Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Sunt românii un popor de leneși?

oameni pe strada. - Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

Puține sunt conceptele atât de prost înțelese și în consecință răstălmăcite sau ignorate precum dezvoltarea economică. Și asta are o influență covârșitoare asupra modului în care în România încercăm să înțelegem, pentru ca apoi să putem rezolva, una dintre marile dileme ale economiei noastre: de ce salariile românilor sunt mult mai mici decât media europeană și sunt mult inferioare mediei țărilor din vest? De ce nivelul nostru de trai, în medie, este departe de experiența popoarelor din vestul Europei? De ce ne simțim exploatați la noi acasă și sfârșim prin a da vina (greșit, vom vedea), pe factori externi, precum conspirația multinaționalelor care vor să ne țină în sclavie?

Măcar acest lucru poate fi acceptat de toată lumea, inclusiv stânga progresistă: nivelul nostru de trai, veniturile și salariile sunt încă departe de media Europei.

Dar de ce?

Răspunsul este mai dureros, deoarece conține în el o realitate dură, care lezează fibra naționalistă, mândria de a fi român: suntem mai puțin productivi, în medie, decât ceilalți europeni din țările dezvoltate. 

Dar n-ar trebui să ne lezeze această afirmație; nu este un atac la calitatea noastră de oameni. Nu suntem mai productivi pentru că suntem mai leneși. Slavă Domnului, nu suntem ultimii în lume ca productivitate, ba dimpotrivă. Este însă un adevăr pe care dacă îl ignorăm înseamnă că nu ne interesează de fapt să găsim o soluție.

Dar de ce se întâmplă acest lucru? De ce un român este capabil să fie productiv în vest, de exemplu, în multe cazuri (pentru că în ciuda folclorului, nu devii automat mai productiv dacă te muți în Vest, trebuie să-ți crești și tu capitalul uman), dar nu se întâmplă la fel și în România?

Răspunsul începe cu o definiție simplă: ce este productivitatea? Cum se măsoară ea pentru o țară?

În esență, productivitatea este un raport între Produsul Intern Brut al unei țări și numărul de ore lucrate de propulația activă a acelei țări. Acest raport nu spune tot ce e de spus despre dezvoltarea unei țări, dar oferă o foarte mare parte din răspunsul pe care îl căutăm.

Iată cum arăta acest indicator în 2018:

diagrama

Graficul arată nivelul raportului despre care am discutat față de media europeană (index=100). România este pe penultimul loc, cu o productivitate de doar 68% din media europeană.

E util în continuare să înțelegem mai în detaliu raportul productivității. Diferența fundamentală vine din numărător, adică din nivelul PIB-ului. Produsul Intern Brut este o variabilă esențială în economie, pentru că e un agregat ce măsoară valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse în economia românească într-o perioadă de timp (de regulă un an, sau un trimestru); este ceea ce numim un flux economic, pentru că măsoară o cantitate (producția de bunuri) pe unitate de timp (an sau trimestru), spre deosebire de stocul economic care măsoară o cantitate la un anumit moment: totalitatea mașinilor existente în România la 31 decembrie este un stoc; totalitatea mașinilor produse în România între 1 ianuarie și 31 decembrie este un flux. Bogăția națională este în stoc (cantitatea de active care există în țară la un anumit moment) în timp ce producția anuală este un flux care alimentează bogăția națională. 

Să revenim la definiția PIB: ce înseamnă valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor produse? Înseamnă că doar bunurile și serviciile produse și vândute pe piață se vor adaugă la PIB într-un an; prețul mașinii second-hand pe care o vinzi unui prieten nu se adaugă la PIB, pentru că mașină a fost deja vândută că nouă într-un an anterior și a participat la PIB-ul acelui an.

Ce înseamnă bunuri și servicii finale? Înseamnă doar valoarea bunurilor finale vândute: adică doar prețul de vânzare al unei mașini se adaugă la PIB și nu și prețul oțelului cumpărat de firmă producătoare pentru a produce mașină respectivă.

O altă distincție importantă este că există o excepție la regulă cu valoarea de piață a serviciilor: în cazul serviciilor oferite de Stat (pompieri, poliție, parlamentari, diverși funcționari) nu există o valoare de piață, așa că aceste servicii se adaugă la PIB prin costul lor, adică salariile plătite către funcționari. Mai clar, creșterea nejustificată a salariilor bugetarilor instrumentalizată de PSD a dus mecanic la o creștere a PIB-ului, fără că asta să însemne o creștere a producției de bunuri și servicii reale.

Produsul Intern Brut nu este important static, ci prin evoluția sa dinamică: asta măsoară de fapt creșterea economică, adică creșterea de la an la an a produsului intern brut.

Creșterea economică apare atunci când oamenii folosesc resursele disponibile și le prelucrează sau le rearanjează în așa fel încât să le crească valoarea. Această capacitate de a face acest lucru în timp face diferența între țările productive și țările mai puțin productive. Țările productive creează an de an produse valoroase din resurse limitate, iar această valoare, testată pe piață (internă, dar și externă) este cea care face diferența. Iar această valoare nu vine doar din rearanjarea cantităților de resurse fizice disponibile, ci mai ales din rețete mai bune care să crească valoarea acelei rearanjări. Un iPhone de exemplu nu înseamnă doar o rearanjare a unor elemente materiale: sticlă, oțel, aluminiu plastic etc ci și crearea unei noi „rețete” de telefon cu capabilități mult mai mari într-un corp de resurse mult mai mic (design, soft, sistemul touch etc).

Asta ne aduce la ecuația fundamentală care explică în economie creșterea economică pe termen lung:

G = K+L+TFP

Unde: G = creșterea economică, K=creșterea factorului capital, L = creșterea factorului muncă și TFP = productivitatea totală a factorilor.

Acestea sunt cele 3 surse ale creșterii economice și ele explică diferența de productivitatea pe care o observăm între România și restul lumii. Observăm imediat că munca în sine nu reprezintă decât o parte din explicație. 

Aici apare mândria noastră națională, dezbrăcată în văzul lumii: suntem mai puțini productivi, pentru că încă nu reușim, ca țară, să maximizăm ecuația de mai sus, chiar dacă avem pretenția că muncim ca în Vest. Am auzit replica foarte întâlnită de la românii verzi că și noi muncim mult, poate mai mult decât vest-europenii, dând exemple de români care lucrează onest ore multe și se spetesc. E adevărat, dar nu doar munca în sine contează. Nu mai suntem în utopia marxistă, în care valoarea bunurilor și serviciilor se măsoară în cantitatea de muncă pe care o conțin. Suntem în lumea reală în care această valoare se măsoară pe piață, adică suma comportamentelor individuale ale celorlalți oameni dau verdictul dacă acea valoare, care va crește economia, este mare sau este mică. Degeaba un analist român lucrează 12 ore pe zi pe un contract de 2 milioane de euro, în timp ce un analist francez lucrează 8 ore pe un contract de 100 de milioane. Ceea ce contează este valoarea contractului, această valoare dă „valoare muncii”.

Poate cea mai importantă sursă a creșterii economice este productivitatea totală a factorilor: asta este ingredientul invizibil care face ca rețeta finală să fie valoroasă: creativitatea, tehnologia, inovația, educația, modul de organizare, modul de management, toate acestea au o influență covârșitoare asupra creșterii economice.

Cum stăm în România la aceste capitole? Destul de prost: suntem în urmă cu tehnologia, la inovație stăm foarte prost (număr de brevete redus), creativitatea și educația nu ne dau afară din casă.

Să aruncăm o privire la tabelul de mai jos: el arată, rece, nivelul de participare a adulților în activități de învățare.

În România, doar 0,9% din adulți au participat la programe de învățare pe parcursul vieții, față de 11% media europeană sau 30% în Suedia sau 20% în Franța, țări cu care vrem să ne comparăm. Suntem pe ultimul loc, la mare distanță, în toată regiunea. 

Participarea la activitățile artistice: sub 1% din populația peste 16 ani a României a participat cel puțin o dată pe săptămâna la o activitate artistică. La fel, suntem pe ultimul loc de departe.

Statisticile pentru lectură arată la fel de prost, cu biblioteci și librării goale.

Și atunci ne întrebăm de ce nu suntem productivi, la fel ca cei din vest ? De ce românii nu sunt plătiți încă la nivelul vestului, de ce multinaționalele plătesc puțin pe cei care lucrează în România?

Răspunsul incomod este că productivitatea totală a factorilor este scăzută, cum am văzut mai sus. Iar la asta se adaugă instabilitatea polítică, corupția, lipsa infrastructurii, lipsa capitalului (altă parte a ecuației creșterii economice).

Toate aceste lucruri au legătură unele cu altele. E mai ușor de arătat cu degetul multinaționalele exploatatoare, străinii cei răi sau alte teorii ale conspirației, dar aceste explicații nu fac decât să ne zgândăre orgoliul de român și să urce pe scenă diferiți oportuniști și profitori în politică, care vor câștiga voturi din acest populism. 

În realitate, oglinda e mult mai importantă: trebuie să o folosim ca popor, să ne uităm atent și să ne privim în ochi. Avem încă un drum lung de parcurs, și acest drum nu trece prin pretenții fără substanță, ci prin crearea de valoare prin oferirea de valoare: muncă nu mai multă, ci de o calitate ridicată, educație, efort personal tot timpul vieții pentru a ridica nivelul de capital uman, curiozitate, alegeri bune în viață și în politică, educație corectă oferită copiilor, reducerea comportamentelor sociale care reduc creșterea economică (reducerea corupției, intoleranță față de hoție, gândirea critică, excluderea din relevanță a politicienilor corupți).

Asta este ecuația pe care o avem de rezolvat. Iar la examenul ăsta nu avem cum să copiem sau să dăm șpagă. 

Citiți mai multe pe marginalstartup

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lenea = motorul progresului . De ce ar trebui sa fiu mai ,, vrednic '' ? Ca sa castig mai multi bani , sa cumper mai multe produse , circuitul sa fie mai rapid ! Lucrurile pot fi facute cu mai putina graba , mai incet dar judicios .Exemplific . Mai deunazi , seful unui mare sindicat agricol german afirma : munca unui sparanghelist roman sau polonez este facuta de vreo 4-5 voluntari germani ! Evident , sclavul romanesc , scoate toata snaga din el , trage tare , si la 50 , este stors , bolnav , batran . Un macaronar , la 50 , se tine de fante , umbla dupa maimutze , este filfizon ! Iata filozofia muncii putine , eficiente , eventual facuta cu plusvaloare mare . M-as bucura ca angajatul roman sa fie lenes , sa munceasca putin ,dar eficient ! Insa nu - el munceste mult , este platit cu putini bani-accepta asta , de multe ori este nevoit , intr-un cuvant : ESTE UN OM SI UN MUNCITOR IEFTIN , SE VINDE PE BANI PUTINI !
    • Like 0
  • Gr Mihai Gr Mihai check icon
    Cineva sa ii explice autorului ca nu productivitatea conteaza, ci raportul productivitate/salarii. Iar noi aici stam prost.

    Desi productivitatea fata de Germania este cu 50% mai mica, salariile sunt cu 25%
    mai mici. Adica raportat la cat producem primim doar jumate din cat meritam daca este sa ne luam dupa raportul din Germania.

    In concluzie da, de vina este conspiratia multinationalelor care vor sa ne tina in sclavie iar la un asa articol nu poate pune botul decat cineva cu cunostinte economice precare.

    https://standard.ro/salarii-productivitate/
    • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Leo check icon
      Dar tu ce cauți să muncești la multinaționalele alea rele?
      Crezi că acestea ar putea face un șfanț găurit, dacă forța de muncă de aici ar refuza să lucreze pentru ele și clienții ar alege produsele companiilor autohtone?
      • Like 0
    • @ Leo
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Pai nu muncesc la multinationalele rele. Altii aleg sa munceasca pentru ca ofera mai mult ca patronii autohtoni. Asta nu schimba absolut deloc insa adevarul ca per aceiasi productivitate suntem platiti de 2 ori mai prost ca Germanii. Poti incerca sa justifici exploatarea, dar tot exploatare ramane !
      • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Leo check icon
      „Când muncești la fel de mult, însă faci bani mai puțini, se cheamă că ești un puturos care nu vrea să învețe (dacă nu poți, înseamnă că ești prost).”
      • Like 0
    • @ Leo
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Repet: problema nu este ca romanii muncesc mult si fac bani putini. Ci ca din putinul de bani pe care il fac primesc un procent de 2-3 ori mai mic decat in occident. Productivitatea 50% fara de Germania merita un salariu de 50% fata de Germania, nu 25%. Simplu.
      • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Leo check icon
      Nici vorbă.
      De la un anumit punct, costurile cu oferirea unui produs mai bun pot crește exponențial.
      • Like 0
    • @ Leo
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Ah pai atunci nu mai vorbim despre productivitate cum spune articolul. Pus in fata faptului ca nu productivitatea este problema, acum deviem discutia spre profit (venituri minus costuri).

      Acum, sa credem ca acolo unde chiriile sunt mult mai ieftine ca in occident, taxele pot fi mult mai usor eludate, pamantul sau alte materii prime sunt mai ieftine, costurile sunt mai mari ? Hahaha. Nu. Sunt chiar mai mici, iar profitul rezultat este net superior ( de exemplu profitul bancilor in Romania este de vre-o 2-3 ori mai mare ca in occident doar din diferenta dintre dobanda la credite vs depozit ).

      Tot ce cere muncitorul roman este un salariu mai mare. Corporatia occidentala nu moare daca face in Romania un profit doar de 1.5 ori mai mare ca la ea acasa in loc de 2-3.
      • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Parerist check icon
      Problema e ca investițiile într-o tara de mana a doua presupun un risc mai mare, care trebuie compensat cu un profit mai mare.
      Și cui nu-i place la multinaționale rele, n-are decât sa lucreze la firmele autohtone, pe un salariu mai prost, însă cu satisfacția ca nu îngrașă profitul vampirilor.
      Iar alții poate au priorități. E o lume libera, fiecare poate alege. De fapt asta pare sa va deranjeze.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Din pacate am intalnit si manipularea cu riscul in trecut, asa ca sunt imunizat si contra acesteia.

      Treba e foarte simpla. Daca avem un profit semestrial asteptat de 10 sa spunem la un coeficient de risc de 0.2, cand riscul creste la 0.4 profitul ar trebui sa creasca la 20 ca sa compenseze riscul crescut. Insa daca riscul acela chiar este real calculat, pe termen lung profitul anualizat ar trebui sa fie fix echivalent (este ca la zaruri, daca primesti 10 lei de fiecare data cand zarul pica pe 1 sau 2 aduce profit pe termen lung ca atunci cand primesti 20 daca zarul pica doar pe 1)

      Insa noi in Romania observam ca corporatiile au profit anualizat in ultimii 20 de ani mult mai mare decat in occident, inseamna ca excesul de profit este chiar mai mare decat excesul de risc.

      Sper ca ati inteles :)

      Insa aveti dreptate, unele alegeri pe care le fac oamenii ma deranjeaza (de exemplu ma deranjeaza alegerile unor oameni de a fura, viola copii, exploata oameni, etc)
      • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Parerist check icon
      Haideti sa-i inchidem provizoriu pe toti, ca sa fim siguri ca nu fac alegeri gresite.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Guvernul a luat-o deja inainte, cu starea de urgenta :)

      Nu este nimic revolutionar in a inchide oameni care este dovedit ca au luat decizii foarte gresite ce afecteaza negativ alti oameni. Doar ca deocamdata datorita mintii umane limitate care are o deficienta in perceperea cauzalitatii mai indirecte, ne rezumam la criminali de rand si mai putin la criminalii cu gulerele albe.
      • Like 0
  • Raspuns la intrebarea din titlu. Lenes si indiferent!
    • Like 1
  • Articol foarte pertinent, asa e, nu numai munca bruta face PIB-ul. Daca muncesti de te rupi pentru chestii care se vand ieftin pentru ca nu au valoare, atunci nu va creste substantial productivitatea. Decidentii politici ar trebui sa ia foarte in serios sectorul educational si pe cel de cercetare / inovare.
    • Like 3
  • Foarte multi sunt invatati sa primeasca de lucru. Sa le de-a statul de lucru. Statul ii de vina ca nu sunt joburi. Gandire falsa , nu mai suntem in comunist. Statul trb sa fie minimalist ( cu interventii putine in toate sectoarele societatii) . Trb sa lucram , sa inventam. Sa profitam la max de opurtunitati. Sa nu asteptam sa primim un job. Statul roman ii de cacao , stim asta. Nu trb sa asteptam de la nimeni nimic . Multi prefera socialul( f multi) . Multi merg la servici cat ca sa poata intra in somaj. Multi cauta joburi in care sa traga mata de coada. Avem multe categorii de joburi in care poti sa iesi la pensie anticipat. Suntem invatati sa facem bani din "smecherii" ( adica "tunuri" , adica bani rapid cu munca spre zero) , sa fim samsari , bisnitari. Statul incurajeaza nemunca , prin salarii nesimtite la stat , prin suprasaturatia de forta de munca la stat , prin birocratia stufoasa ( birocratie=multi angajati sa impinga hartiile de la stanga la dreapta), prin pensile speciale , etc.
    • Like 3
    • @ Silviu Pop Sese
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      "suprasaturatia de forta de munca la stat" avem cei mai putini bugetari per capita din UE. Just lol
      • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Stai calm ca vb prostii. O luam usor ca pt incepatori.
      1.Statele din UE baga tot la bugetari , toate firmele care sunt detinute de stat ( de ex . Caile ferate in Franta , unele banci in Germania, etc.)
      2. Bugetarii sunt prost dispusi . De ex CNAIR are peste 6000 de angajati . Ce fac? Ca drumuri nu , studii nu , ce preiau drumuri finalizate se surpa. In Austria de ex . sunt 2000 pt aceeasi treaba. Si poti compara drumurile din Austria cu Romania?
      3. Unele sectoare bugetare , da ai dreptate ,sunt sub media UE. Cele mai importante , cum ar fi cercetarea si invatamantul, si sanatatea.
      4. Multi lucreata pt stat ca personal auxiliar , firme care lucreaza 100% cu statul care in opinea mea sunt tot bugetari dar nu sunt luati in calcul ca bugetari.
      5. Asistarii sociali sunt tot un fel de bugetari.
      6. Unul din trei angajati sunt bugetari, asta ii tot normal ?
      7. De cand iei tu cifrele oficiale din Romania ca un fapt. Daca ii asa avem si cel mai mic somaj din UE. Suntem de fapt un paradis. Somaj mic , bugetari putini , de intrebi pt ce naiba facem deficit bugetar(stim ca nu pt investitii).

      Si iti mai dau 1000 de ex. de ce zic ca avem multi bugetari.
      • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      1. Da, bugetarii sunt toti cei care lucreaza la stat. Si in Romania si in alte state UE definitia este aceiasi, angajatii cailor ferate de stat sunt bugetari in totate tarile :)

      2. Eu am afirmat ca in alte tari sunt mai multi bugetari per capita, nu ca in toate domeniile sunt mai multi. Oricum in Austria populatia este de 3 ori mai mica, asa ca numarul de 2000 de angajati ai echivalentului CNAIR este echivalent. Este adevarat ca angajat per km de drum sunt mai putini, dar eu nu vorbeam despre asta. Oricum sunt curios de unde ai gasit cifra de 2000 ca eu nu am gasit-o nicaieri, poti sa imi dai un link ?

      3.Ma bucur ca recunosti :)

      4. Firmele private care lucreaza 100% cu statul nu sunt bugetari, sunt privati care paraziteaza bugetul de stat, lucru care se intampla inclusiv in raiul capitalismului USA.

      5. Fortezi definitia. In ritmul asta toate firmele care o sa primeasca acum ajutor de la stat in pandemie sunt bugetari. Toate corporatiile din USA care primesc bail-out cand vine criza sunt bugetari. Si Renault si Ford sunt bugetari ca primesc ajutor social de milioane de euro de la bugetul de stat.

      6. Comform INS 1.3 mil bugetari la 7 mil privati. Adica 19%. Daca mai punem la socoteala si cateva milioane care lucreaza la privat la negru, deja ne indreptam spre 1 din 10. E normal in conditiile astea sa tot repete vuvuzelele 1 din 3 bugetari ?

      https://revistacariere.ro/leadership/piata-muncii-employment/cum-se-imparte-forta-de-munca-a-romaniei-cati-bugetari-avem-si-unde-sunt-cei-mai-multi-angajati/

      7.Pai tocmai, nu le iau ca un fapt. De exemplu la privat lucreza chiar mai multi decat in cifrele oficiale :) Si bineinteles ca pot fi mai multi care nu lucreaza, dar cifrele celor care primesc ajutor de somaj nu pot fi falsificate. La fel cum la stat nu se poate lucra la negru, deci de numarul bugetarilor putem fi siguri.
      • Like 0
  • Parerist check icon
    Adevărul din articol este destul de clar. Ca sa nu fie poluat de emoții, ne putem uita la alte nații. Grecii muncesc mai mult decât nemții, turcii mai mult decât suedezii sau mexicanii decât americanii, deși la bogăție e invers.
    Credințele populare de dreapta considera ca aia sunt mai săraci pentru ca sunt puturoși, iar cele de stânga pentru că-s exploatați de capitaliștii sălbatici. Evident că ambele duc pe drumuri înfundate.
    În alta ordine de idei, e plin de articole care analizează forța de muncă românească. Mie unuia mi s-ar părea utila o analiza rece a capitalului din economia românească (indiferent ca e romanesc sau străin).
    • Like 2
    • @ Parerist
      Leo check icon
      „Credințele populare de dreapta considera ca aia sunt mai săraci pentru ca sunt puturoși”
      Când alegi să faci cherestea, pentru că așa a făcut tac-tu, în loc să înveți cum să faci scaune din lemnul pe care îl ai, se cheamă că ești puturos.
      Când ți-e lene să construiești rafinării, în loc să-ți rupi degetele ca să sapi găuri în pământ prin care să scoți mai mult petrol, se cheamă că ești puturos.
      Când muncești la fel de mult, însă faci bani mai puțini, se cheamă că ești un puturos care nu vrea să învețe (dacă nu poți, înseamnă că ești prost).
      • Like 0
    • @ Leo
      Parerist check icon
      Când faci agricultura cu sapa, pentru ca nu ai de unde sa iei un credit pentru tractor ca să-ți crești productivitatea se cheamă ca te-ai născut în tara greșită. Său pentru ca lucrezi la un patron care în loc sa cumpere tractoare cumpăra mertzane și se plânge ca angajații nu-s la fel de productivi ca aia din Jermania și eventual da și vina pe stat, pe UE, pe China, sau pe oculta mondiala.
      Sau când produci 150e pe luna în România și cu fix cu aceiași aceeași neuroni produci 150 pe ora într-o alta țară (caz concret,nu teorii de pe net).
      Nu zic ca n-ai și tu dreptate și ca nu exista oameni ca cei pe care care ii descrii, însă doar oamenii cu un singur neuron generalizează pe baza unor exemple. Indiferent că-s de stânga sau de dreapta.
      Cum spuneam, article si păreri despre angajați sunt sute. Aștept cu interes și pe cele despre patroni. De exemplu ăia prosti care nu-s în stare sa facă investiții cu cap sau prosti că au acces privilegiat la o piață de 400 milioane de oameni bogați și ei vând ieftin.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Leo check icon
      Ce zic eu se aplică tuturor: și angajaților, și angajatorilor.
      • Like 0
    • @ Leo
      Parerist check icon
      Aici suntem de acord, prosti sunt în toate categoriile profesionale.
      • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult