Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Supărarea casieriței de la supermarket. Nu voi uita vreo secundă replica pe care mi-a spus-o la final: „Cine i-o mai vota pe ăștia…”

Coș supermarket

Foto: Inquam Photos/ Cornel Putan

Duminică dimineață.

Îmi place să gătesc în weekend, astfel că de dimineață m-am înființat la unul dintre hypermarket-urile din apropiere cu o întreagă listă de cumpărături. Ajuns la casă și concentrat cu verificarea produselor, timp de câteva secunde am ignorat-o pe casieriță.

O doamnă drăguță, blândă, trecută puțin peste 50 de ani. Evident, îmi cer scuze și începem să discutăm nimicuri. La un moment dat o întreb cum se descurcă cu aglomerația infernală din magazin.

Cu o voce liniștită îmi răspunde: „Stau cu orele aici pe scaun, vin tot felul de oameni, unii mai civilizați, alții mai puțin, și nu îți imagina că salariul este foarte mare. Mai avem tichetele de masă, dar înțeleg că vor să le impoziteze și pe acelea…”

Nu puțini sunt cei în situația de mai sus. Oameni serioși al căror unic păcat este că au depășit o anumită vârstă, aspect ce îi împiedică să își schimbe job-ul. Veniturile lor sunt suficiente doar cât să supraviețuiască, iar tichetele de masă menționate au mai ajutat la întregirea veniturilor.

Dar se pare că celebrele tichete de masă, prin care angajatorii le asigură practic angajaților o masă de prânz, urmează a fi impozitate conform noilor modificări fiscale. Citeam zilele trecute un studiu realizat de Cult Research cu cifre îngrijorătoare: 57% dintre companiile participante vor reduce sau nu vor mai crește valoarea nominală a tichetelor, în timp ce 23% dintre companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de euro nu vor mai acorda tichete de masă. Mai mult, unele companii chiar se gândesc să crească prețurile produselor sau serviciilor pentru a acoperi noile taxe.

Pe scurt și mai direct, peste 4 milioane de angajați vor avea venituri mai mici dacă se impozitează tichetele de masă. Ceea ce înseamnă că nu vorbim doar despre persoanele cu venituri mici, pentru care oricum orice pierdere financiară înseamnă o lovitură serioasă, ci și despre alte categorii cu o contribuție importantă la bugetul de stat. 

Din nou, „lovim” în cei care muncesc sau produc. Din nou, îi taxăm pe cei care aduc o contribuție reală societății și bugetului de stat. Din nou, cum, necum, oamenii vor avea mai puțini bani în buzunar. Iar dacă vă gândiți că românii nu înțeleg aceste schimbări, vă spun că vă înșelați.

Va rămâne însă de urmărit impactul bugetar al acestei măsuri.

Dar altceva este extrem de interesant…

Nu voi uita vreo secundă replica pe care mi-a spus-o doamna la final: „Cine i-o mai vota pe ăștia…”.

Am zâmbit amar amândoi și am plecat mai departe. Dar toată ziua m-am gândit la această idee. Cine va mai vota totuși? În 2016, prezența la vot la alegerile parlamentare - cele mai importante de altfel - a fost de 37%. În 2020, foarte puțin peste 30%.

7 din 10 români nu s-au sinchisit să se deplaseze la vot în 2020, iar replica „toți sunt o apă și un pământ” pare mai reală decât a fost vreodată.

Cazul de mai sus este un exemplu evident de decizie ce va încuraja absenteismul la vot. Românii sunt supărați pentru că, în loc să reducă cheltuielile bugetare, PSD (partidul ce deține în prezent guvernarea prin premier) alege să lovească tot în amărâții care își văd de treabă, contribuie la buget și, practic, muncesc.

Dar românii s-au resemnat, dacă se poate, într-o formă de resemnare pozitivă. Știu perfect că trebuie să muncească, iar încrederea în politicieni tinde spre 0.

Românii au înțeles că nu se pot atinge de pilele din sistem. Și totuși și-ar dori ca munca să le fie respectată.

Românii au înțeles că „unii” se bucură de anumite beneficii ce vin prin diferite grade de rudenie. Și totuși și-ar dori ca aceștia să nu mai fie plătiți din banii lor.

Românii au înțeles că trebuie să muncească mult. Și totuși și-ar dori să fie lăsați în pace și taxați mai puțin.

Dar voi, stimați politicieni, când veți înțelege? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fiti linistiti, de s-ar prezenta 1% la vot astia, jefuitorii tarii psd, tot vor avea majoritatea. Iar imediat sub ei vor fi alti derbedei analfabeti aur. Se prefigureaza dezastrul romaniei. "Multumim" partidelor istorice ce au reusit sa se autodiscrediteze.
    • Like 1


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult