primesti, era o alta vorbă. O zi frumoasă .
    • Like 1
    • @
      Vorbeam despre bunul simț care nu îți permite să vorbesti urât cu nimeni, în speță colegii. Trebuie să explic asta??
      • Like 0
    • @
      Ma mir cum nu m-ați corectat la dezacordul dintre sb si predicat din inceput☺
      • Like 0
  • check icon
    O poveste de viata; Ca orica alta; La job...ca la job; Cu bune si rele...Unde-i 'sacrificiul" nu am inteles; Poate ar fi trebuit insistat.. :-)
    Pe de alta parte, judecatorii tineri...ei...asta-i alta poveste...
    Cunosc cazuri ( personal) in care judecatorii tineri se cred Dumnezeu pe pamant, ( si se manifesta exact asa);l mergeti- oricari comentator- doriti- intr-o sala de judecata 2-3 zile la rand sa vedezi complete intregi de Regi si Regine inamovibili- cu tupeu cat casa si cu amenintarea perpetua "domnu` avocat, daca nu incetati va amendez" desi avocatul respectiv cere SPECIFIC respectarea legii, a conduitei si - de ce nu- respectarea omului din fata- ca OM ( si- de multe ori ca persoana cel putin la fel de educata- ca su judecatorul);
    As dori sa aud o parere a acestor dumnezei de instanta- de ce se comporta ei asa? Au impresia ca cei din fata lor sunt- prin definitie infractori de drept comun?
    Cat despre grefieri.. asta-i jobul- daca nu v-ati obisnuit cu el- dupa atatia ani- inseamna ca traiti o viata plina de frustrari; regrete...
    • Like 1
  • Doamna Cornelia Precup!!!! De ce CA SI grefier si nu CA GREFIER? Pentru Dumnezeu, de ce folositi( si ca dumneavoastra, o gramada de corporatisti romgleziti) idiosincrazia asta nascocita sa evite cacofonia(alta idiosincrazie!!) tot timpul? La cultura dumneavoastra???? Of............cum va mai bateti joc de biata limba romana.
    • Like 0
  • Problema nu sunt judecatorii. Problema sunt dosarele alea si teancurile de copaci morti pline de mine de pix pe care le carati dupa voi. Cat timp sistemul legislativ se va agata de rahaturile astea birocratice si va continua sa perpetueze ideile astea cretine cu dosare kilometrice si teancuri de hartii inutile, nu vom schimba nimic. Din tot ce descrie doamna, eu deduc ca as putea scrie un program care sa o inlocuiasca.
    • Like 1
    • @ Daniel Flamaropol
      check icon
      Oh, da; In multe institutii ale staului de pot scrie ( si implementa) programe, in care 1/5 din oamenii care lucreaza acum acolo pot face aceeasi treaba ( ba- mai buna); Treaba e ca s-ar subtia "sistemul" prea mult si ar disparea subit votantii; Apoi- pe "fata lu`" si pe "ginerel lu`" unde sa-i angajezi, pe un "salar" cat de cat- ( poate avanseaza si le maresc astia din parlament salariul si bonificatiile)- ca el- saracu` nu are prea multa carte ( sau- a facut SNSPA-ul la minim de frecventa-); Si unde sa-si bage toti sefii de partide "pilele" daca integram programe?
      • Like 2
  • Draga doamna, daca ati vrut sa ne expuneti sacrificiul dvs. in institutia la care lucrati, sa stiti ca nu ne-ati impresionat! Eu, un umil functionar public la o Casa de Pensii, va spun ca noi lucram in aceleasi conditii, venim sambata si duminica la serviciu fara sa ne oblige nimeni decat poate constiinta interioara, iar in fiecare zi cand ajungem acasa noaptea, nu putem decat sa ne culcam, daca mai putem dormi de oboseala!!! Comparativ cu dvs. noi vom iesi la pensie cu un venit de mizerie, cu toate studiile noastre, pe cand dvs. beneficiati de pensie de serviciu, asa ca nu va mai plangeti de mila, pentru ca uzura morala si stress este in multe meserii, mult mai prost platite ca a dvs...!!!Cu stima.
    • Like 1
  • exceptional articol: informatia - multa, e impachetata - cat trebuie, cu simtire - cat trebuie; va multumesc
    • Like 1
  • ce legatura are titlul cu articolul? un paragraf tras de par la sfarsit? sau sa fie, cum intuiesc eu, pru si simplu clikckbait? Ce a facut doamna in cauza pe "altarul feminismului"? Faptul ca nu ai avut timp de o familie si copii (ce am presupus eu ca se vrea a comunica aici) nu inseamna ca te-ai sacrificat pentru cauza feminismului. A ajutat sa ajunga mai multe femei in sistem? A luptat impotriva discriminarii? Nu v-om stii niciodata.
    e munca grea in sistemul juridic, stiu si eu asta, si probabil si restul cititorilor, si poate si autoare, ca daca era un tiltu legat de asta, nu dadea nimeni click pe articol.
    • Like 2
    • @ Alina Elena
      tilurile le pune redactia publicatiei; tipati intr-acolo pentru lipsa de legatura cu continutul, nu la autor ...
      • Like 2
    • @ Alina Elena
      Vom, nu v-om.
      • Like 0
  • Doamna, 40 de dosare\sedinta si o sedinta pe luna par a fi relaxare. Cine cunoaste cat de cat sistemul, stie instante cu 120 de dosare per sedinta si o sedinta la 2 saptamani. Acest tanar judecator, pe care dvoastra il acuzati printre randuri, are, da, 30 de ani si, da, a avut drum lung de parcurs pentru a sta zi lumina la munca. Mai intai facultatea cu toate noptile albe, care probabil pregateau terenul pentru munca de acum. Apoi admiterea la INM. Sigur stiti ce inseamna, a, nu, nu stiti, dar ati auzit ceva despre concurenta, despre criteriile dure de admitere. Apoi scolarizarea de 2 ani, practica la Cuca Macaii, ca pe-acolo sunt posturile, desprinderea de universul familial si de viata care, asa robotizata cum era, macar avea rutina ei. Intre timp, multe, multe examinari si, desigur, examenul final. Iata cum tanarul judecator ajunge, dupa asa munca titanica sa interactioneze cu dvoastra. Spuneti de cei 30 de ani si de sacrificii, ei bine, fiti sigura ca in cei 10 ani de scoala si practica, au la activ efortul depus de dvoastra de la Revolutie incoace deoarece, singura ati marturisit, vremurile vin peste noi, sunt tot mai aglomerate si mai alienante. Vorbiti despre judecatori tineri si lipsiti de respect? Vorbiti si despre grefierii batrani si, din pacate, incompetenti, care dubleaza munca judecatorului. Vorbiti si, desigur, despre grefierii tineri, care de asemenea pot fi insuficient scoliti sau, in general, cu probleme. Sau despre judecatorii batrani, care, iarasi, nu au drept garantie a inaltei probitati simpla varsta. Ati facut o generalizare pornind de la situatia proprie, cu acea galesa nostalgie tipica anumitor oameni. Deci pana la urma ce ati zis? Ca unii judecatori sunt nasoli?! A, da, stiam aceasta si fara sa citim articolul, tot astfel sunt si unii medici nasoli, unii profesori, unii zugravi, unii bucatari si, de asemenea, unii poeti, printre care si cei cititi de dvoastra, dar si unii profesori de gramatica, dupa cum se observa in redactarea dvoastra. Da, sunt obraznica, dar mai ales furioasa. Vor fi 5 anonimi, care habar n-au despre instante, care au pierdut cine stie ce pamant prin vreo hotarare veche si care, cintindu-va, gasesc explicatia: aha, deci problema e la judecatori, ei sunt nasoli, iata cum se poarta cu bietii grefieri!!! Stiti ce, aveti avantajul ca n-or sa va raspunda! Etica profesionala ii impiedica sa denigreze orice are legatura cu sistemul, tocami pentru ca nea Gigel din Capiatii de Sus sa nu desconsidere tagma, sa vina cu respect in sala de judecata, sa asculte si sa fie onest cand raspunde! Deci, acesti judecatori nu va pot da o replica, dar, eu, doamna, nefiind judecator, va pot da aceasta replica obraznica, lipsita de orice parfum de liliac, poate doar pudrata cu amaraciune. Succes!
    • Like 2
    • @ Popescu Daniela
      si sunt chiar si unii comentatori nasoli ...
      • Like 2
    • @ Popescu Daniela
      check icon
      Pai- daca nu esti judecator- intrebarea mea este... De ce "stii" tu asa de bine cat au muncit judecatorii aia sa ajunga sa judece? Si cum judeca aia? Poate stii si de ce judecatorii aia sunt obraznici cu justitiabilii ( unii dintre ei cu 2 randuri de scoli peste ale judecatorului- ) cand cand sa li se faca dreptate ( si nu pentru o palma de pamant- asa cum "obraznic" identifici- ci pentru DREPTATE - ai auzit de ea? ); De ce unii umilesc avocatii ( si aia- multi dintre ei- cu scoli, educatie, cunostinte si studii muuult peste judecatori) si se comporta precum grofii pe feuda ( texte de genul " Eu fac ce vreau in Instanta mea!" , sau " NU se va consemna nimic, aveti dreptul la recurs daca nu va convine", ) ; Ia mai povestiti-ne cu "devine cazu`" ca pare foarte interesant....
      Sau ceilalti nu "e" oameni? Doar judecatorii ( care de multe ori dau solutii gresite- ori din prostie- caz pe care-l suspectez in majoritatea cazurilor in care solutiile sunt gresite- ori din partinire ( a se citi interese pecuniare sau de alta natura, si din care judecatorul alege sa nu se recuze....);
      • Like 2
  • D'apoi,doamna draga,vorba romanului,la tăţi n-i greu.N-am inteles prea bine cum v-ati sacrificat feminitatea,in sensul in care nu ati reusit sa va intemeiati o familie sau sa-i acordati timpul cuvenit din cauza serviciului?Sau poate era mai bine daca ziceaţi ca v-aţi sacrificat timpul facand o meserie care nu va place.Dar cui i-ar placea sa-și petreaca cea mai mare parte a timpului prin tribunale reci(in care nu patrunde nici aroma maiastră a vreunui liliac),redactand sentinţe seci.Dar nu stiu daca pensionarea e solutia sau mai mulţi grefieri.Toata lumea vrea sa se pensioneze mai devreme deoarece tot mai mulţi oameni nu fac cu placere meseria pe care și-au ales-o,nu sunt respectaţi cum trebuie,nu sunt platiţi cum trebuie.
    • Like 2
    • @ Serban Maraciuc
      De ce spuneți asa, că eu am văzut liliac în tribunal. Statea cuminte în colțul lui. Cred că dormea. Sau se minuna cum stă lumea asta cu susu'n jos.
      • Like 1
    • @ Ina Dumitru
      Liliacul a confundat tribunalul cu o peștera din cauza faptului ca lumina justiţiei abia mai pâlpâie.Numai Batman mai poate face dreptate .
      • Like 1


Îți recomandăm

Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult