Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Comisarul și moldovenii

Adina Vălean

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Campania electorală a debutat oficial (și) în România în urmă cu câteva zile. Știm cu toții că partidele sunt în competiție permanentă, iar în precampanie formațiunile cu bani mulți au umplut localitățile cu bannere, flyere și pliante, iar televiziunile, radiourile și rețelele sociale au fost invadate de reclame electorale. Lansările au început să se țină lanț, laudele curg, se fac promisiuni ca pentru întreaga Uniune Europeană.

În a doua parte a săptămânii trecute, PNL și-a lansat oficial candidații la alegerile locale și europarlamentare în patru din cele opt județe ale Moldovei: Iași, Suceava, Bacău și Vrancea. A fost prezentă conducerea partidului, au fost și cei ce vor fotolii la Bruxelles, fie în continuarea celor avute deja, fie prin invocarea meritelor partinice, în realitate prin jocuri de culise. S-au ținut discursuri, au fost transmisii în direct, au fost făcute fotografii cu oameni zâmbăreți. Le merge bine la putere, firește.

La Iași a ajuns și europarlamentarul Adina Vălean, care din 2007 a tot ocupat această poziție din partea PNL. Din 2019, ca urmare a negocierilor și a politicilor de reprezentare, concetățeana noastră a ajuns și membră a Comisiei Europene, titulară la Transporturi. Mandatul său de comisar se va încheia cel mai probabil peste o lună. Cu ocazia vizitei la Iași, doamna Vălean a avut și o întâlnire, provocată de conducerea Consiliului Județean Iași, deținută de peneliști, cu reprezentanții asociațiilor Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Moldova vrea Autostradă. Nu este neobișnuit ca politicienii aflați în campanie să aibă întâlniri cu diferite grupuri, pentru că au în plan așa ceva, pentru că stafful le sugerează, pentru că gazdele insistă.

De-a lungul ultimilor șapte ani activiștii civici moldoveni au avut numeroase întâlniri cu diverși oficiali români și europeni, susținând investițiile în marile proiecte de infrastructură, bază pentru ieșirea din izolare, pentru dezvoltarea economică și socială, precum și pentru apărare. Întâlnirea cu încă un comisar european intra în „fișa postului” acestor asociații. Ne-am dus la discuția din 10 mai 2024 cu gândul că, pe o de parte, am putea afla informații noi privind autostrăzile, căile ferate, podurile și aeroporturile de interes pentru noi, iar pe de alta că am putea retransmite mesajul pe care îl tot promovăm de ani și ani, iar în plus am putea atrage atenția asupra unor disfuncționalități în privința gestionării acestor proiecte importante pentru România, vitale pentru regiunea Moldovei, dar și pentru Republica Moldova.

Comisarul s-a străduit să transmită bunăvoință, a declarat chiar că admiră acțiunile noastre. Ne-a spus câteva lucruri legate de fondurile europene, actuale și viitoare, de relația Comisiei cu guvernele naționale, de cum a schimbat războiul din Ucraina interesul Uniunii Europene pentru această parte a continentului. Am avut imediat impresia că revedeam expunerile cuminți făcute de domnia sa, cu o seară înainte, într-un cadru securizat, la o televiziune bucureșteană. Totuși, noi nu eram acolo pentru a asculta cuvântări de campanie. 

Poate doamna Vălean își imagina că suntem copleșiți de importanța funcției sale, poate avea impresia că suntem niște birocrați care învârt hârtii, repetă cifre și vopsesc borne în culori diferite, așteptându-și beneficiile la sfârșit de lună. De aceea am dus discuția spre chestiunile de interes pentru Moldova: proiectele menite a dezvolta regiunea, în principal autostrăzile, cu accent pe A8, Ungheni-Iași-Târgu Mureș, felul în care se alocă banii europeni în interiorul țării, tergiversările în care sunt implicate autoritățile române, modul în care ar putea interveni Comisia Europeană pentru a controla și stimula investițiile strategice în partea de est a României.

Luările de poziție ale activiștilor civici au fost preponderent critice, bazate pe cunoașterea realităților din politică și administrație, a observării jocurilor subterane, a pasării responsabilității între partidele aflate la putere, instituțiile statului, ministere, companii publice și private. Suntem sensibili la desconsiderarea și discriminarea regiunii noastre și a oamenilor de aici.

Într-o intervenție contextuală, Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, probabil stimulat de criticile noastre, a ținut să observe că există piedici puse în calea proiectelor din Moldova de grupuri politice din alte regiuni. În mod explicit, pe peneliștii ieșeni i-ar șicana chiar ai lor, la fel cum pe pesediștii ieșeni i-ar ține la fundul grămezii cei din propriul partid. Ideea am auzit-o din aceleași cercuri cu ceva vreme în urmă, promotorii susținând-o apăsat, dovadă a interiorizării profunde. 

Nu e exclus să fie așa, după cum e posibil să fie și o scuză utilă pentru niște grupuri politice izolate chiar în interiorul propriilor formațiuni. Același președinte al CJ Iași a prins curaj în a-și critica deschis șeful cel mare, amintind că Klaus Iohannis promitea cu voce tare construirea autostrăzii care să lege Moldova de Transilvania acum zece ani, în prima sa campanie electorală pentru Cotroceni. Se încheie și al doilea mandat prezidențial, iar autostrada respectivă încă nu a devenit realitate. Admirabil curajul politic de a-l critica pe unul care știi că este pe sfârșit de mandat și a cărui putere se va topi ca prin farmec.

Chiar dacă doamna Vălean ni s-a părut, mie și colegilor mei, mai degrabă nepregătită pentru un dialog real, am profitat de prezența sa pentru a pune degetul pe rană, pentru a readuce în atenție chestiuni grave. Poate va ține cont de unele dintre acestea, eventual poate le va discuta cu ai săi colegi de partid sau de coaliție, cu miniștrii de la București, dar și cu europarlamentarii și birocrații europeni. Ca și în alte situații, am vrut să transmitem că știm jocul, că nu suntem asociații la remorca partidelor mainstream. Pentru asta sunt alții pe piață. În pofida puterii temporare pe care o dețin, este cazul ca politicienii să înțeleagă că trebuie să mai facă și ceea ce trebuie. Și să se teamă de public. Corpul politic suntem noi toți, nu doar cei care au dat din coate și au obținut poziții lucrative la Iași, București sau Bruxelles.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu stiu cum se intampla ca tot la 4 ani unii politicieni isi ,,arata fata , In rest ,satu ascunsi in bula lor si se fac remarcati doar unii si foarte putini prin actiunile lor . Domana Valean ,cred ca este printre cei cu vechime mare la Parlamenul UE. Maca sa fie cu folos pentru Romania .Ca bani primesc peste necesar .
    • Like 1
  • Doamna Vălean a avut o mare grijă anul acesta. Să se regăsească pe lista pentru europarlamentare pe un loc eligibil. Are o familie de întreținut. Soțul liberal - evident urmaș al Brătienilor - de 8 ani, înțeleg, hibernează. Mare iubitor al frăției de nezdruncinat între psd și pnl odinioară ca și acum trebuia să fie recompensat, prin soție, cu încă patru ani ca europarlamentar pe frumoși bani atât de necesari unei familii atât de greu încercată.
    • Like 3
  • "Politicienii [...] să se teamă de public".
    Ha, ha! Îi și văd cum tremură nădragii pe ei...
    Cred că glumiți...
    • Like 4


Îți recomandăm

INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult