Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Sunt un român cu dublă cetățenie și văd cum România renunță deliberat la oamenii ei

Român cu dublă cetățenie

Foto: Profimedia Images

Teritoriu, limbă, cultură. Aceste trei noțiuni definesc un popor - conform dicționarului explicativ - în cultură fiind incluse istoria, obiceiurile, tradițiile și religia/religiile. Așadar, variațiuni ale oricăror dintre aceste trei jaloane reprezintă popoare diferite.

Un stat apare când peste cele trei jaloane se construiește o forma de guvernare politico-administrativă, nu neapărat girată de către poporul respectiv. Ca acoperișul unei case dacă vreți. Prin urmare, în funcție de forma de guvernare, există democrații, autocrații, dictaturi, monarhii etc.

Și peste state, există sau au existat diverse forme de organizare multistatale: imperii, federații (Federația Rusă, SUA, Commonwealth) sau uniuni (UE) care s-au format prin delegarea sau renunțarea (voită sau nu) a unor drepturi administrative către alte organizații situate la un nivel superior acestor state.

Când jalonul definit de teritoriul unui popor – nu stat - se suprapune, mai mult sau mai puțin, cu același jalon al altui popor iar formele de guvernare ale acelor popoare sunt diferite – adică, nu stau sub același acoperiș – apar problemele: revoluțiile, războaiele sau invaziile.

Invazia Rusiei în Ucraina poate fi un exemplu. Cât timp ucrainienii au acceptat „acoperișul” Moscovei nu s-a întâmplat nimic, deși mulți ruși consideră teritoriul ucrainean ca fiind pământ rusesc.

De asemenea, orice enclavă poate fi astfel explicată: atâta timp cât populația unei minorități recunoaște autoritatea statului în interiorul căruia trăiește, totul este ok. În momentul în care minoritatea își declară independența și se raportează unei alte autorități, se lasă cu scântei. Aviz amatorilor.

Multe dintre aceste enclave, se pare, sunt alimentate de ruși, conflictele înghețate fiind un fel de specialitate a casei. Un motiv în plus pentru noi ca să îi ajutam pe ucraineni în acest război.

Acestea fiind spuse, ajung la motivul care m-a determinat să scriu aici.

La sfârșitul lunii noiembrie a apărut în mass-media știrea că Spania și România vor înființa un „grup de analiză” în vederea obținerii dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania. Știre care a fost prezentată ca fiind un lucru extraordinar de bun. Ziarele au scris numai de bine despre chestia asta care mie personal mi se pare a fi o decizie penală.

Să mă explic. Când un om pleacă din țara lui, își pierde unul dintre cele trei jaloane care îl definesc, adică țara, teritoriul, meleagurile în care s-a născut și a trăit până atunci. I se „amputează” și „grefează” teritoriul. Celelalte două, limba și cultura, suferă și ele transformări în timp. Într-un final, pe termen lung, persoana respectivă ajunge să se acomodeze în noul cadru, suferă un proces de disoluție din punctul de vedere al vechiului sistem în care a trăit. Disoluție care va fi din ce în ce mai rapidă pentru cei născuți în noua țară sau care au ajuns să trăiască acolo de mici copii.

De unde știu că așa este? Pentru că am dublă cetățenie. Decizie pe care – deși dureroasă - mi-am asumat-o.

Prin urmare decizia statului român de facilitare a obținerii unei cetățenii alta decât cea română mi se pare a fi greșită. Participarea activă la disoluția propriului popor, vorbim despre aproape un milion de români este o decizie oarbă.

Diferența intre democrație și restul formelor de guvernare este că într-o democrație există un dialog continuu între stat și popor. Prin intermediul votului, poporul își alege reprezentanții în formele de guvernare iar cei care ajung la conducere încearcă să concretizeze ceea ce au promis înainte de a avea acces la putere. Dacă reușesc, bine, dacă nu, sunt penalizați și înlocuiți la următoarele alegeri. Carevasăzică, evoluția unui stat democratic nu poate fi decât una pozitivă. Educația, sănătatea, economia, serviciile etc, în ansamblul lor se îmbunătățesc. Nu invers.

Adică, aplicat la cazul de față, nu încerc să scap de aproape un milion de români, ci încerc să îmbunătățesc societatea românească ca să îi determin să se întoarcă.

Înțelegeți?

Restul regimurilor, altele decât democrația, sunt cele în care o minoritate a pus mâna pe putere și nu mai ascultă de restul populației, nu mai exista nici un dialog, ci doar monologuri. De aceea cred că expresia „democrație funcțională” este o tâmpenie, o încercare a minorității de a păcăli majoritatea.

Rămâne la latitudinea fiecăruia să decidă ce fel de guvernare există în România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nenea, bați câmpii cu grație. O grămadă de țări muuuuuuult mai civilizate decât România și decât Spania permit ca cetățenii lor să dețină multiple cetățenii. Ca de exemplu Canada, unde locuiesc eu, care are inclusiv în guvern miniștri născuți in afara ei.
    • Like 0
  • Exceptionala radiografie! Unde, prin exceptionala, eu inteleg "argumentata la sange".
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult