România încheie un an tumultuos, cu schimbări sociale de substanţă, cu un Guvern nou şi cu multe semne de întrebare rămase deocamdată fără răspuns. Urmează un an electoral pe care îl privim cu speranţă, deşi necunoscutele sunt parcă mai mari ca niciodată. Mulţi lideri şi-au văzut carierele politice terminate în decursul anului, iar identitatea înlocuitorilor nu este încă stabilită. Viitorul sună incert, dar asta nu ne sperie.
Vocea societăţii civile s-a făcut auzită tot mai des, iar obiectivele pe care le-a impus politicienilor sunt clare. România a pornit pe un drum, dar pentru a menţine sensul corect e nevoie de cinci răspunsuri.
Primul se leagă chiar de cetăţeni şi de implicarea lor. Supravegherea politicienilor de către societatea civilă este necesară pentru menţinerea normalităţii sociale şi evitarea eventualelor excese de putere. Recentele proteste din ultimii patru ani au arătat o societate trezită din amorţeală şi prezentă în viaţa civică. Este esenţial să continue cu aceeaşi stare de spirit şi să nu asistăm la o simplă fază a democraţiei autohtone.
Al doilea răspuns trebuie căutat în rândul politicienilor, viitori sau actuali. Vom avea un Parlament nou, iar componenţa sa trebuie să reprezinte un pas înainte pentru România. E nevoie de mai puţini membri ai Legislativului condamnaţi sau urmăriţi penal, de mai mult dialog cu cei care i-au ales şi mai puţin conflict nenecesar.
Al treilea răspuns se leagă de şansa noilor partide politice sau a candidaţilor independenţi. Observăm tendinţa de a înfiinţa partide regionale, dar şi de a structura formaţiuni bazate pe mişcările protestatare. Măsura în care aceste partide vor reuşi să ajungă în funcţiile cu influenţă va reprezenta un semnal important pentru evoluţia politică a ţării.
Un al patrulea răspuns va trebui dat de partidele mari. Chiar în acest moment, conducerile acestora sunt provizorii sau contestate. Partidele mari au nevoie de un eşalon de lideri noi şi credibili pentru a face un pas în faţă şi a se integra în contextul social prezent. De asemenea, criteriile după care îşi vor selecta reprezentanţii vor constitui un factor hotărâtor în evoluţia democraţiei noastre.
Modul în care vor fi finanţate campaniile electorale şi formaţiunile politice, dar şi în care vor fi organizate scrutinele vor reprezenta o bornă capitală în drumul pe care societatea civilă îl doreşte şi la care privim cu încredere.
Un al cincilea răspuns se va găsi în legea electorală. Modul în care vor fi finanţate campaniile electorale şi formaţiunile politice, dar şi în care vor fi organizate scrutinele vor reprezenta o bornă capitală în drumul pe care societatea civilă îl doreşte şi la care privim cu încredere.
Sunt cinci răspunsuri pe care le aşteptăm de la următorul an. Vrem repere şi soluţii. Dar cel mai mult ne dorim ca 2016 să fie anul în care să continuăm să avem speranţă. Să fie anul care să ducă mai departe ce a fost început în 2014, dar mai cu seamă în 2015.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
mesianismului românesc. Ați început fecund, dar n-ați desăvârşit. Ați vorbit de ideluri mărețe, de eradicarea corupției, de purificarea arenei politice de politicianism. Ați pornit un război necruțător împotriva muchelefilor din politica românescă, împotriva traseiștilor, împotriva celor care îşi tocesc caravanii pe divanele parlamentului şi-şi dau ifose de boieri de protipendadă, împotriva șezătorilor din Parlament, împotriva celor care sunt împotrivă. V-ați ales adversari de neînfrânt, v-ați avântat unde cei experimentați dau înapoi, ați visat imposibilul vis. Acum trădati, umiliți şi ridiculizați mai credeți că puteţi renaşte ca pasărea Phoenix din cenuşa şi zgura balcanismului nostru politicianist, pentru a vă ridica pe culmile victoriei?
1. Societatea civila nu este suficient de implicata in schimbarea clasei politice. Cred ca ar fi fost necesare mitinguri si dupa instalarea noului prim-ministru dupa abandonarea prea rapida a declaratiilor initiale prin care isi manifesta intentia de a face ceva in privinta votului romanilor din diaspora, reducerea numarului de parlamentari conform referendumului. Societatea civila, ONG-urile sunt prea multe, prea fragmentate si din pacate strang destul de putini adepti.
2. Raspunsul cautat la politicieni. Nici nu se poate pune problema sa fie mai putini cercetati penal sau in curs de condamnare. Nu trebuie admis nici un politician cat de cat suspectat de fapte de coruptie. Dar cine ii selecteaza, ca majoritatea partidelor mari au foarte multi membri marcanti cu astfel de probleme?!!
3.Da, trebuie sa apara oameni noi, partide noi si mare majoritate a romanilor sa-i voteze.
Sunt multe de facut, multe de schimbat si nu pot sa fiu optimista. Caracatita este intinsa peste tot, iar noi cetatenii nu facem aproape nimic pentru a-i reteza toate bratele.