Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Angajatul român este plătit mai prost decât cel german sau francez pentru că nu este la fel de productiv. Bogăția trebuie întâi creată pentru a fi apoi distribuită. Exemplul Suediei

business - strada - Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

Spunea cineva că România este un stat medieval cu internet de mare viteză. Formularea, care conține o urmă de umor, nu e departe de adevăr. Ne face să ne observăm încă o dată că trăim un decalaj, o rămânere în urmă generală, care e cu atât mai perplexă cu cât de îndepărtăm de momentul tragic al comunismului și ne contopim în „neoliberalism”.

Unul dintre simbolurile acestui decalaj, mai ales la nivel mental, este apariția trendy a noului socialist român. Forțați de aderarea la modernitate, noi, și mai ales generația tânără, am adoptat atracția vestică pentru socialism. Conceptul este îmbracat în haine moderne, cele ale progresismului, ecologismului și activismului, însă esența rămâne. Este meritul senatorului american Bernie Sanders și candidat la președinția Americii de a fi eliberat socialistul modern din umbra confuziei lingvistice și a-i spune pe nume. Sanders se autointitulează „socialist democrat”, demascând conceptul și popularizând noul socialism la scară mondială. 

Conceptul a prins și la noi, mai ales în zona partidelor tinere și printre tinerii români născuți după revoluția din 1989, fără prea mari nuanțe însă față de modul în care e perceput în vest.

Și aici intervine decalajul: credința naivă că poți aplica în România din nou socialismul, la doar treizeci de ani de la Republica Socialistă România, și nu oricum, ci exact așa cum încearcă să fie aplicat în țările din vest, țări structural diferite de România, care au în spate o întreagă experiență economică și politică pe care noi nu o avem.

Din acest decalaj apar tot felul de confuzii: de pildă, socialistul român nu înțelege de ce țările vestice pot avea programe naționale publice de sănătate funcționale, însă pentru România acest lucru nu merge încă. Rezultă de aici un întreg pandemonium de reacții acide, mai ales în social media, la încercarea guvernului de a liberaliza un sistem de sănătate care s-a dovedit falimentar în 30 de ani de zile. Socialistul român, împrumutând mimetic mantra colegilor din vest, crede că „privatul” este un dușman al poporului, un fel de entitate malefică al cărei scop este să sugă banii și sănătatea poporului, preferând, în mod bizar, sistemul actual în care incompetența și ineficiența flagrantă a serviciilor de stat, gâtuite de corupție și clientelism, distrug vieți. Asta amintește de anii de după revoluție, când aripa protectoare a statului comunist încă plana asupra românilor nedumeriți și aruncați în libertatea economică, creând mecanisme defensive împotriva „privatizaților”.

Un alt decalaj de gândire este cel legat de salariul minim și forța de muncă ieftină. Împrumutând alt tipar socialist vestic, încrâncenarea împotriva „patronilor” sau „miliardarilor” care exploatează sufletele nevinovate ale muncitorilor, socialistul român luptă pentru mărirea salariilor de către stat, în mod arbitrar și fără a ține cont de productivitatea locală, comparând naiv situația muncitorilor vestici cu cei din România. 

Ceea ce contează însă pentru a avea salarii reale mai mari și un standard de viață ridicat este productivitatea. În esență, cât e capabilă o țară să producă pe cap de muncitor, bunuri și servicii de calitate cerute pe piețele interne și internaționale. Din păcate, productivitatea absolută în România este foarte redusă. Ea crește de la an la an, iar creșterea ei este una dintre cele mai ridicate din Europa, dar nivelul absolut rămâne încă jos. Asta dictează puterea noastră de negociere în fața firmelor internaționale și în definitiv cât sunt acestea dispuse să plătească salariații. Nu există o conspirație mondială care vrea ca românii să fie plătiți prost și să fie exploatați de corporații lacome: pur și simplu într-o lume în care dictează competitivitatea, angajatul român nu este la fel de productiv ca cel francez sau german.

O altă filă din jurnalul socialiștilor vestici este luată apoi și lipită pe societatea românească: taxarea bogaților, a salariilor mari și a companiilor. Adică o redistribuire mai mare. Un exemplu tipic de punere a carului înaintea boilor, această măsură ar gâtui și mai rău găina cu ouăle de aur, ducând la scăderea competitivității externe, fuga investitorilor, reducerea activității economice și în final o recesiune economică drastică și regăsirea unui echilibru într-un nivel de trai mult mai jos pentru toată lumea.

Iar asta derivă din neînțelegerea fundamentală a modului în care o țară devine bogată astfel încât să-și permită un nivel de trai ridicat pentru populație: bogăția trebuie întâi creată pentru a fi apoi distribuită, iar acest proces fundamental nu poate fi evitat de nicio națiune.

Exemplul tipic în acest sens este Suedia: anii de glorie pentru acest stat nordic au avut loc înainte de 1960, când suedezii aveau o economie liberă, o reglementare scăzută și produceau o bogăție importantă. Între 1870 și 1950, Suedia a avut cea mai mare creștere a veniturilor pe cap de locuitor din lume și a devenit una dintre cele mai bogate tări, după SUA și Danemarca. În anii 1960, Suedia a început să redistribuie această bogăție, ceea ce a frânat avântul economic. La mijlocul anilor ’90, țara avea probleme economice tot mai mari, deoarece a continuat să redistribuie averea pe care nu o mai crea. În această conjunctură, mulți dintre cei bogați (membri ai trupei ABBA, jucători de tenis sau antreprenori) plecau din Suedia. În 1994, Suedia a realizat necesitatea unor reforme și a început să pună în aplicare măsuri de liberalizare, care au stopat declinul și au făcut posibile măsurile sociale importante pe care statul suedez le oferă cetățenilor săi în continuare.

Socialistul român, în lipsă de timp dar și de consecvență, uită acest aspect fundamental al creșterii economice și al motoarelor acesteia, grăbindu-se să redistribuie ce nu există: salarii mai mari din pix pentru un sistem bugetar ineficient și supradimensionat, sisteme publice „gratuite” precum sănătatea și educația, care însă au funcționat și funcționează catastrofal, pensii speciale și prime uriașe pentru angajații la stat. În lipsa unei capacități reale de producție care să susțină această redistribuire, rezultatul va fi unul singur: incapacitatea de plată în momentul în care deficitele în creștere nu vor mai putea fi acoperite decât prin costuri uriașe de împrumut, iar serviciul datoriei externe va fi imposibil de rambursat. 

Socialistul român modern este bine intentionat: călăre pe calul alb al moralității, luptând pentru o lume mai bună, are meritul fundamental în societate de a semnala neregulile grave, corupția publică și privată, derivele neoconservatoare, rasismul, inegalitățile extreme, sărăcia și alienarea populației cu venituri mici, intoleranța față de minorități, misoginismul, inegalitatea de oportunități, efectele devastatoare asupra pădurilor și asupra mediului. Aici valoarea sa adăugată este reală și extrem de importantă pe aceste teme sociale, însă eroarea este să considere că deține singur cheia morală a lucrurilor și că idealizarea oarbă a acțiunii statului prin socializarea unor servicii poate fi un răspuns coerent pentru o țară ca România, care încă are nevoie de avuția creată în capitalism pentru a evolua pe frontiera productivității.

Din această inadaptare istorică derivă sentimentul dogmatic al urii de clasă, menținut ca un mecanism defensiv importiva „neoliberalismului” malefic. Rigid și greșit, acest sentiment a fost depășit de evoluția realității, care a trecut de multe ori peste închistările ideologice de clasă, peste fracturile sociale și a permis unei părți din ce în ce mai mari din populația acestei lumi să profite de progresul economic și științific.

Dacă nu se va reforma, aruncând hainele învechite ale internaționalei, socialistul român riscă să rămân așa cum a început în politică românească: un marginalizat al evoluției politice.

Articol publicat și pe blogul autorului

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am Inteles,......
    Productivi în Ro înseamnă să ieși la pensie la 48 ani, cu o pensie la fel ca în Suedia....
    2 milioane de proști cu salariul minim nici nu există, sa moara,
    La 70 de ani la pensie cu tâmpiții.....
    • Like 0
  • Romanul nu lucreaza nici mai prost nici mai putin decat un om din vest. Diferenta o face societatea in care traim care nu ti ofera nimc deosebit. Un om cu burta goala si cu mintea plecata la cum se scoate din situatia economica in care e (preturi ca in occident si salarii ca la noi) nu poate sa lucreze eficient. Lucreaza din inertie. De foame si din lipsa de alternative viabile.
    • Like 0
  • “Socialistul roman”? Pfuaaalelei! Bine ca stateam pe scaun cand am citit chestia asta.
    • Like 1
  • Nu există o conspirație mondială care vrea ca românii să fie plătiți prost și să fie exploatați de corporații lacome: pur și simplu într-o lume în care dictează competitivitatea, angajatul român nu este la fel de productiv ca cel francez sau german.nimic mai fals,tot articolul dumitale pleaca de la acest enunt,fals,de ce romanul de la dacia nu este la fel de productiv ca cel de la renault?e mai prost?puturos?nu cred,adevarul este ca marile corporatii precum renault,aduc tehnologii invechite moral din care mai storc oaresce profit,iar acestia sint majoritari ca investitori,"investitorul"roman provenit din securistii parveniti e in minoritate absoluta aproape ca nu conteaza,gogoserii,shaormerii,langoserii si alte rahatele de tipul asta in care romanul e implintat pina-n prasele,nu se pun
    • Like 2
  • M0sh0o check icon
    Atâta făsuială fix aiurea. Nu v-ați prins încă? Orice angajat român (c-o fi el medic, inginer, constructor, IT-ist, cioban sau culegător de căpșuni) devine brusc de 10-15 ori mai productiv doar după ce trece granița.. Si e plătit corespunzător. Acolo. D-aia rămân românii afară, d-aia muncesc, trăiesc acolo și nu se mai întorc. D-aia aduc angajatorii nepalezi sau vietnamezi sau ce știu io, sri-lankezi, pentru că le-au plecat pană și măturătorii de la firma de curățenie. Că, nu-i asa, nu erau nici ăia productivi..
    • Like 8
  • Ce este productivitatea și cum se obține?
    De vină este numai muncitorul?
    Muncitorul chiar dacă ar lucra 24 de ore pe zi nu ar produce mai mult dacă nu are tehnologia necesară. Cum se face că muncitorul român nu are productivitate în România dar același muncitor are productivitate în altă țară? Oare nu ține și de normarea și organizarea muncii?
    Dar patronii de ce nu investesc în tehnologie?
    În România pe lângă alte categorii socio - profesionale au dispărut maiștrii și tehnicienii.
    În altă ordine de idei degeaba produci mult și bun dacă nu ai piață de desfacere asigurată. Falimentul te așteaptă la ușă.
    • Like 3
    • @ Mihail Suruniuc
      Problema e ceva mai complicata dar în esență diferența de productivitate e dată de cultura organizațională, management și tehnologie. În occident exită o competiție mult mai acerbă între producători și sunt nevoiți să facă față prin investiții masive în cercetare/inovare, tehnologie dar și utilizarea unui management organizațional mai performant inclusiv prin recrutarea de personal calificat a cărui carieră este atent urmărită prin programe informatice. La noi antreprenorii semnificativi provin din foști securiști ,secretari de partid , traficanți , valutiști și de multe ori interlopi. Deci cultura organizațională lasă mult de dorit pentru ca ei dețineau puterea în comunism ( comerț intern și extern) și în capitalism doar și-au dat frâu liber propriilor ambiții fără să mai fie constrânși de controlul partidului sau de opinia publică. Performanța scăzută a companiilor acestora e dată în primul rând de propria lor incompetență și mai puțin de cea a angajaților ( la fel cum aveau la fel de puțină competență și în perioada în care conduceau mari companii comuniste în numele poporului). Mulți nu au studii în domeniu în care își defsășoară activitatea ( se bazează doar pe opinii proprii și talent) sau și-au completat studiile la universități obscure doar pentru a avea o diplomă contra-cost. Poate de aia nu-și plătesc furnizorii, declară pierderi la fisc și angajează doar personal cu minim/economie dar își sorb liniștiți cafelele în Dorobanți cu cheile de la Porsche, BMW sau Bentley pe masă și telefonul/ceasul de ultimă generație afișate la vedere pentru impresionarea pițipoancelor de cartier. De la ăștia așteptați voi productivitate și performanță în competiția cu occidentalii care sunt patroni de 3 generații? La minim / economie oferit ce salariați competenți și performanți așteaptă ( doar ca să rămână bani pentru rata și CASCO la BMW ?) Normal că cei competenți și perfomanți pleacă în occident unde sunt plătiți pe măsură văduvind economia de o forță de muncă calificată. Importul de muncitori săraci nu va duce la creșterea productivității din cauza diferenței de cultură organizațională oricât de prost plătiți ar fi, atât timp cât resursele disponibilizate se vor folosi pentru rata la vila și postarile din Maldive și Bali. Cu astfel de antreprenori e normal să avem productivitate și competitivitate reduse iar salariații profesioniști să aleagă calea bejeniei.
      • Like 1
  • Angajatul roman nu e productiv in Romania, dar este productiv in Italia, Spania, Mare Britanie sau Germania? Nu domnule Catalin. Diferenta dintre tari este data de nivelul de cinste, de corectitudine, de competenta, al celor care ocupa functiile publice si de stat! Suntem cam pe locul 70 in lume din 200 de tari. Sa zicem merci, cu ce conducatori de tara avem!
    • Like 3
    • @ Constantin Stumbea
      Dan check icon
      Asa , este Stimate Domn ,
      ---Am lucrat in Franta ,Germania si am facut o imagine clara a situatiei ,
      --- Acelasi muncitor ,care ,in Romania ,ar fi mediocru ,, acolo ,afara ar fi posibil sa fie ,,super ,,De ce ?
      --Pentru ca ,nici in Franta si nici in Germania ,nu ,,,m-am rupt in figuri ,, ( sa ma exprim ,in limbaj de sant,) Dimpotriva eram mai relxati , ,dar organizarea si pregatirea lucrului era , alta , adica asa cumm era impusa de sit, din teren , Ori ,,la noi ,,, cand avem ,surubul ,nu avem piulita ,cand avem surub piulita,, nu avemm cheia ? etc,,
      --IN FINAL ,,INTREB SI EU ;
      -- DE CE ,DACA PRETUL UNUI APRT, DIN GERMANIA , ESTE EGAL CU PRETUL UNUI APART. DIN ROMANIA ??
      --- DE CE SALARIUL UNUI MUNCITOR DIN ROMANIA ,,NU ESTE EGAL CU AL CELUI DIN GERMANIA ?? Mentionez ca ,,val,mat de constructii este aprox, egala cu preturile din west,, ptr ca majoritatea se importa de acolo ,
      • Like 0
    • @ Dan
      Unde e egal pretul unui apartament in Germania cu cel din Romania? Poate intr-un satuc.Romanul lucreaza mai bine afara pentru ca trebuie sa se integreze intr-un sistem strict.Altminteri pleaca.Si atunci lucreaza.In Romania fiind haos si banii care sunt=ce e.
      • Like 0
  • Nume check icon
    Nu cred ca angajatul roman este mai putin productiv decat cel strain. Daca ar fi asa inseamna ca Renault nu trebuia sa investeasca aici si multi altii care produc atat pentru piata locala cat si pentru cea internationala,.
    Cred ca aceasta "productivitate" este infulentata de cerere vs. oferta si foarte important, de puterea de cumparare. Toti am vrea masini de 50k EURO, dar putini sunt care au, nu pentru ca masina este scumpa pentru ca atat fac, ci pentru ca multi nu isi pot permite o astfel de "bijuterie".
    Degeaba incerc sa produc mai mult daca nu pot sa vand mai mult pentru ca acesta este nivelul de consum si puterea de cumparare.
    Prin urmare avem un cerc vicios si atunci cum putem atunci sa crestem atat mult blamata productivitate romanesca ca sa avem salarii mai mari? Poate ne raspunde autorul sau nu m-am prins eu din articol?!
    P.S. Si daca ajungem sa avem o productivitate ca in Vest si cu salarii ca in Vest nu o sa plece de la noi toate corporatiile care au venit aici pentru o "productivitate mica" cu costuri mici?!
    • Like 3
  • Delia MC Delia MC check icon
    Vag.
    V-aș ruga pe viitor să precizați cine e socialistul ăla: un partid anume, votanții psd tradiționali, omul de rând care vrea și salariu mare, din pix sau nu, și sistem performant de sănătate ori neo-marxistul. Pentru că se crează confuzii. Cea mai gravă e asocierea cu rea-voință între socialiști și sistemul social. Sistemul in vest e relativ social fiindcă își permit, n-are mult în comun cu socialismul. Stânga socială e votată în scop de echilibrare iar nu visând la socialism. O țară n-are voie să fie mai socială decât o ține bugetul.
    O șopârlă a fost băgată perfid de psd-ul dragnist, pentru a induce o fobie de vest, că vezi Doamne de acolo vine pericolul, neo-marxismul progresist, mizând tocmai pe fobia legitimă a românului de comunism. Se urmărea respingerea în bloc a valorilor europene pe motivul că de acolo vine stricăciunea socialistă.
    Așa încât am ajuns acum să dăm cu tunul după țânțari, nu mai știm de unde vine și care-i dușmanul.
    Articolul în esență bun, păcătuiește însă prin imprecizie.
    • Like 0
  • Din experienta proprie, cel putin in IT romanii sunt mai productivi decat nemtii. Alt articol care arunca rahat gratuit in neamul romanesc.
    • Like 7
    • @ Dushu VacadePlus
      Da' decat rusiii....e mai productiv;-))))?
      • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult