Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Sunt olandez și văd în România drumuri pline de mașini de 80.000 euro, conduse de oamenii cu un IQ sub medie. Și nu mă simt outsmarted, ci mai degrabă out-șmechered

masina - lux

Foto Profimedia

În drum spre Cârlibaba ascult radioul: „Doamna profesoară”, întreabă reporterul la radio în cadrul unei emisiuni despre greva profesorilor, „mulți ar considera un salariu de 6800 lei în mână un salariu decent, nu-i așa?” După o clipă, două de tăcere, doamna profesoara a răspuns nesigură, repetând cuvântul decent, cu jumătate de semn de întrebare, după care a continuat – „decent, nu știu, parcă nu ne mai ajunge.” Aici am realizat că eu, reporterul și doamna profesoară am pierdut noțiunea de a defini un salariu decent în România.

În timp cu marea inflație am pierdut puncte de referință și ancorele de valoare nu mai țin când este vorba despre un salariu decent. Dar deasupra mai există o problemă. Un salariu decent se definește și în funcție de poziția oamenilor din jur - aici apare o problemă pentru cei care fac parte din clasa de mijloc, ca și doamna profesoară și eu de altfel ca antreprenor mic cu o afacere în turism din care cu greu scot un salariu asemănător. 

În Olanda, unde mulți politicieni merg cu bicicleta la muncă, când ocazional vezi o mașină cu o valoare de la 80.000 euro în sus, poți să fii sigur că este condusă de un fotbalist tânăr sau de un domn bătrân cu o afacere de succes.

De multe ori, când mă gândesc la o problemă în societatea românească, încerc să fac comparație cu țara din care provin - Olanda. Acolo aveam o firmă mică și făceam parte tot din clasa de mijloc și ca oricare om - încontinuu te măsori cu oamenii din jur. Oameni cu care te întâlnești în trafic, la magazin, la muncă, la școala copiilor ș.a.m.d. Și bineînțeles apar ocazii în care te compari cu oameni cu o stare materială mai bună decât a ta și se întâmplă să te simți outsmarted – cineva a fost mai smart ca tine, mai inteligent a făcut alegeri în viață, a descoperit ceva, conduce o firmă într-un mod mai eficient, a făcut carieră în politică, dar în final te liniștești, fiecare are un dar de la Dumnezeu, toți facem altceva în viață, și te concentrezi pe ce ai de făcut mai departe.

În România e un pic altfel, nu m-am simțit outsmarted în mod frecvent, aici fenomenul de a te compara cu alții are o altă componentă. Suntem înconjurați de mulți oameni care își permit orice, care etalează cu poftă starea lor materială mult mai bună decât a noastră, fără să fie clară originea succesului lor - ce performanță au făcut ca să merite așa o situație? În Olanda, unde mulți politicieni merg cu bicicleta la muncă, când ocazional vezi o mașină cu o valoare de la 80.000 euro în sus, poți să fii sigur că este condusă de un fotbalist tânăr sau de un domn bătrân cu o afacere de succes. În România, drumurile sunt pline de mașini cu o asemenea valoare, conduse de oamenii cu un IQ până în medie, care nu par a fi inventat ceva util, și nu te simți outsmarted, mai degrabă te simți out-șmecher-ed. Și exact asta este factorul decisiv în a defini un salariu decent în România. Simți că în comparație cu alții nu mai ai un salariu decent, potrivit calităților tale și efortului depus de tine. Așa apare percepția de sărăcie, salariul care cumva ar fi ok, nu mai este un salariu decent în fața indecenței lor. Apare sentimentul de a fi neîndreptățit și te întrebi – unde am greșit? Unde au greșit oamenii care lucrează în învățământ? Pe tema asta revin imediat, dar întâi vreau să mă uit la un factor economic real. 

Pe lângă percepția de sărăcie, există și o tendință reală legată de puterea de cumpărare a clasei de mijloc. Ca să înțelegem ce s-a întâmplat, trebuie secționată societatea. În orice țară, există două grupuri diferite: al bugetarilor și al mediului privat. Cu taxele plătite de mediul privat, salariile bugetarilor sunt acoperite. Specific situației din România mai sunt alte două grupuri, cei plecați din țară și grupul numit „sistemul”. Ultimul grup nu este prea clar definit și nimeni nu se declară membru, e un club mai sinistru, dar toți știm despre ce e vorba – caracatița, clanul, mafia sunt alți termeni care se folosesc. Aici se adună unii bugetari cu funcții de decizie, cu alții din sectorul privat în jurul unui interes comun - primari cu contractori, pădurari cu patroni de firme de exploatare a lemnului, dezvoltatori imobiliari cu judecători, senatori cu investitori în terenuri, înconjurați de avocați, consilieri și instituțiile de control ca instrumentul lor de constrângere. Ei au creat un sistem unde împart între ei o parte din bugetul țării, o parte din bogățiile naturale ale țării și o parte din fondurile europene. Ei sunt oamenii care conduc mașinile cele mai scumpe, cu numere de înmatriculare sfârșind cu GOD sau HHH, doar vreo două cazuri de prost gust.

Creșterea agresivă a prețurilor pe care am văzut-o în ultimii ani se bazează pe puterea de cumpărare ridicată din grupul plecaților (cu salariu din occident), dar în primul rând din grupul „sistemului”, unde se poate cheltui fără număr, așa aducând sărăcirea reală a clasei de mijloc - îmi amintesc un eveniment în stațiunea Mamaia, unde într-un club unde s-a băut șampanie de mii de euro, adusă cu roaba. De cealaltă parte, văd profesorii care întreabă dacă pot plăti cu bonuri de masă sau vouchere de vacanță – discrepanța este șocantă.

Una dintre problemele grave în economia românească este faptul că grupul bugetarilor este supradimensionat în comparație cu sectorul privat. Sistemul pune presiune tot mai mare pe sectorul privat inventând tot mai multe taxe, efectul find renunțarea multori privați la propria afacere sau plecarea lor în străinătate, agravând cu fiecare zi situația. Vă dau două exemple, ca să vă conving că situația economică în România nu este sustenabila, că apar simptome grotești, luând forme din ce în ce mai de tip Kafka. Acum pe nota de plată în restaurante trebuie bifat tips-ul (fost ciubuc), variind între 10% și 20% - cine a inventat așa o prostie? Cu genul ăsta de măsuri malefice, guvernul României îndepărtează poporul, drept dovada că nu au crescut contributile – oameni fac orice ca să ocolească sistemul. Cealaltă măsură aberantă este cea care obligă antreprenori din HORECA să facă o listă cu valoarea calorică, proteică etc a alimentelor din bucătărie. Așa o regulă nu există în nicio țară în Europa. În loc să te concentrezi pe afacere, consumi timp și bani împlinind dorințele guvernanților – o altă metodă de constrângere a mediului privat – uneori când scriu despre România, încep să aud o voce în capul meu - mayday, mayday!

Revenind la profesori – unde au greșit? Societatea de acum reflectă învățământul de acum 10 sau 20 de anii - spun fără urmă de ranchiună, dar învățământul nu a funcționat la un standard etic. Un fenomen este inflația diplomelor – diplome care au fost date prea ușor, negociabile – acum o diplomă aproape nu mai are valoare, nu poți deosebi o diplomă meritată de una plătită. Prea multe cazuri de plagiat sunt dovada de disfunctionalitate a învățământului. Atât timp cât se cer bani (șpagă) pentru un post de profesor, mă face să cred că o parte dintre profesori chiar fac parte din sistemul corupt. Nu pot să generalizez și îmi cer scuze fiecărui profesor sau învățător care a lucrat ani de zile fără să se lase compromis – dar în concluzie spun: un salariu decent cere și un comportament impecabil, dacă nici în învățământ nu dăm modele pentru o viață etică, unde Doamne mai găsim speranță?!  

Faptul că situația din învățământ nu este chiar pozitivă se ilustrează cu câteva exemple. Am prieteni care retrag copiii de la școala de stat și fac învățământ de acasă. Alți copii (mai ales ai sistemului) sunt trimiși la facultăți scumpe în străinătate, iar părinții plătesc zeci de mii de euro pe an pentru educația lor, asta după ce copiii lor au învățat în sistemul gratuit de stat. Oare nu ar fi logic să plătească întâi o contribuție pentru educația primită în România? Oare ar plăti aceiași bani unei universități din România? Nu că tinerii învață mai bine sau mai mult în străinătate, dar diploma de acolo are altă valoare – într-o zi îi va croi drum spre o funcție importantă!

Un alt capitol nediscutat este că părinții plătesc mulți bani profesorilor pentru meditații extrașcolare, ceva ce nu există în străinătate. Asta înseamnă ori că programa școlară nu acoperă destul, ori profesorii pun note mici pentru a-i chema în privat la meditații, așa suplimentându-și salariul destul de consistent și netaxabil (nu ca ospătarii, cu tips-ul pe bonul fiscal). Nu toți profesorii sunt norocoși, doar cei care predau materii importante, la care se dau examene. De aici și diferența materială dintre profesori și invidia. Dar vă întreb - ăsta e modul în care vrem să organizăm învățământ în țara noastră? Considerați întrebările mele ca temă pentru acasă, domnilor și doamnelor profesori!

Poate găsim o metodă să scăpăm de politicienii din garda veche, care se lipesc ca scaiul de tapițeria din catifea a scaunelor lor. Poate în felul ăsta putem realiza o administrație mai slim-fit. Hai să folosim inteligența noilor generații și să schimbăm viitorul! Vă invit să veniți cu idei noi!

***

Eu am scris articole în care m-am pronunțat aspru despre conducerea țării, dar ca să fiu sincer, nu invidiez deloc pe cei care au de condus România - este un puzzle cu grad de dificultate ridicat la maximum. Partidele politice au dat dovadă fiecare în parte de incapacitatea lor, în scurt timp începe campania electorală. Există un partid populist în care oamenii încă își pun speranță, dar nu vă faceți griji, niciun partid populist din Europa nu și-a ținut promisiunile. Să nu uitam că însuși președintele României a declarat că statul a eșuat (uitând că ideea era să-l conducă el), cred că a venit timpul să gândim despre cum putem să ne organizăm, altfel ca să putem pune lucrurile la punct în România.

Poate găsim o formă de democrație mai directă, ajutați de sectorul IT pentru a crea un sistem de referendumuri despre decizii importante, așa ocolind partidele politice. Poate găsim o metodă să scăpăm de politicienii din garda veche, care se lipesc ca scaiul de tapițeria din catifea a scaunelor lor. Poate în felul ăsta putem realiza o administrație mai slim-fit. Hai să folosim inteligența noilor generații și să schimbăm viitorul! Vă invit să veniți cu idei noi!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Opinion check icon
    Ma bucur sa citesc astfel de articole de la oameni veniti in Romania din alte tari.. Daca lor le pasa de Romania, e clar ca tuturor celor nascuti aici ar trebui sa le pese!
    Felicitari pentru initiativa!

    Referitor la subiect, nu doar prostia e de vina in Romania, ci si inteligenta. Oamenii inteligenti si foarte inteligenti tind sa se asocieze greu, nu percep oportunitatea asocierii. Oricat de inteligent esti, singur tot slab ramai!

    Reteta succesului este: asociaza-te cu cat mai multi oameni inteligenti, cu principii si priceputi la ceva (profesionisti)!

    In Romania avem un deficit enorm de incredere in propriile forte (este mai comod sa spui ca nu se poate schimba nimic).
    Probabil numai acest deficit de incredere ne costa jumatate din PIB-ul potential.
    Schimbarile incep din creier, nu din ochi!
    • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Daniel, ești olandez, dar știi, desigur, că țările noastre se deosebesc profund în ceea ce privește istoria, cultura, nivelul de civilizație, educație, instruire etc...
    Voi l-ați avut pe Spinoza și pe Rembrandt, în aceeași perioadă, la noi domneau Matei Basarab și Vasile Lupu, care se mai războiau, uneori. Am avut și noi pictori, dar anonimi, la Voroneț, un fel de Capelă Sixtină a estului și desigur mulți alții, dar care nu s-au ridicat la nivelul picturii de aur olandeze și a lui van Gogh. Voi ați fost o mare putere navală, iar acum sunteți regatul ciclismului. Aveți mai multe biciclete decât locuitori. În România trecutului comunist, noi aveam doar niște Dacii, de obicei, cu capotele ridicate, pentru că nu porneau întotdeauna, și ne aplecam în ele să le dregem. E firesc, ca după ani de frustrări, acum, când putem cumpăra aproape orice, să ne umplem garajele, parcările și plajele de BMW-uri. Mă rog, doar cei care ne permitem, dar suntem destui care să blocăm trotuarele și traficul la intersecții. Da, avem și câteva amărâte benzi de biciclete, pe care mai trece câte-un biciclist rătăcit. Avem și noi mușcate la ferestre, dar nu facem, ca voi, afaceri cu bulbi de lalele. Nu știu ce populații umpleau teritoriul vostru, în antichitate, dar noi i-am avut pe daci, "cei mai viteji și mai drepți dintre traci".
    În fine, asta e, noi cu BMW-ul, voi cu bicla, ca Iohannis, la munte. Noi cu micii și berea, voi cu bitterballen și Amstel-Heineken, cu marijuana si hașișul până-n cinci grame. Cu Cartierul felinarului roșu, cu digurile care vă apără teritoriul sub nivelul mării. Voi, cu Mark Rute... Noi, cu Marcel Ciolacu... Asta e...!
    • Like 2
    • @ Ovidiu
      Dacă tot vorbim de BMW-uri, că e plină țara de ele, majoritatea sunt niște hârburi second hand aduse de afară. Halal statut social, dat de niște vechituri de care alții au vrut să scape. În articol era vorba de mașini de peste 80.000 de euro (de exemplu Porsche, Merțane, Rovere), nou-nouțe, pe care le vezi mult mai rar pe șoselele din vestul europei decât la noi.
      • Like 3
    • @ Andrei Tarlea
      Având în vedere creșterea continuă a prețurilor, în curând mașinile de 80000 EUR o să fie ceva absolut banal. În momentul de față chiar și un banal Duster nu se mai poate cumpăra, rezonabil vorbind, la prețuri sub 20000 EUR. În legătură cu Bayerische Motoren Werke -urile, eu încă cred că nu mașinile sunt de vină, ci proprietarii. De exemplu, eu dacă aș avea bani aș cumpăra un BMW (nu intru în detalii ale configurației) dar nu din motive cocălărești, ci fiindcă mașinile BMW sunt niște bijuterii inginerești, pe care eu știu să le apreciez, în detaliu. Nu e de vină mașina pentru posesorii cocalari.... De exemplu un X5 chiar e o bijuterie tehnică pe care aș putea oricând să o explic în detaliu. Nu văd de ce ar trebui să mă frustrez din motive care nu țin de mine, ci de alții (cocalari).
      P.S. Eu nu cred că occidentalii nu conduc de regulă mașini scumpe. Fie și din motivul că, se știe, dealerii occidentali au o normă de livrări peste cei din Europa de Est. La dealerii noștri e mereu o lipsă de mașini planificate a se livra, spre deosebire de dealerii din Vest. Toți suntem în penurie, dar noi esticii suntem în MAI MARE penurie. Astfel că nu înțeleg cum vesticii ar fi mai puțin motorizați decât noi....
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Ovidiu check icon
      Așa e, nu vă contrazic, dar BMW, ca și Mercedes, (de obicei, second hand, așa cum spuneți) sunt etichetele parvenitului, incapabil de a se evidenția prin propriile calități și care caută să epateze prin posesia unor automobile care să le estompeze frustrările și să le susțină încrederea de sine.
      Asta nu înseamnă că n-ar fi și oameni, onorabili, care le dobândesc prin muncă cinstită și care își aleg în mod firesc marca de automobil preferată.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      În cifre absolute, corect, occidentalii au mașini scumpe grămadă, mult peste estici. Doar că la ei dezvoltarea uniformă a tuturor regiunilor face mai puțin vizibilă prezența mașinilor scumpe pe șosele. La noi, majoritatea bengoaselor sunt masate în București și câteva alte orașe, unde e imposibil să nu vezi o mașină ultrascumpă (80.000 euro e puțin spus, multe sunt peste 200.000 euro) în maxim 2-3 minute. Oricum, ideea de a transforma mașina în statut social (ceva de genul "Arată-mi ce mașină ai ca să-ți spun cine ești!") mi se pare de tot râsul. Arată nivelul la care mulți au coborât. Preferă să stea într-o garsonieră în Cucuieți dar cu mașina "statement" parcată pe trotuar (că nici loc de parcare nu au).
      • Like 1
    • @ Ovidiu
      Aveți perfectă dreptate. Întotdeauna mă feresc să generalizez, deci nu m-am referit la toți posesorii de BMW sau de alte mașini. Pentru unii este un vis mai vechi, o jucărie pentru un copil mare, pentru alți o imagine a succesului, pentru alții un replacement la ce ar trebuie ei îșiși să fie.
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Mhai Nai check icon
      Stim bine ca totul porneste de la frustrari si lipsa de educatie. In rest este apa si o piua mare.
      • Like 1
  • Patauras check icon
    Una din condițiile recunoașterii unirii principatelor de catre marile puteri europene ar fi fost abolirea robiei țiganilor.E unul din aspecte.Si atunci ca și acum modernizarea, democratizarea a întâmpinat o rezistență din partea claselor conducătoare ( vezi pensiile speciale).
    Alt aspect - un sondaj recent privind radarele de viteza dacă sa fie la vedere sau nu: 25% au răspuns ca pot fi oricum iar 75% ca trebuie să fie la vedere. Adică din punct de vedere etic, moral noi ca nație suntem la "genunchiul broastei" și la nivel de clase conducătoare și ca popor.Cam asta-i situația
    • Like 5
    • @ Patauras
      În UK radarele cu camere foto, montate pe stâlpi la margeiena șoselelor, sunt la vedere. Ghici ce a făcut "poporul": le-a incendiat. E adevărat că o parte dintre români au decăzut în ultimele decenii la nivel de maneliști, cocalari, șmenari etc. Dar să nu ne grăbim să generalizăm.
      • Like 3
    • @ Andrei Tarlea
      Patauras check icon
      Ideea exemplului cu radarul se referea la raportarea noastră ca popor la respectarea regulii a normei în general indiferent de ce natură e ea.Ii proslăvim de exemplu pe haiduci care în fapt erau niște tâlhari la drumul mare.Si ideea ca ei luau de la bogați și dădeau la săraci n-o prea cred.E un alt exemplu de felul cum ne raportam noi la lege.
      • Like 3
    • @ Patauras
      Da, am înțeles că ați exemplificat cu radarele pentru a da un exemplu de cum ne raportăm la lege. Asta nu înseamnă că majoritatea se raportează așa, la TOATE regulile. Sper. Cu riscul de a mă repeta, nu e bine să ne grăbim cu generalizările. Pot fi concluzii punctuale, pe anumite tematici. Dar asta nu înseamnă că regulile, în general, stabilite de legiuitor, nu sunt respectate în țara asta. Încă nu trăim în anarhie. Cât despre haiduci, nu sunt decât niște personaje pitorești aduse în actualitate de unii ca Sergiu Nicolaescu, la fel cum și gangsterii din filmele de la Hollywood măresc încasările cu cât sunt mai diabolici. Nu înseamnă că acțiunile lor sunt "proslăvite" de public.
      • Like 2
    • @ Andrei Tarlea
      Mhai Nai check icon
      Radare pictate si incendiate gasesti si in Germania, Diferenta este ca in Ro, daca este prins, autorul este si eliberat in aceeasi zi, pemotiv ca a fost baut, sau nu stia ce face. E! Prin vest nu se intampla chiar asa. Inca se mai respecta semnificatia legilor.
      • Like 1
  • Ideea de minimizare a rolului statului este greșită. Instituțiile statului trebuie reformate pentru a face ordine. Trebuie eliminați incompetenții, angajați pe pile, cunoștințe și relații. Trebuie eliminată corupția. Trebuie puși oamenii potriviți la locul potrivit. Cam asta ar fi cu statul. Cât despre mediul privat, trebuie eliminată evaziunea fiscală. Cam astea ar fi măsurile care trebuie luate, nu micșorarea rolului statului, unde sunt încă multe sectoare cu foarte mare deficit de personal. Cine va face toate astea? La întrebarea asta e mai greu de răspuns, pentru că s-a dovedit că toți cei care au ajuns la putere au făcut prea puțin pe linia reformelor. Cât despre noile generații, nu îmi fac speranțe: copiii mafioților de azi învață încă de mici școala corupției, a hoției, a șmecherelii în general. Singura idee care îmi vine în minte ca soluție la marasmul în care ne scufundăm, este a unui regim de tehnocrați, care să fie ghidat de un înalt simț etic și moral. Sau poate un nou Vlad Țepeș, dacă lăsăm să ne ajungă cuțitul la os.
    • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Andrei check icon
      OK. Mai puțin cu povestea lui Țepeș, pe care o vehiculează populiștii în ideea că un Tătuc va găsi soluția. Pentru populiști, cuțitul e mereu la os și dușmani în toate părțile.
      • Like 2
    • @ Andrei
      De acord că ideea unui Vlad Țepeș e perimată. Am dat-o mai mult metaforic (la vremea respectivă - unică în istoria noastră - hoții s-au lăsat de meserie), nicidecum ca posibilitate de punere în aplicare.
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mhai Nai check icon
      Ce inseamna TREBUIE? Ceva de genul "Sa fie lumina!"?
      • Like 1
    • @ Mhai Nai
      "Trebuie" înseamnă că asta ar fi de făcut, altfel, dacă "nu trebuie", cădem în continuare, până ajungem la fundul părăpastiei. Care măsuri nu ar trebui puse în practică?
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Mhai Nai check icon
      Da, Era ceva de genul unei intrebari retorice. Lista cu ce ar fi de facut este din pacate enorm de lunga si problema este lipsa de implicare si de participare. Si asta o vedem de la nivel de scara de bloc , care de fapt este mult mai aproape si totusi neinteleasa.
      • Like 0
  • Avem inflație... Da! De analize, de experți, de soluții la toate problemele noastre, dar care soluții nu se pot aplica. Pentru că (!) cei care ar trebui să le aplice "nu au timp" să citească multitudinea de analize, de soluții, de la multitudinea de experți. Ce ne facem?
    • Like 0
  • Domnule Daniel, te rog intelege ca in Romanica etalonul valorii este dat de pretul masinii (preferabil BMW). Si nu numai la meltenii cu IQ sub-mediu ci si la oameni mult mai inteligenti/educati. Am o masina eftina si veche (Skoda,12 ani) iar colegii ma compatimesc. M-au intrebat chiar daca am probleme finaciare sau grave de sanatate, datorii in familie etc. Le-am raspuns ca nu. De abia tarziu am inteles de ce. In parcare eram singurului dintre ei fara BMW. Unii nu si-o permit, e mai mare decat salariul lor net pe 2-3 ani. Dar nu asta conteaza. Conteaza ca le ofera statutul social la care aspirau.
    Te rog de asemenea sa nu mai faci comparatii cu civilizatia din vestul Europei. Sud-estul (adica Balkanii) sunt din alta distopie..
    • Like 3
  • Spuneti: "Una dintre problemele grave în economia românească este faptul că grupul bugetarilor este supradimensionat în comparație cu sectorul privat. Sistemul pune presiune tot mai mare pe sectorul privat inventând tot mai multe taxe, efectul find renunțarea multori privați la propria afacere sau plecarea lor în străinătate, agravând cu fiecare zi situația."
    Da, asa este. Intreb: credeti ca le pasa? Ca-i intereseaza? De 33 de ani romanii asista la un show politic, la un carnaval mizerabil. De 33 de ani politicul a tocat si macinat tot. A ruinat, a subminat, a falimentat tot. Societatea romaneasca trecuta prin zecii de ani de comunism, a plonjat in post-comunism total la mana acestor indivizi: rai, prosti, corupti. Niste insi care fac show in fiecare zi fara retinere. Se rotesc, se pun in diverse functii pe ei si pe ai lor. Nu-i intereseaza invatamantul cum nu-i intereseaza nimic din ce se petrece cu tarisoara. Au nevoie de oameni neinstruiti, de oameni care nu trebuie sa gandeasca prea mult. Desigur, lucrul asta nu se poate intampla peste noapte, dar dupa 30 de ani incepe sa se vada primele semne: generatii intregi atinse de nepasare, neimplicare, manelizati, atrasi de microbul drogurilor si al jocurilor de noroc. (De ce atata reclama la jocuri si pariuri?)
    Dupa naruirea economiei s-au orientat catre alte zone profitabile: trafic cu diverse marfuri, droguri, retele de prostitutie, sali de jocuri de noroc, case de pariuri. Toate retelele importante fiinteaza pentru ca au acoperire de la varf. Sunt protejate de politie si justitie. Am si exemplu concret. Am fost la politie, am depus o declaratie, ne-au chemat in camera de interogatorii si ne-au intrebat ce dorim sa faca ei? Poftim?!?!
    Asa ca vedeti dvs. cum e in Romania cu legea. Masinile alea scumpe,90%, sunt din afaceri necurate. Afaceri facute de insi cu IQ-ul 80, condusi de insi cu IQ-ul 90. Si cam atat.
    Romania e pierduta in coruptie, nepasare, manelism, jocuri de noroc, droguri, trafic cu diverse, prostie, rautate, incompetenta, gasti, interlopi, golani si fete analfabete gata oricand sa imprastie fericire incepand cu centura oraselor si sfarsind cu apartamentele de lux, vilele de lux, cluburile si ele tot de lux. Fireste. Si noi astialalti carora, cat de cat, inca nu ne-a amortit mintea de tot o ardem pe explicatii filosofice, psihologice si analize financiare, sociale etc. Asta, ca sa nu parem ca stam degeaba. Abandonul scolar e semnificativ. Analfabetismul functional e la cote uriase. Invatamantul e praf. Legea invatamantului modificata de mii de ori, idei multe si toate proaste. Pana si programul Cornul si Laptele a fost dat catre firme de partid si a devenit o afacere pe spatele elevilor. De multe ori au primit mancarea alterata. Ei sunt cei care nu vor protesta pe viitor, vor fi masa de manevra si vor inghiti toate aberatiile lui Simion, Sosoaca, Ciuca, Ciolacu, Grindeanu, Firea etc.
    P.S. Atata timp cat va fi omul pe Terra, problemele astea vor exista. Nu exista societate care sa nu aiba o patura de insi care formeaza lumea interlopa, corupta, prostituata, dar in Romania procentul atins de diversele forme de ratare personala este foarte mare si in sprijinul maririi acestui procent vine chiar clasa politica ce-i da in permanenta suturi in fund acestei tari in timp ce isi numara banii din saltele.
    • Like 8
    • @ Daniela Damian
      Andrei check icon
      Adevărat. În completare aș spune că mascarada politică cu implicații economice durează cel puțin de 45 de ani. Reviste occidentale, aparate video etc, prin anii 80 erau deținute mai ales de securiști și de gestionarii de restaurante (;-). Cam de către cei care se pliau cel mai bine pe sistem
      • Like 0
    • @ Daniela Damian
      Ati observat? UE dezbate, aproape zilnic, tot felul de "masuri" impotriva unui trai civilizar, linistit, sanatos. Masuri "recomandate" imperativ si a caror aplicare sunt conditionate de primirea diverselor fonduri, vitale pentru tari aduse in faliment economic precum romania, cu sprijinul neprecupetit si total al fostelor si prezentelor administratii statale, indiferent de culoarea politica. Masuri aberante adoptate, fara cartire atata timo cat nu lezeaza interesele de partid (clan) ci doar marea masa a populatiei. Dar nu am vazut preocuparea ue pentru eradicarea traficului si consumului de diverse droguri. Din contra, merge pana la legalizarea consumului "in scop terapeutic si recreativ ???!!!" Ce ziceti de asemenea binefaceri ale ue? Initial, mult timp, nu am fost eurosceptic, cu toate ca am vazut de la inceput diferentele dintre "aderarea" fortata la us (sovietica) si aderarea ( tot fortata dar poleita) la ue. Ce sa fac daca le-am trait pe amandoua? Nu pot sa nu fac comparatii.
      • Like 0
  • Ion check icon
    M-a uns la suflet!
    • Like 0
  • Cineva check icon
    Aveți parțial dreptate. Doamna respectivă probabil a fost luată prin surprindere cu suma de 6.8000. probabil s-a gândit că in continuare din suma aceasta va trebui să suporte cheltuielile legate de consumabile la clasă, că până acum. Eu nu sunt profesor, soția mea e și mai mulți membri ai familiei extinse. A trebuit ca din banii familiei să cumpăr o imprimantă mai performantă pentru nevoile soției și lunar consumabile. Toate acestea, într-un stat ca Olanda, ar fi fost oferite de stat, ca sa nu mai zic de altele . Soția mea le-a cumpărat din bugetul familiei, plus cheltuielile legate de imprimare zilnică. În săptămâna altfel, deoarece Statul nu oferă nici un fond pentru organizarea de activități extra-scolare, soția mea a reușit măcar să îi ducă pe copii intr-o excursie gratuită, ea a reușit să obțină bani fără implicarea statului, pentru ca e dirigintă la o clasă cu elevi fără posibilități - pe lângă alte cheltuieli din bugetul familiei pentru clasa ei , apropos de afirmații gen profesorii care fac sute de mii din meditații și nimic pentru elevi ( bănuiesc că nu e cazul în Olanda). Să compari mere (Olanada, unde statul are o anumită implicare in educatie si finanțarea ei) cu pere- România ( unde statul spune faceți profesorilor, vă descurcați voi cum, dar faceți, din banii părinților sau ai voștri) e cam ... forțată. Da, e nevoie de o reformă a aparatului de stat, total de acord, dar fără digitalizarea care e respinsă de toată lumea nu se poate, Digitalizare respinsă inclusiv de cetățeni, care ei țin morțiș să stea în continuare la cozi cu cash-ul în mână, să fie ei siguri ... In ceea ce privește observația cu privire la masinile conduse de români, aveți parțial dreptate. Dar sunt sigur că și în Olanda a fost la fel, la un moment dat. La fel cum țara dvs a evoluat de la punctul x la punctul y in z ani, dați-ne si nouă timp, vă rog frumos. La fel e situația, de exemplu, cu reciclarea în Germania sau Austria. Până nu au fost arși la buzunar, nu s-au civilizat astfel încât să devină un fel de talibani ai reciclatului. Danke!
    • Like 3
  • Apreciez analiza făcută în acest articol.
    Este corectă, decentă, inteligentă.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult