Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Surse de la Kremlin, pentru publicația independentă Meduza: Planul lui Putin de anexare imediată a teritoriilor cucerite în Ucraina, la presiunile așa numitului „partid de război”

V Putin - Getty Images

Foto: Getty Images

Autoritățile pro-ruse ale republicilor autoproclamate Lugansk și Donețk, precum și teritoriile ocupate din regiunile Zaporijia și Herson, au anunțat că vor organiza „referendumuri privind aderarea la Rusia” în viitorul apropiat. Votul va avea loc săptămâna aceasta, în perioada 23-27 septembrie.

După cum a raportat anterior Meduza, imediat după contraatacul cu succes al trupelor ucrainene în regiunea Harkiv, Moscova a decis să „suspende referendumurile de aderare” și să le amâne pe termen nelimitat. Potrivit surselor apropiate administrației prezidențiale ruse, blocul politic intern al Kremlinului nu a intenționat să forțeze „referendumuri” până săptămâna trecută.

După contraatacul ucrainean din Harkiv, reprezentanți ai Kremlinului, care lucrau în regiunile Harkiv și Zaporijia au plecat în Rusia. Pregătirile pentru vot în regiunea Herson au fost limitate, iar campania a început cu greu în Republicile Populare Lugansk și Donețk.

De ce a decis Kremlinul să schimbe strategia? Răspunsul este legat de influența „partidului de război”

Schimbarea planurilor este atribuită așa-numitelor activități de lobby, adică unui grup de oficiali ruși de rang înalt și ofițeri ai serviciilor de securitate care sprijină escaladarea în continuare a conflictului cu Ucraina, inclusiv sprijinul pentru mobilizarea în Rusia (Kievul a luat decizia de a decreta mobilizare generală imediat după începerea războiului; Ucraina are acum un avantaj numeric față de Rusia).

Există mai multe motive pentru graba Kremlinului. Prima este poziția unor reprezentanți civili ai autorităților ruse care sunt îngrijorați de starea de spirit din teritoriile ocupate după contraatacul armatei ucrainene

Cetăţenii pro-ruşi din Herson şi Zaporijia au avut mari îngrijorări că vor fi pedepsiţi atunci când ucrainenii au recucerit Harkiv. A existat nemulțumire în Republicile Populare Lugansk și Donețk cu privire la întârzierea referendumurilor. După contraofensiva ucraineană, aceste temeri sunt mult mai mari și au apărut și în zonele Lugansk și Donețk, unde nu au existat până acum. Susținătorii unei soluții care ar accelera desfășurarea referendumurilor sunt: ​​Andrei Turchak, secretar general al Partidului Rusia Unită, și Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Colaboratorii acestor doi politicieni și-au unit forțele în încercarea de a-l influența pe Putin. Oficialii de securitate (conduși de Viktor Zolotov), ​​care sunt convinși că Rusia trebuie să-și mobilizeze cetățenii, au reacționat și ei pentru a avea o șansă în războiul împotriva Ucrainei. Acesta ar trebui să fie al doilea motiv pentru această schimbare bruscă de gândire.

Vladimir Putin vrea referendumuri

Potrivit surselor Meduza, însuși Vladimir Putin a dorit să organizeze „referendumuri” cât mai curând posibil, dar în același timp nu vrea să reducă activitatea militară a Rusiei. La un summit recent al SCO, mai mulți șefi de stat – inclusiv președintele turc Recep Erdogan și liderul Kazahstanului Kasym Tokayev – i-ar fi spus lui Putin că „războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil”.

Surse apropiate Kremlinului subliniază că autoritățile ruse intenționează să oprească contraofensiva trupelor ucrainene, care – în opinia lor – „nu vor risca să intre pe teritoriul rus”. Să reamintim, însă, că Kievul a declarat deja că consideră votul la aceste referendumuri „o ficțiune care nu va schimba nimic”.

Mobilizare parțială în Rusia

Dacă contraofensiva va continua, Kremlinul intenționează să declare mobilizare parțială și să introducă legea marțială. Probabil că va avea loc o remaniere în conducerea administrației prezidențiale și a Ministerului Apărării.

Amendamente la legislația rusă, inclusiv cele referitoare la mobilizare, au fost adoptate în aceeași zi în care a fost anunțată decizia de a organiza imediat „referendumuri privind aderarea la Rusia” în teritoriile ocupate. Nimeni din Duma de Stat nu a fost împotriva acestei decizii.

Articol publicat inițial pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult